AML - Prevenirea Spălării Banilor și Finanțării Terorismului

Pe scurt

AML (Anti-Money Laundering) reprezintă cadrul legal prin care România previne și combate spălarea banilor și finanțarea terorismului. Legea 129/2019 impune anumitor entități (bănci, avocați, notari, contabili, agenți imobiliari etc.) să verifice identitatea clienților, să monitorizeze tranzacțiile suspecte și să raporteze ONPCSB orice indicii de activități ilegale. Nerespectarea obligațiilor se sancționează cu amenzi de până la 90.000 lei și suspendarea activității.

Cadrul legal

Legislația românească

Cadrul național AML este stabilit prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 589 din 18 iulie 2019, consolidată la 19 decembrie 2025.

Această lege transpune în legislația românească cerințele Directivei (UE) 2015/849 (a patra directivă AML) și a fost recent modificată prin OUG 10/2025 pentru adaptarea la evoluția amenințărilor.

Sursa: Legea 129/2019, legislatie.just.ro

Legislația europeană

La nivel european, cadrul AML este stabilit prin:

Directiva (UE) 2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului
Directiva (UE) 2018/843 (a cincea directivă AML) care a actualizat cadrul pentru a include furnizorii de servicii de criptoactive
Directiva (UE) 2024/1640 care va înlocui Directiva 2015/849 începând cu 9 iulie 2027

Sursa: Directiva 2015/849, EUR-Lex

Ce este spălarea banilor și finanțarea terorismului?

Spălarea banilor

Conform Legii 129/2019, spălarea banilor reprezintă:

Convertirea sau transferul de bunuri știind că acestea provin din activități infracționale, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite
Disimularea sau ascunderea naturii, sursei, locației, deținerii sau mișcării bunurilor provenite din infracțiuni
Dobândirea, deținerea sau utilizarea de bunuri știind că acestea provin din activități infracționale

Infracțiunea de spălare a banilor este reglementată la art. 49 din Legea 129/2019 și presupune intenția de a masca originea ilegală a fondurilor.

Finanțarea terorismului

Finanțarea terorismului este infracțiunea prevăzută la art. 36 din Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului și constă în furnizarea, colectarea sau punerea la dispoziție de fonduri sau alte bunuri, direct sau indirect, în scopul de a fi folosite pentru comiterea de acte teroriste.

Entitățile raportoare - cine trebuie să respecte legea?

Legea 129/2019 identifică două categorii principale de entități raportoare:

Entități financiare

Bănci și instituții de credit
Instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică
Societăți de asigurare și de administrare a fondurilor de pensii
Intermediari în asigurări
Societăți de investiții și administratori de fonduri
Furnizori de servicii de criptoactive (vezi detalii mai jos)
Furnizori de servicii de jocuri de noroc

Entități nefinanciare

Profesioniști - notari publici, avocați, executori judecătorești, consilieri juridici, auditori, experți contabili, consultanți fiscali
Agenți imobiliari și alte persoane care intermediază tranzacții imobiliare
Comercianți de bunuri de mare valoare care acceptă plăți în numerar de peste 10.000 euro
Comercianți de metale prețioase și pietre prețioase
Dealeri de artă care fac tranzacții de peste 10.000 euro

Sursa: Art. 5-6, Legea 129/2019

Furnizori de servicii de criptoactive - definiție și domeniu de aplicare

Începând cu OUG 10/2025, Legea 129/2019 a înlocuit termenul „monede virtuale" cu criptoactive și a extins definiția pentru a include serviciile reglementate de Regulamentul MiCA (Markets in Crypto-Assets).

Furnizorii de servicii de criptoactive includ:

Platforme de schimb centralizate (CEX - Centralized Exchanges)
Furnizori de portofele custodie (wallet providers)
Furnizori de servicii de tranzacționare și transfer de criptoactive

Important: Legea se aplică doar entităților care au o structură juridică identificabilă și oferă servicii către clienți. Platformele descentralizate (DEX - Decentralized Exchanges), protocoalele DeFi fără custodie și marketplace-urile NFT fără entitate juridică centralizată nu intră în sfera de reglementare AML în prezent, deoarece nu există o persoană juridică căreia să i se poată atribui obligația de raportare.

Această situație este în curs de clarificare la nivel european, însă până la adoptarea unui cadru specific pentru protocoalele descentralizate, obligațiile AML se aplică doar furnizorilor centralizați de servicii cripto.

Surse: OUG 10/2025, Bursa.ro, Blockchain Romania 2025, Chambers

Obligațiile principale ale entităților raportoare

1. Cunoașterea clientelei (KYC - Know Your Customer)

Toate entitățile raportoare trebuie să aplice măsuri de cunoaștere a clientelei înainte de a stabili relații de afaceri sau de a executa tranzacții. Acestea includ:

Măsuri standard de cunoaștere

Identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza unor documente, date sau informații obținute dintr-o sursă de încredere
Identificarea beneficiarului real (persoana fizică care controlează în final clientul sau pentru care se efectuează tranzacția)
Obținerea de informații despre scopul și natura relației de afaceri
Monitorizarea continuă a relației de afaceri

Măsuri simplificate de cunoaștere

Se pot aplica în cazul unor clienți cu risc scăzut (de exemplu, instituții publice, societăți cotate la bursă).

Măsuri consolidate de cunoaștere

Se aplică obligatoriu în cazul:

Clienților din țări terțe cu risc ridicat
Persoanelor expuse politic (PEP - Politically Exposed Persons) și membrii familiilor acestora
Tranzacțiilor complexe sau neobișnuit de mari fără scop economic aparent
Relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor în absența prezenței fizice a clientului

Surse: Art. 11-18, Legea 129/2019

⚠️ Opinie specialistă — NOA Group „Măsurile de cunoaștere a clientelei nu sunt un formalism birocratic, ci un instrument esențial de prevenire a infracționalității financiare. Entitățile care tratează KYC superficial își asumă riscuri majore – atât sancțiuni contravenționale, cât și implicarea neintenționată în scheme de spălare a banilor." Sursa: KYC & AML / CFT – obligații legale, NOA Group

2. Identificarea beneficiarului real

Beneficiarul real este persoana fizică care:

Deține direct sau indirect mai mult de 25% din acțiunile sau drepturile de vot ale unei persoane juridice
Exercită control prin alte mijloace asupra conducerii unei persoane juridice
Este beneficiarul final al unui trust sau construct juridic similar

Toate entitățile juridice înregistrate în România au obligația de a declara beneficiarul real în Registrul Comerțului sau Registrul asociațiilor și fundațiilor. Nedeclararea beneficiarului real se sancționează cu amenzi de 5.000-10.000 lei, iar dacă declarația nu este depusă în 30 de zile de la aplicarea amenzii, poate duce la dizolvarea societății.

Surse: Art. 4, Art. 19, Legea 129/2019

⚠️ Opinie specialistă — Hațegan Attorneys „Identificarea corectă a beneficiarului real nu este întotdeauna simplă. În structuri corporative complexe, cu acționari multipli sau trusturi, determinarea persoanei care exercită controlul efectiv necesită analiză juridică detaliată. Greșelile pot duce nu doar la sancțiuni, ci și la blocarea accesului la servicii financiare." Sursa: Beneficiarul real: obligații legale, Hațegan Attorneys

3. Raportarea tranzacțiilor suspecte

Entitățile raportoare au obligația de a raporta imediat către ONPCSB orice tranzacție în legătură cu care:

Știu, bănuiesc sau au motive rezonabile să bănuiască că fondurile provin din activități infracționale sau sunt legate de finanțarea terorismului
Identitatea unei persoane este îndoielnică
Tranzacția ridică suspiciuni privind legitimitatea sau scopul economic

Raportul se trimite înainte de executarea tranzacției, dacă este posibil. ONPCSB confirmă primirea raportului și poate suspenda tranzacția pentru 24 de ore (prelungibile cu încă 48-72 ore).

Important: Entitatea raportoare nu are voie să informeze clientul că a făcut un raport despre tranzacția sa (principiul confidențialității raportării).

Sursa: Art. 26-28, Legea 129/2019

4. Raportarea tranzacțiilor în numerar

Toate tranzacțiile în numerar (lei sau valută) care depășesc echivalentul a 10.000 euro trebuie raportate către ONPCSB, indiferent dacă par suspecte sau nu.

Pentru servicii de jocuri de noroc și servicii de transfer valutar, pragul este mai mic: 2.000 euro.

Sursa: Art. 29, Legea 129/2019

5. Păstrarea evidențelor

Entitățile raportoare trebuie să păstreze:

Copiile documentelor de identificare a clienților pentru 5 ani de la încheierea relației de afaceri
Evidențele tranzacțiilor pentru 5 ani de la executarea tranzacției
Documentele privind raportările către ONPCSB pentru 5 ani

Sursa: Art. 24, Legea 129/2019

6. Desemnarea unui ofițer de conformitate

Entitățile raportoare trebuie să desemneze o persoană responsabilă (ofițer de conformitate AML) care:

Monitorizează aplicarea măsurilor AML
Primește rapoartele interne despre tranzacțiile suspecte
Transmite rapoartele către ONPCSB
Asigură instruirea personalului în materie AML

Sursa: Art. 20, Legea 129/2019

7. Evaluarea riscurilor

Entitățile raportoare trebuie să efectueze periodic o evaluare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la care sunt expuse, ținând cont de:

Tipurile de clienți
Produsele și serviciile oferite
Zonele geografice în care operează
Canalele de distribuție

Pe baza acestei evaluări, trebuie să implementeze politici, proceduri și controale interne proporționale cu riscurile identificate.

Sursa: Art. 21, Legea 129/2019

ONPCSB - Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

ONPCSB este unitatea de informații financiare (FIU - Financial Intelligence Unit) a României, organism specializat cu personalitate juridică, subordonat Ministerului Finanțelor Publice.

Rolul și atribuțiile ONPCSB

Primește și analizează rapoartele privind tranzacțiile suspecte și tranzacțiile în numerar de la entitățile raportoare
Diseminează informații către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție când analiza relevă indicii de spălare a banilor sau finanțare a terorismului
Supraveghează și controlează entitățile raportoare pentru verificarea respectării obligațiilor legale
Coordonează implementarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național
Aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea prevederilor legale
Cooperează internațional cu celelalte unități de informații financiare din UE și din lume

Surse: ONPCSB - Cadrul general, ONPCSB - Misiunea

Sancțiuni pentru nerespectare

Răspunderea contravențională

Încălcarea obligațiilor prevăzute de Legea 129/2019 atrage răspunderea contravențională. Amenzile variază în funcție de gravitatea încălcării:

Avertisment sau amendă de la 10.000 lei la 90.000 lei pentru încălcări precum:
- Neaplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei
- Neraportarea tranzacțiilor suspecte sau în numerar
- Nedesemnarea unui ofițer de conformitate
- Nepăstrarea evidențelor timp de 5 ani

Sancțiuni complementare

Pe lângă amendă, se pot aplica:

Confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție
Suspendarea licenței, autorizației sau a activității pentru o perioadă de la 1 lună la 6 luni

Termenul de prescripție

Spre deosebire de contravențiile obișnuite (care se prescriu în 6 luni), aplicarea amenzilor AML se prescrie în 5 ani de la data săvârșirii faptei.

Publicarea sancțiunilor

Autoritățile competente publică pe site-urile lor oficiale informații despre sancțiunile aplicate (tipul încălcării, natura sancțiunii, identitatea persoanelor responsabile). Aceste informații rămân publice pentru 5 ani.

Surse: Art. 49-50, Legea 129/2019; Răspunderea contravențională, Juridice.ro

Răspunderea penală

Încălcarea obligației de confidențialitate a raportării (informarea clientului că a fost raportat) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

De asemenea, spălarea banilor în sine este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Sursa: Art. 49, Legea 129/2019

Aspecte practice

Pentru antreprenori și companii

Verificați dacă sunteți entitate raportoare - dacă activitatea dvs. include tranzacții imobiliare, consultanță juridică/fiscală/contabilă, jocuri de noroc, comerț cu bunuri de mare valoare sau operațiuni financiare, sunteți supus Legii 129/2019
Desemnați un ofițer de conformitate AML - chiar dacă nu este obligatoriu să fie angajat cu normă întreagă, cineva din organizație trebuie să preia această responsabilitate
Implementați proceduri KYC - la fiecare client nou, solicitați și păstrați: copie CI/pașaport, informații despre beneficiarul real, declarație privind scopul relației de afaceri
Monitorizați tranzacțiile în numerar - dacă un client efectuează plăți în numerar peste 10.000 euro, trebuie raportat la ONPCSB (chiar dacă tranzacția pare legitimă)
Fiți atenți la semnale de alarmă (red flags):
- Clienți care refuză să furnizeze informații despre beneficiarul real
- Tranzacții complexe fără scop economic aparent
- Plăți în numerar neobișnuit de mari sau frecvente
- Clienți din țări cu risc ridicat de spălare a banilor (liste publicate de FATF)
- Modificări frecvente ale structurii acționariatului fără justificare
Păstrați evidențele 5 ani - indiferent că ați încheiat relația cu clientul, documentele trebuie păstrate

⚠️ Opinie specialistă — Vladislav Fronea & Associates „Multe companii consideră obligațiile AML ca pe o povară birocratică, dar ele sunt esențiale pentru protejarea propriului business. O verificare temeinică a clienților vă apără de riscul de a fi implicați în scheme ilicite, iar în cazul unui control ONPCSB, documentația corectă este singura dvs. apărare." Sursa: Clarificări privind aplicarea legislației AML, VF.ro

Pentru avocați, notari și alte profesii liberale

Profesioniștii din domeniul juridic, contabil și fiscal au obligații AML speciale:

Avocații sunt entități raportoare când asistă clienții în: tranzacții imobiliare, gestionarea conturilor/valorilor mobiliare, înființarea/administrarea societăților comerciale
Notarii trebuie să raporteze orice tranzacție suspectă în legătură cu autentificările pe care le efectuează
Consilierii fiscali și experții contabili raportează când prestează servicii legate de tranzacții imobiliare sau reorganizări corporative

Important: Pentru avocați, obligația de raportare nu se aplică informațiilor obținute în cursul apărării judiciare a unui client sau al acordării de asistență juridică privind proceduri judiciare (secret profesional).

Sursa: Art. 5 alin. (2), Legea 129/2019

Colectarea și prelucrarea datelor personale în scopuri AML/KYC ridică întrebări legate de Principiile GDPR și Drepturile Persoanelor Vizate.

Legislația AML prevalează ca obligație legală (baza legală pentru prelucrare conform art. 6 GDPR), dar entitățile raportoare trebuie totuși să:

Informeze clienții că datele lor sunt prelucrate în scop AML/KYC
Să limiteze colectarea la datele strict necesare
Să asigure securitatea datelor (a se vedea Incidente de Securitate și Notificarea Încălcărilor)

Clientul nu poate refuza furnizarea datelor AML invocând GDPR - dacă refuză, entitatea poate refuza să încheie relația de afaceri.

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

Cadrul european de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului este compus din mai multe instrumente legislative care au evoluat constant pentru a face față amenințărilor emergente:

Directiva (UE) 2015/849 (a 4-a Directivă AML)

Directiva (UE) 2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului a reprezentat un pas major în armonizarea regulilor AML la nivel european.

Articolul 1 „Prezenta directivă urmărește să prevină utilizarea sistemului financiar al Uniunii în scopul spălării banilor și finanțării terorismului. Statele membre se asigură că spălarea banilor și finanțarea terorismului sunt interzise."

Sursa: Directiva 2015/849, EUR-Lex

Directiva a introdus obligația statelor membre de a interzice conturile anonime și de a preveni utilizarea abuzivă a acțiunilor la purtător (Art. 10), ceea ce a dus în România la eliminarea completă a acțiunilor la purtător prin Legea 129/2019.

Directiva (UE) 2018/843 (a 5-a Directivă AML)

Directiva (UE) 2018/843 a extins domeniul de aplicare pentru a include:

Furnizorii de servicii de criptoactive și platformele de schimb valutar virtual
Dealerii de artă pentru tranzacții peste 10.000 euro
Obligații consolidate privind registrele beneficiarilor reali

Această directivă a răspuns la provocările aduse de tehnologiile noi și de structurile corporative complexe folosite pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Sursa: Directiva 2018/843, EUR-Lex

Directiva (UE) 2024/1640 (a 6-a Directivă AML)

Directiva (UE) 2024/1640 din 31 mai 2024 reprezintă cea mai recentă actualizare a cadrului AML european și va înlocui Directiva 2015/849 începând cu 9 iulie 2027.

Principalele noutăți:

Armonizare mai strictă a cerințelor privind cunoașterea clientelei
Întărirea cooperării între unitățile de informații financiare (FIU)
Noi categorii de entități obligate
Standarde mai ridicate pentru identificarea beneficiarilor reali

Important pentru practică: România trebuie să transpună această directivă până la 10 iulie 2027, ceea ce va implica modificări suplimentare ale Legii 129/2019.

Sursa: Directiva 2024/1640, EUR-Lex

Regulamentul (UE) 2015/847 privind transferurile de fonduri

Regulamentul (UE) 2015/847 este direct aplicabil în România (nu necesită transpunere) și stabilește reguli pentru informațiile care trebuie să însoțească transferurile de fonduri, pentru a asigura trasabilitatea plăților și prevenirea spălării banilor.

Articolul 4 - Informații privind plătitorul și beneficiarul plății Prestatorii de servicii de plată trebuie să se asigure că transferurile de fonduri sunt însoțite de: numele complet, numărul contului și adresa plătitorului și beneficiarului.

Acest regulament se aplică:

Transferurilor de credit
Debitărilor directe
Remiterilor de bani (inclusiv transfrontaliere)

Sursa: Regulamentul 2015/847, EUR-Lex

Transpunerea în dreptul român

România a transpus cerințele Directivelor 2015/849 și 2018/843 prin Legea nr. 129/2019, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2019. Legea românească îndeplinește și chiar depășește standardele minime europene în anumite domenii:

Aspecte de conformitate:

Beneficiarul real - Pragul de 25% pentru deținere este aliniat cu Directiva UE, însă România a mers mai departe impunând dizolvarea automată a societăților care nu declară beneficiarul real în termen de 30 de zile de la aplicarea primei amenzi.
Persoane expuse politic (PEP) - Legea 129/2019 definește PEP în conformitate cu Directiva 2015/849 și impune măsuri consolidate de cunoaștere a acestor clienți.
Registrul beneficiarilor reali - România a implementat un registru electronic administrat de ONPCSB, accesibil autorităților competente și, în anumite condiții, publicului (cu limitări impuse de jurisprudența CJUE - vezi mai jos).
Raportarea tranzacțiilor - Pragurile de raportare (10.000 euro pentru tranzacții în numerar, 2.000 euro pentru jocuri de noroc) respectă standardele UE.

Modificări recente:

OUG 10/2025 a adus actualizări pentru conformitatea cu evoluția cadrului european și cu Directiva 2024/1640.

Sursa: Legea 129/2019, legislatie.just.ro

Jurisprudență CJUE

Cauza C-601/22 și C-602/22 - Accesul public la registrele beneficiarilor reali

Hotărâre: 22 noiembrie 2022

Context: Luxemburg și Austria au sesizat CJUE cu privire la compatibilitatea dintre obligația de acces public la registrele beneficiarilor reali (impusă de Directiva 2018/843) și dreptul la viața privată garantat de Carta Drepturilor Fundamentale a UE (Art. 7 și 8).

Decizie CJUE: Curtea a declarat invalide dispozițiile Directivei 2018/843 care prevedeau accesul public nelimitat la registrele beneficiarilor reali, considerând că acest lucru constituie o ingerință disproporționată în dreptul la viața privată și la protecția datelor personale.

Implicații pentru România:

ONPCSB și Registrul Comerțului trebuie să limiteze accesul public la datele beneficiarilor reali
Accesul poate fi acordat doar persoanelor care demonstrează un interes legitim justificat
Autoritățile competente (fiscale, judiciare, FIU) păstrează acces deplin
Legea 129/2019 a fost implicit afectată și necesită ajustări pentru conformitate cu această hotărâre

Sursa: CJEU C-601/22, EUR-Lex

AMLA - Autoritatea Europeană Anti-Spălare Bani (2024-2027)

Regulamentul (UE) 2024/1620 a înființat AMLA (Authority for Anti-Money Laundering and Countering the Financing of Terrorism), o nouă autoritate europeană cu sediul la Frankfurt am Main, Germania.

AMLA va avea trei roluri principale:

Supraveghere directă a anumitor entități financiare cu risc ridicat care operează transfrontalier (bănci, instituții de plată, furnizori de criptoactive)
Coordonarea unităților de informații financiare (FIU) din statele membre, inclusiv a ONPCSB din România, pentru analiză comună a cazurilor transfrontaliere
Emiterea de standarde tehnice și ghiduri pentru aplicarea uniformă a legislației AML în UE

Calendar:

26 iunie 2024 - AMLA a dobândit personalitate juridică
2025-2026 - Perioada de constituire (recrutare personal, infrastructură IT)
10 iulie 2027 - AMLA devine pe deplin operațională

Impactul pentru entitățile raportoare din România:

Supravegherea directă AMLA - Bănci și instituții financiare cu activitate transfrontalieră semnificativă vor fi transferate de sub supravegherea BNR/ASF direct sub AMLA. Criteriile de selecție includ: active totale >30 miliarde EUR, operațiuni în cel puțin 6 state membre, sau un istoric de încălcări AML grave.
Standarde uniforme de raportare - AMLA va emite standarde tehnice obligatorii (Regulatory Technical Standards) pentru toată UE, eliminând diferențele naționale în interpretarea obligațiilor KYC și raportare. Entitățile românești vor trebui să se alinieze la aceste standarde noi.
Cooperare FIU intensificată - ONPCSB va fi integrată în platforma FIU.NET+ (versiunea îmbunătățită a rețelei europene de informații financiare), cu acces în timp real la raportările din alte state membre pentru tranzacții transfrontaliere.
Termene de tranziție - Între iulie 2027 și decembrie 2028, entitățile vor trebui să implementeze noile proceduri AMLA fără a abandona imediat procedurile BNR/ASF, creând o perioadă de dublă conformitate costisitoare.

Recomandare pentru entități: Începeți pregătirea încă din 2026 prin actualizarea politicilor AML și a software-ului KYC pentru a respecta standardele AMLA, evitând astfel costurile unei adaptări de ultimă oră.

Surse: AMLA official website, Regulamentul 2024/1620

Aspecte practice din perspectivă europeană

1. Recunoașterea transfrontalieră a măsurilor AML

Deciziile luate de autoritățile AML dintr-un stat membru (de exemplu, interzicerea unui client, înghețarea fondurilor) sunt recunoscute automat în celelalte state membre, fără a fi necesară o procedură de exequatur.

2. Cooperarea între FIU-uri europene

ONPCSB face parte din rețeaua FIU.NET, o platformă IT securizată care permite schimbul rapid de informații între unitățile de informații financiare din UE. Entitățile raportoare din România pot primi cereri de informații suplimentare nu doar de la ONPCSB, ci și de la FIU-uri din alte state, dacă tranzacțiile implică mai multe jurisdicții.

3. Pașaportul european pentru conformitate AML

Instituțiile financiare autorizate într-un stat membru pot opera în întreaga UE pe baza autorizației din țara de origine (pașaport european), dar trebuie să respecte regulile AML ale ambelor jurisdicții (țara gazdă și țara de origine).

4. Liste comune de țări cu risc ridicat

Comisia Europeană publică o listă oficială a țărilor terțe cu risc ridicat de spălare a banilor (high-risk third countries). Entitățile raportoare trebuie să aplice măsuri consolidate de cunoaștere a clientelei pentru clienți sau tranzacții legate de aceste țări.

Sursa: High-risk third countries list, European Commission

5. Schimburi automate de informații fiscale

Directiva DAC6 (2018/822/UE) și Common Reporting Standard (CRS) obligă entitățile financiare să raporteze automat informații despre clienți către administrațiile fiscale, care sunt apoi schimbate între state membre. Acest lucru se încrucișează cu obligațiile AML și consolidează ecosistemul de combatere a spălării banilor.

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Protecția drepturilor fundamentale în cadrul AML

Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 282/2023 — Constituționalitatea infracțiunii de spălare a banilor CCR a respins excepția de neconstituționalitate a art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019, care incriminează „disimularea sau ascunderea naturii, sursei, locației, deținerii sau mișcării bunurilor, știind că provin din activități infracționale" cu pedeapsa de 3-10 ani închisoare. Instanța a reținut că termenii „disimulare" și „ascundere" sunt „clari, precişi şi previzibili", îndeplinind cerințele principiului legalității. Disimularea post-achiziție constituie o faptă distinctă de infracțiunea principală, neîncălcându-se principiul ne bis in idem. Măsurile de investigație luate la descoperirea infracțiunii nu încalcă prezumția de achiziție licită a bunurilor (art. 44 alin. 8 din Constituție). Sursa: CCR Decizia 282/2023, Lege5.ro, publicată în Monitorul Oficial nr. 761/22.08.2023

Anularea sancțiunilor ONPCSB pentru entități raportoare

Tribunalul București – SCAF, decizie civilă definitivă (2017) — Anularea procesului-verbal de contravenție pentru societate de avocați O societate de avocați sancționată de ONPCSB pentru încălcarea art. 20 alin. (1) și (2) din Legea 656/2002 (legea AML anterioară Legii 129/2019) a contestat procesul-verbal de contravenție. Tribunalul București a admis apelul și a anulat integral procesul-verbal. Instanța a reținut că ONPCSB nu a probat în mod corespunzător săvârșirea contravenției, iar entitatea raportoare a demonstrat conformitatea cu obligațiile legale AML. Decizia reflectă controlul judiciar strict asupra sancțiunilor administrative în materie AML. Sursa: UNBR - Apel admis, Universul Juridic

Accesul public la registrele beneficiarilor reali — decizie CJUE cu impact în România

CJUE, Cauze conexate C-37/20 și C-601/20, noiembrie 2022 — Invalidarea accesului public nelimitat la registrele beneficiarilor reali Curtea de Justiție a UE a declarat invalide dispozițiile Directivei 2018/843 care prevedeau accesul public nelimitat la datele beneficiarilor reali, considerând că această obligație constituie o ingerință disproporționată în dreptul la viața privată și protecția datelor personale (art. 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale). Instanța europeană a reținut că „accesul public nerestricționat la registrele beneficiarilor reali...încalcă drepturile fundamentale la intimitate și protecția datelor", creând riscuri de ingerință care depășesc scopul legitim al transparenței și prevenirii spălării banilor. Impact pentru România: Legea 86/2025 a restricționat accesul la registrul beneficiarilor reali, permițându-l doar persoanelor care demonstrează un „interes legitim" justificat. Autoritățile competente (ONPCSB, ANAF, organe judiciare) păstrează accesul deplin. Sursa: Accesul la datele beneficiarilor reali — CJUE, Juridice.ro

Prescripția în cazuri de spălare a banilor

Curtea de Apel Cluj, 2023 — Eliberarea unui om de afaceri condamnat pentru spălare de bani CA Cluj a aplicat Decizia CCR privind prescripția infracțiunilor și a dispus încetarea executării pedepsei pentru un om de afaceri condamnat pentru spălarea banilor, reținând că termenul de prescripție a fost împlinit înainte de rămânerea definitivă a hotărârii. Instanța a reținut că aplicarea retroactivă a interpretării CCR privind calculul prescripției a determinat încetarea procesului penal pentru faptele de spălare a banilor comise anterior modificării legislației penale. Decizia reflectă tensiunea dintre combaterea infracționalității economice și respectarea garanțiilor procesuale. Sursa: Prima mare instanță aplică decizia CCR pe prescripție, Evenimentul Zilei

Tendințe jurisprudențiale

1. Validarea constituțională a incriminării spălării banilor Curtea Constituțională a confirmat în repetate rânduri (Decizia 282/2023, Decizia 471/2022) că incriminarea spălării banilor respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale principiului legalității. Disimularea și ascunderea provenienței ilicite a bunurilor sunt conduite distincte de infracțiunea principală, justificând incriminarea separată.

2. Control judiciar asupra sancțiunilor ONPCSB Instanțele exercită un control judiciar strict asupra proceselor-verbale de contravenție emise de ONPCSB, anulându-le când autoritatea nu probează în mod corespunzător săvârșirea contravenției sau când entitatea raportoare demonstrează conformitatea cu obligațiile legale. Decizia Tribunalului București (2017) reflectă această tendință de protecție a entităților raportoare împotriva sancționării abuzive.

3. Protecția datelor personale vs. transparența beneficiarilor reali Hotărârea CJUE (C-37/20, C-601/20) a avut un impact major asupra dreptului românesc, determinând modificarea Legii 129/2019 prin Legea 86/2025. Accesul la registrul beneficiarilor reali a fost restricționat la persoanele cu „interes legitim", balansând prevenirea spălării banilor cu dreptul la viața privată. Această jurisprudență europeană demonstrează că măsurile AML trebuie să fie proporționale cu obiectivele urmărite.

4. Prescripția ca limită a urmăririi penale Aplicarea deciziilor CCR privind calculul prescripției în cazurile de spălare a banilor (CA Cluj 2023) a condus la încetarea procesului penal pentru unii inculpați, reflectând tensiunea dintre eficiența urmăririi penale și respectarea garanțiilor procesuale. Această tendință subliniază importanța celerității în investigarea infracțiunilor economice.

5. Creșterea raportărilor și a vigilenței entităților Conform rapoartelor ONPCSB, numărul de raportări privind tranzacțiile suspecte a crescut constant: 22.500 raportări în 2024 (+5,62% față de 2023, +40,05% față de 2022), cu băncile reprezentând 68,55% din totalul raportărilor. Această creștere reflectă îmbunătățirea conformității entităților raportoare și intensificarea controalelor ONPCSB.

Situații speciale și întrebări practice

Intersecția dintre obligațiile AML și raportarea DAC6/MDR

Consultanții fiscali, avocații și contabilii pot întâmpina situații în care aceeași tranzacție ridică simultan suspiciuni AML și îndeplinește criteriile de raportare DAC6 (aranjamente transfrontaliere agresive de planificare fiscală).

În caz de conflict între confidențialitate DAC6 și raportare AML:

Raportarea AML prevalează - obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte la ONPCSB este imperativă conform Legii 129/2019 și nu poate fi suspendată invocând secretul profesional (cu excepția avocat-client în proceduri judiciare).
DAC6 permite excepție de la raportare - intermediarii supuși secretului profesional (avocați, consultanți fiscali) raportează aranjamentele DAC6 către ANAF doar cu acordul scris al contribuabilului, conform OUG 4/2020.
Soluția practică: Dacă un consultant fiscal identifică o tranzacție care este simultan suspectă AML și raportabilă DAC6:
- Raportează imediat la ONPCSB (obligație AML imperativă)
- Pentru DAC6, poate invoca secretul profesional și raporta doar dacă clientul consimte
- Confidențialitatea raportării AML protejează consultantul de răspundere față de client

Surse: DAC6 și secret profesional, Transfer Pricing Services, DAC6 aplicare bănci, PwC

PFA și întreprinzători individuali - tranzacții ocazionale în numerar

Întrebare: Un PFA sau întreprinzător individual care ocazional depășește pragul de 10.000 euro în tranzacții cash (de exemplu, la târguri sau expoziții) trebuie să se înregistreze ca entitate raportoare?

Răspuns: Legea 129/2019 stabilește că sunt entități raportoare comercianții de bunuri de mare valoare care acceptă plăți în numerar de peste 10.000 euro (art. 5 alin. 1 lit. j). Acest lucru include și PFA/II, chiar dacă tranzacțiile sunt ocazionale.

Obligații:

Dacă PFA/II primește o plată în numerar ≥10.000 euro, trebuie să raporteze tranzacția la ONPCSB în termen de 24 de ore
Nu există o „procedură simplificată" pentru tranzacții ocazionale - pragul se aplică uniform
Nedeclararea atrage amenzi de 10.000-90.000 lei

Recomandare practică: PFA/II care participă frecvent la târguri/expoziții ar trebui să implementeze proceduri KYC minime (copie CI client, declarație provenienței fondurilor) pentru a se proteja de riscul implicării în scheme de spălare a banilor.

Surse: Tranzacții cash >10.000 EUR, Keez, Raportare tranzacții numerar, Avocatnet

Obligații AML în procedura insolvenței

Întrebare: Un lichidator judiciar sau administrator special descoperă tranzacții suspecte din perioada anterioară intrării în insolvență. Are obligația de a raporta la ONPCSB chiar dacă acest lucru ar putea bloca active recuperabile pentru creditori?

Răspuns: Da, lichidatorii judiciari au obligația de raportare, deoarece Legea 129/2019 nu prevede excepții pentru procedura insolvenței.

Obligații:

Lichidatorul care descoperă tranzacții suspecte în cursul investigării cauzelor insolvenței (conform art. 64 din Legea 85/2014) trebuie să raporteze imediat la ONPCSB
Raportarea nu poate fi suspendată invocând interesul creditorilor - prevenirea spălării banilor este un interes public superior
ONPCSB poate dispune înghețarea activelor pentru 24-72 ore, ceea ce poate întârzia distribuția către creditori

Aspecte practice:

Lichidatorul trebuie să informeze judecătorul-sindic și creditorii despre imposibilitatea temporară de a distribui activele blocate de ONPCSB
Dacă activele sunt ulterior confiscate ca provenind din infracțiuni, creditorii nu pot primi aceste sume
Lichidatorul care nu raportează riscă amenzi personale de 10.000-90.000 lei

Surse: Obligații raportare Legea 129/2019, Lege5, Lichidator judiciar, Lege5

Drepturile clientului raportat greșit la ONPCSB

Întrebare: Ce drepturi are un client/consumator care a fost raportat greșit la ONPCSB ca „suspect" și cărui cont i-a fost blocat temporar? Poate obține despăgubiri?

Răspuns: Situația este complexă din cauza confidențialității raportării - clientul nu poate afla oficial că a fost raportat.

Protecția entității raportoare:

Art. 27 din Legea 129/2019 prevede că raportarea cu bună-credință a unei tranzacții suspecte nu atrage răspunderea civilă a entității raportoare, chiar dacă raportarea se dovedește ulterior neîntemeiată
Banca sau entitatea raportoare nu este obligată să notifice clientul despre raportare

Drepturile clientului:

Clientul poate contesta blocarea contului la bancă, invocând lipsa unui temei legal
Dacă banca refuză să deblocheze contul, clientul poate face plângere la BNR (pentru bănci) sau la instanță pentru daune
Pentru a obține despăgubiri, clientul trebuie să probeze că banca a acționat cu rea-credință sau neglijență gravă (nu doar că raportarea a fost greșită)

Aspecte practice:

În practică, băncile pot bloca conturi invocând „frauda sau suspiciuni de fraudă" și sunt protejate de răspundere conform contractului-cadru
Clientul poate solicita despăgubiri pentru prejudicii (imposibilitatea de a plăti facturi urgente), dar trebuie să dovedească vinovăția băncii, ceea ce este dificil din cauza confidențialității raportării
Dacă blocarea a durat mai mult decât termenele legale (24-72 ore), clientul are șanse mai mari să obțină despăgubiri

Surse: Obligații entități raportoare, ONPCSB, Banca poate lua bani din cont, MediaFlux

Întrebări frecvente

1. Cine trebuie să raporteze tranzacțiile suspecte?

Toate entitățile raportoare (bănci, asigurări, notari, avocați, agenți imobiliari, comercianți de bunuri de mare valoare etc.) au această obligație. Lista completă este la art. 5-6 din Legea 129/2019.

2. Ce se întâmplă dacă raportez o tranzacție suspectă care se dovedește a fi legitimă?

Raportarea unei tranzacții suspecte este o obligație legală și nu atrage răspunderea civilă sau penală a entității raportoare, chiar dacă ulterior se dovedește că tranzacția era legitimă. Este o formă de protecție juridică pentru cei care raportează cu bună-credință.

3. Pot spune clientului că l-am raportat la ONPCSB?

Nu. Este strict interzis să informați clientul sau orice terț că ați făcut un raport privind tranzacția sa. Încălcarea confidențialității este infracțiune penală (6 luni - 3 ani închisoare).

4. Cât timp trebuie să păstrez documentele de identificare ale clienților?

5 ani de la încheierea relației de afaceri cu clientul. Același termen se aplică pentru evidențele tranzacțiilor.

5. Care este diferența dintre "beneficiar real" și "acționar majoritar"?

Beneficiarul real este persoana fizică care controlează în final entitatea, chiar dacă nu apare ca acționar direct. De exemplu, dacă Societatea A deține 60% din Societatea B, iar Societatea A este deținută 100% de domnul X, atunci domnul X este beneficiarul real al Societății B, chiar dacă nu apare ca acționar direct.

6. Ce se întâmplă dacă nu declar beneficiarul real la Registrul Comerțului?

Amendă de 5.000-10.000 lei. Dacă nu declarați nici după aplicarea amenzii (în 30 zile), societatea poate fi dizolvată.

7. Trebuie să raportez toate tranzacțiile în numerar?

Nu, doar cele peste 10.000 euro (sau 2.000 euro pentru jocuri de noroc și transfer valutar). Dar dacă aveți suspiciuni despre o tranzacție mai mică, tot trebuie raportată.

Referințe

Legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului - legislatie.just.ro
Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor - EUR-Lex
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) - site oficial
Obligațiile entităților raportoare prevăzute în Legea nr. 129/2019 - Juridice.ro
Răspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor AML - Juridice.ro
Beneficiarul real: obligații legale și consecințe - Hațegan Attorneys
KYC & AML / CFT – obligații legale și entități raportoare - NOA Group
Clarificări privind aplicarea legislației AML - Vladislav Fronea & Associates
Măsuri de cunoaștere a clientelei – de la legislație la practica bancară - Asociația Consumatorilor de Servicii Financiar-Bancare
Prevenirea utilizării abuzive a sistemului financiar în scopul spălării banilor și al terorismului - EUR-Lex