Ce acoperă această secțiune
Această secțiune reunește procedurile prin care un drept se valorifică atunci când calea amiabilă eșuează: de la alegerea forului competent și a modului de soluționare — instanță, arbitraj sau mediere — până la recuperarea sumelor datorate și executarea silită a titlului obținut. Se adresează întreprinzătorilor, creditorilor și debitorilor, dar și oricui se pregătește de un proces ori caută o alternativă mai rapidă la acesta.
Cadrul de bază este dat de Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată), care reglementează competența, judecata, arbitrajul și executarea silită, și de Codul civil (Legea nr. 287/2009), temeiul obligațiilor și al răspunderii. La acestea se adaugă principiul constituțional potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege" (Constituția României, art. 126) și Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Ce găsiți în această secțiune
Punctul de plecare al oricărui litigiu este competența instanțelor: articolul Instanțe competente și jurisdicție explică sistemul pe patru niveluri (judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte) și distincția dintre competența materială și cea teritorială, a cărei încălcare poate atrage anularea hotărârii.
Ca alternative la instanță, secțiunea tratează cele două căi private de soluționare. Arbitrajul comercial, detaliat în Arbitrajul comercial, pornește de la Cartea a IV-a a Codului de procedură civilă (art. 541–621) și oferă o hotărâre definitivă și executorie ca o sentință judecătorească. Medierea, prezentată în Medierea în litigii comerciale, aduce o soluție amiabilă și confidențială în baza Legii nr. 192/2006, modificată prin Legea nr. 154/2019, acordul putând deveni titlu executoriu.
Pentru sumele datorate, recuperarea creanțelor parcurge, în articolul Recuperarea creanțelor, traseul de la somația extrajudiciară la ordonanța de plată (art. 1014–1025 CPC) și la cererea cu valoare redusă, sprijinite de Legea nr. 72/2013 privind combaterea întârzierii la plată. Când urgența nu suportă un proces de fond, ordonanța președințială permite instanței să dispună măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept.
Fundamentele de drept substanțial sunt grupate în drept civil general: notificarea și punerea în întârziere marchează momentul de la care curg daunele moratorii, iar răspunderea civilă delictuală obligă la repararea integrală a prejudiciului cauzat în afara unui contract.
Odată obținut un titlu, urmează executarea silită: articolul Executare silită tratează Cartea a V-a a Codului de procedură civilă (art. 622–914), rolul executorului judecătoresc și condiția unei creanțe certe, lichide și exigibile. Ca formă frecventă de urmărire, poprirea contului bancar blochează sumele din cont fără somație prealabilă, cu protejarea prin lege a anumitor venituri.
Întrebări de orientare
- Nu știți dacă mergeți în instanță, la arbitraj sau la mediere? Comparați instanțele competente, arbitrajul comercial și medierea.
- Aveți o factură neplătită? Începeți cu recuperarea creanțelor, apoi treceți la executarea silită.
- Vi s-a blocat contul? Verificați condițiile și contestarea la poprirea contului bancar.