Ce acoperă această secțiune
Această secțiune tratează situația în care o companie nu își mai poate plăti datoriile și traseul juridic prin care afacerea poate fi salvată sau, dacă redresarea nu mai este posibilă, lichidată în mod ordonat pentru plata creditorilor. Cadrul de bază este Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în forma consolidată (legislatie.just.ro), modificată substanțial prin Legea nr. 216/2022, care transpune Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă. La acestea se adaugă Legea nr. 113/2020 (care a fixat valoarea-prag de 50.000 lei pentru deschiderea procedurii), Legea nr. 239/2025 și Regulamentul (UE) 2015/848 pentru situațiile transfrontaliere.
Informațiile sunt utile administratorilor și acționarilor unei societăți în dificultate, dar și creditorilor — furnizori, bănci, salariați sau ANAF — care vor să înțeleagă cum își pot recupera creanțele și ce drepturi au odată deschisă o procedură.
Ce găsiți în această secțiune
Materialele urmăresc gravitatea situației, de la prevenție la lichidare.
Când compania este în stare de dificultate, dar încă nu insolvabilă, prima soluție este concordatul preventiv: o procedură prin care debitorul negociază cu creditorii un plan de restructurare a datoriilor, păstrează controlul asupra activității și beneficiază de suspendarea executărilor silite, evitând astfel insolvența. Articolul explică cine poate recurge la procedură (Art. 16 din Legea 85/2014, text consolidat), mecanismul de omologare a planului și protecțiile de după aceasta.
Dacă insolvența s-a instalat deja, secțiunea despre procedura insolvenței descrie calea judiciară integrală: definiția insolvenței (Art. 5 pct. 29), valoarea-prag necesară pentru introducerea cererii, deschiderea procedurii, înscrierea creanțelor la masa credală, suspendarea executărilor și cele două ieșiri posibile — reorganizarea sau falimentul. Tot aici sunt tratate răspunderea patrimonială a administratorilor (Art. 169) și efectele asupra contractelor și salariaților.
În interiorul insolvenței, șansa de salvare a afacerii se concretizează în planul de reorganizare. Articolul detaliază cine îl poate propune, conținutul obligatoriu, termenele de depunere, procedura de aprobare de către adunarea creditorilor (pragul de 30% din masa credală) și confirmarea de către judecătorul-sindic (Art. 132–144), precum și ce se întâmplă dacă planul nu este respectat.
Când redresarea nu mai este posibilă, procedura se închide prin faliment: forma lichidatoare a insolvenței (Art. 5 pct. 45), în care judecătorul-sindic dispune intrarea în faliment (Art. 145), averea debitorului este vândută, iar sumele se distribuie creditorilor în ordinea legală, persoana juridică fiind în final dizolvată și radiată. Articolul explică diferența dintre procedura generală și cea simplificată, ordinea de plată a creanțelor și efectele radierii.
Întrebări de orientare
- Firma este în dificultate, dar încă își plătește parțial datoriile — ce opțiune previne insolvența? → concordatul preventiv.
- Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a deschide efectiv procedura de insolvență? → procedura insolvenței.
- Cum poate o societate insolventă să evite lichidarea și, dacă nu reușește, ce presupune falimentul? → planul de reorganizare.