Masa credală și tabelul de creanțe

Masa credală este totalitatea creditorilor cu creanțe asupra averii unui debitor în insolvență, iar tabelul de creanțe este documentul în care administratorul judiciar le înscrie cu valoare, rang și categorie. Creditorul intră în masa credală dacă depune o cerere de admitere în termenul stabilit, altfel este decăzut din drept (art. 102 și 114 din Legea nr. 85/2014). Poziția în tabel decide ordinea la plată și dreptul de vot.

Pe scurt

Masa credală este totalitatea creditorilor cu creanțe asupra averii unui debitor aflat în insolvență, iar tabelul de creanțe este documentul oficial în care administratorul judiciar înscrie aceste creanțe, cu valoarea, rangul de prioritate și categoria fiecăreia. Pentru a face parte din masa credală și a-ți recupera banii, creditorul trebuie să depună o cerere de admitere a creanței în termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii — altfel este decăzut din drept (art. 102 și art. 114 din Legea nr. 85/2014). Poziția în tabel decide totul: ordinea la plată, dreptul de vot asupra planului de reorganizare și șansa reală de a încasa ceva.

Cadrul legal

Pentru debitorii profesioniști, masa credală și tabelul de creanțe sunt reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (formă consolidată în vigoare de la 18.12.2025, care încorporează modificările aduse prin Legea nr. 216/2022 și Legea nr. 239/2025).

Domeniul de aplicare — cine intră sub Legea nr. 85/2014. Legea se aplică profesioniștilor, astfel cum sunt definiți la art. 3 alin. (2) din Codul civil (cei care exploatează o întreprindere), cu excepția celor care exercită profesii liberale și a celor cu regim special de insolvență (art. 3 din Legea nr. 85/2014). Practic:

• societăți, regii, PFA, întreprinderi individuale și familiale, alți profesioniști → Legea nr. 85/2014: se constituie masa credală și se întocmește tabelul de creanțe;
• persoana fizică ale cărei datorii NU provin din exploatarea unei întreprinderi (consumatori) → Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, o procedură administrativă și judiciară distinctă, cu tablou de creditori propriu — noțiunile din prezentul articol nu i se aplică în aceeași formă;
• profesiile liberale (avocați, medici, notari etc.) sunt excluse de la Legea nr. 85/2014 și au regimuri proprii.

Linia de demarcație este natura datoriei: profesională (din exploatarea unei întreprinderi) → Legea nr. 85/2014; de consum → Legea nr. 151/2015.

Art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 — Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii. Sursa: Legea nr. 85/2014, formă consolidată (accesat 2026-09-13)

Articolele-cheie pentru creditorul B2B:

• Art. 102–106 — depunerea cererii de admitere a creanței, conținutul ei și verificarea creanțelor de către administratorul judiciar. Art. 105 exceptează de la verificare creanțele constatate prin hotărâri judecătorești/arbitrale executorii și creanțele bugetare dintr-un titlu executoriu necontestat.
• Art. 103 — creanțele care beneficiază de o cauză de preferință (ipotecă, gaj) se înscriu până la valoarea garanției; partea neacoperită devine chirografară.
• Art. 110–114 — întocmirea și publicarea tabelului preliminar în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI), contestațiile (art. 111), tabelul definitiv (art. 112) și contestația specială împotriva acestuia (art. 113); art. 114 reglementează decăderea creditorului care nu depune cererea în termen. Prin Legea nr. 239/2025 (în vigoare 18.12.2025), art. 110 a fost completat: pentru creanțele creditorilor din categoria „persoane strâns legate de debitor" (noțiune definită la art. 5 pct. 42²), tabelul preliminar menționează suplimentar înscrisurile care constată creanța și datele din registrele de publicitate (a se vedea Explicație detaliată, Etapa 5).
• Art. 80 — regimul accesoriilor (dobânzi, majorări, penalități) după deschiderea procedurii (a se vedea Explicație detaliată).
• Art. 90 — compensarea legală a creanțelor reciproce dintre creditor și debitorul insolvent.
• Art. 138–139 și art. 138^1 — categoriile de creanțe, modul de vot și confirmarea planului de reorganizare, prin raportare la masa credală; art. 138^1 (introdus prin Legea nr. 216/2022, care transpune Directiva (UE) 2019/1023) reglementează aplicarea forțată a planului între categorii („cross-class cram-down").
• Art. 159 și art. 161 — ordinea distribuirilor în faliment (a se vedea articolul dedicat ordinea de prioritate a creanțelor).

Art. 114 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 — Titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului, va fi decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură. Sursa: Legea nr. 85/2014, formă consolidată (accesat 2026-09-13)

Explicație detaliată

Ce este masa credală și ce este tabelul de creanțe

Masa credală desemnează totalitatea creditorilor care au creanțe asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, respectiv totalul valoric al acestor creanțe. Legea folosește expres noțiunea la art. 139, prin sintagma „totalul valoric al masei credale", ca reper pentru votul planului de reorganizare.

Tabelul de creanțe este instrumentul prin care masa credală capătă formă juridică: un document întocmit de administratorul judiciar care cuprinde, pentru fiecare creanță, creditorul, suma acceptată, cauza de preferință (dacă există) și categoria/rangul de prioritate. Există mai multe tabele succesive:

• tabelul preliminar — creanțele scadente sau nescadente, născute înainte de deschiderea procedurii, acceptate de administratorul judiciar după verificare (art. 5 și art. 110);
• tabelul definitiv — creanțele rămase după soluționarea contestațiilor (art. 112);
• tabelul suplimentar și tabelul definitiv consolidat — pentru creanțele născute după deschidere și pentru situația falimentului.

Etapa 1 — Depunerea cererii de admitere a creanței

Fiecare creditor (cu excepția salariaților, înscriși din oficiu de administratorul judiciar din evidențele contabile) trebuie să depună o cerere de admitere a creanței — cunoscută în practică drept „declarație de creanță". Termenul este cel fixat prin hotărârea de deschidere a procedurii, iar notificarea deschiderii se transmite creditorilor cu cel puțin 10 zile înainte de împlinirea acestui termen (art. 102).

Cererea are natura unei cereri de chemare în judecată și trebuie să cuprindă elementele prevăzute de art. 104: suma datorată, temeiul creanței, eventualele cauze de preferință. Se declară și creanțele nescadente ori sub condiție. Nu este necesar un titlu executoriu — se pot atașa contracte, facturi, alte înscrisuri.

Atenție la locul depunerii. Prin Decizia ÎCCJ (DCD) nr. 72/2018 (M. Of. nr. 85/4.02.2019), Înalta Curte a stabilit că, deși cererea poate fi transmisă și administratorului judiciar, pentru a fi considerată depusă în termen ea trebuie înregistrată în registrul de la grefa tribunalului înăuntrul termenului-limită.

Creanța pe baza căreia s-a deschis procedura este asimilată unei cereri de admitere (art. 102 alin. (2)). Creanțele curente — cele născute după deschiderea procedurii — nu se înscriu la masa credală, ci se plătesc pe măsura exigibilității, conform documentelor din care rezultă (art. 102 alin. (6)).

Etapa 2 — Verificarea creanțelor

Administratorul judiciar verifică fiecare cerere și documentele anexate, corelându-le cu contabilitatea debitorului (art. 106); poate solicita explicații și documente suplimentare. Sunt exceptate de la verificare (art. 105) creanțele constatate prin hotărâri judecătorești sau arbitrale executorii și creanțele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat conform Codului de procedură fiscală — acestea se înscriu ca atare.

Creanțele garantate cu ipotecă, gaj sau altă cauză de preferință se înscriu până la valoarea bunului grevat (art. 103); partea de creanță care depășește valoarea garanției trece în rândul creanțelor chirografare.

Dobânzile și accesoriile după deschidere (art. 80). Regula este că niciun accesoriu — dobândă, majorare sau penalitate — nu se mai adaugă creanțelor anterioare deschiderii procedurii (art. 80). Distincția esențială pentru suma corectă din tabel:

• creanțe chirografare — accesoriile se opresc la data deschiderii; se înscrie principalul plus accesoriile calculate doar până la acea dată;
• creanțe cu cauză de preferință (garantate) — accesoriile continuă să curgă, dar numai până la valoarea garanției (art. 80 coroborat cu art. 103).

Un creditor B2B chirografar care pretinde dobânzi post-deschidere își vede creanța redusă prin contestație; un creditor garantat le poate cere, dar plafonat la valoarea bunului grevat.

Etapa 3 — Tabelul preliminar și contestațiile

După verificare, administratorul judiciar întocmește tabelul preliminar, îl înregistrează la tribunal și îl publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI). Creditorii ale căror creanțe au fost trecute parțial sau înlăturate sunt notificați, cu indicarea motivelor (art. 110).

Împotriva tabelului preliminar, debitorul, creditorii sau orice parte interesată pot formula contestație în termen de 7 zile de la publicarea în BPI (art. 111). Contestatorul are obligația (sub sancțiunea amenzii, art. 111 alin. (4)) de a comunica un exemplar administratorului judiciar, creditorului a cărui creanță o contestă și administratorului special; întâmpinarea se depune în 10 zile.

Când soluționarea unei contestații ar întârzia procedura, judecătorul-sindic poate dispune înscrierea provizorie a creanței (art. 111 alin. (6)): creditorul poate vota, dar participarea sa la distribuiri este suspendată până la soluționarea definitivă (art. 165 alin. (3)).

Etapa 4 — Tabelul definitiv

După soluționarea contestațiilor, administratorul judiciar întocmește tabelul definitiv, care stabilește creanțele admise, valoarea, prioritatea și situația fiecărui creditor. Termenele-cadru sunt fixate prin hotărârea de deschidere (art. 100 alin. (1)): înregistrarea creanțelor în maximum 45 de zile, tabelul preliminar în cel mult 20 de zile (10 zile în procedura simplificată), iar definitivarea tabelului în cel mult 25 de zile de la publicarea celui preliminar. Peste toate acestea, durata maximă a perioadei de observație în care se parcurg etapele este de 12 luni de la deschiderea procedurii (art. 112 alin. (3)); judecătorul-sindic poate prelungi termenele de depunere, verificare și definitivare cu maximum 30 de zile. Când soluționarea contestațiilor ar depăși acest interval, tabelul definitiv se întocmește totuși în termen prin mecanismul înscrierii provizorii (art. 111 alin. (6)).

Tabelul definitiv poate fi atacat numai pe calea contestației speciale (art. 113), în cazuri limitativ prevăzute: descoperirea unui fals, dol sau a unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței, ori a unor titluri hotărâtoare, necunoscute anterior. Este o cale de excepție: regula rămâne contestația la tabelul preliminar.

Etapa 5 — Categoriile de creanțe și votul asupra planului

Poziția în tabel devine decisivă la reorganizare. Art. 138 alin. (3) organizează creanțele în cinci categorii care votează distinct planul:

1. creanțe care beneficiază de drepturi/cauze de preferință (garantate);
2. creanțe salariale;
3. creanțe bugetare;
4. creanțe ale creditorilor indispensabili;
5. celelalte creanțe chirografare.

Un plan este acceptat de o categorie dacă întrunește majoritatea absolută din valoarea creanțelor din acea categorie (art. 138 alin. (4)). Pentru confirmarea de către judecătorul-sindic (art. 139 alin. (1)), când există cinci categorii este nevoie ca cel puțin trei să accepte planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să îl accepte și ca cel puțin 30% din totalul valoric al masei credale să îl susțină; când există trei categorii, sunt necesare două. Condițiile sunt cumulative. Datorită pragului de 30% din masa credală, un plan poate fi aprobat chiar dacă, în valoare absolută, voturile împotrivă le depășesc pe cele pentru — de aceea valoarea creanței înscrise în tabel contează adesea mai mult decât numărul de creditori.

Ce au schimbat Legea nr. 216/2022 și Legea nr. 239/2025. Legea nr. 216/2022 a transpus Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remodelând regimul votului și al confirmării planului. Principala noutate cu impact asupra masei credale este aplicarea forțată a planului între categorii — mecanismul „cross-class cram-down" (art. 138^1): un plan poate fi confirmat chiar dacă una sau mai multe categorii de creanțe l-au respins, dacă este votat de un număr suficient de categorii și respectă testul interesului creditorilor (niciun creditor nu primește mai puțin decât în faliment) și tratamentul corect și echitabil între categorii. Tot atunci a fost reformat cadrul prevenției (concordatul preventiv, acordul de restructurare).

Ce a schimbat concret Legea nr. 239/2025 (în vigoare de la 18.12.2025). Dincolo de generarea formei consolidate de referință a Legii nr. 85/2014, L.239/2025 aduce o modificare direct pe tema tabelului de creanțe și introduce un concept nou cu impact asupra masei credale:

• Concept nou — „persoană strâns legată de debitor" (art. 5 pct. 42²). Sunt vizate persoanele afiliate debitorului (în sensul art. 7 pct. 26 din Codul fiscal), soții, rudele și membrii organelor de administrare, conducere sau supraveghere ale debitorului. Creanțele acestor creditori se declară cu documente suplimentare și se verifică mai atent, pentru a preveni transferurile artificiale de active.
• Conținutul tabelului preliminar (art. 110, modificat). Pentru creanțele creditorilor din categoria „persoane strâns legate de debitor", în tabelul preliminar se menționează suplimentar înscrisurile care constată creanța și datele înscrise în registrele de publicitate — mențiuni care se adaugă celor obișnuite (suma solicitată, suma acceptată, rangul de prioritate).
• Impact asupra raportului de forțe la masa credală. În comitetul creditorilor nu poate fi desemnat mai mult de un singur astfel de creditor, iar acesta nu poate fi președinte al comitetului — un element de fond pentru cine analizează cine controlează votul, într-un mecanism în care pragul de 30% se calculează pe valoarea creanțelor înscrise în tabel.

Sursa: Legea nr. 239/2025 coroborată cu forma consolidată a Legii nr. 85/2014, art. 5 și art. 110 (accesat 2026-09-13)

Situații speciale la înscriere: compensare, valută, creanțe sub condiție

• Compensarea legală (art. 90). Deschiderea procedurii nu împiedică un creditor care este, la rândul lui, dator față de debitor să invoce compensarea legală a celor două creanțe, dacă la data deschiderii sunt îndeplinite condițiile compensării (creanțe reciproce, certe, lichide și exigibile). Astfel, creditorul-debitor recuperează efectiv prin compensare, în locul unei simple înscrieri la masa credală urmată de o distribuire incertă.
• Creanțe în valută. Creanțele exprimate în valută se înscriu în tabel în lei. ⚠️ În practică și în doctrină, conversia se face la cursul BNR de la data deschiderii procedurii — reperul care fixează valoric masa credală; verificați soluția din hotărârea de deschidere și din tabelul preliminar.
• Creanțe nescadente sau sub condiție. Se declară și se înscriu și creanțele neajunse la scadență ori afectate de o condiție la data deschiderii (art. 102). Creanța sub condiție suspensivă se înscrie ca atare, iar participarea efectivă la distribuiri urmează realizarea condiției; creanța nescadentă se înscrie la valoarea ei, devenind exigibilă în cadrul procedurii.

Creanțele transfrontaliere (Regulamentul (UE) 2015/848)

Când debitorul sau creditorul are elemente de extraneitate în UE (mai puțin Danemarca), înscrierea la masa credală este guvernată de Regulamentul (UE) 2015/848 — aplicabil procedurilor deschise după 26 iunie 2017, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 (temeiul hotărârilor CJUE ENEFI și ALPINE BAU citate mai jos). Reperele actuale:

• Dreptul de a depune creanța (art. 53). Orice creditor străin — inclusiv autoritățile fiscale ale altui stat membru — își poate depune creanța prin orice mijloc de comunicare admis de legea statului de deschidere.
• Notificarea individuală (art. 54). Instanța/practicianul trebuie să informeze de îndată creditorii străini cunoscuți, printr-o notificare standard al cărei titlu — „Invitație de depunere a creanțelor. Termene limită de respectat" — apare în toate limbile oficiale ale UE.
• Formularul și termenul (art. 55). Depunerea se poate face pe un formular standard de declarare a creanțelor (stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1105). Termenul acordat creditorului străin nu poate fi mai scurt de 30 de zile de la publicarea deschiderii în registrul de insolvență al statului de deschidere.
• Regimul lingvistic (art. 55 alin. (5)). Creanța poate fi depusă în oricare limbă oficială a instituțiilor UE, însă creditorului i se poate cere o traducere în limba oficială a statului de deschidere.

Concret: un creditor român care vrea să se înscrie într-o insolvență deschisă în alt stat membru folosește formularul standard, cu respectarea termenului din procedura străină (min. 30 de zile); reciproc, un creditor străin se înscrie la o masă credală din România conform Legii nr. 85/2014, beneficiind de notificarea și termenul minim garantate de Regulament.

Sursa: Regulamentul (UE) 2015/848, art. 53–55 (formă consolidată) (accesat 2026-09-13)

Aspecte practice

Pentru un creditor B2B (furnizor, prestator, bancă, finanțator), înscrierea corectă la masa credală face diferența dintre a recupera ceva și a pierde totul.

Ce trebuie să faci imediat ce afli despre insolvența debitorului:

• Verifică BPI-ul, nu aștepta notificarea. Consultă Buletinul Procedurilor de Insolvență pentru hotărârea de deschidere și termenul de depunere. Notificarea trebuie transmisă cu cel puțin 10 zile înainte de termen, dar întârzierile în livrare există.
• Depune cererea în termen și la locul corect. Înregistreaz-o astfel încât să apară în registrul de la grefa tribunalului în interiorul termenului (Decizia ÎCCJ nr. 72/2018). Depunerea doar la administratorul judiciar, fără înregistrare la grefă în termen, te expune riscului de decădere (art. 114).
• Documentează integral creanța. Atașează contracte, facturi, situații de lucrări, corespondență, dovada livrării. Declară și creanțele nescadente sau sub condiție existente la data deschiderii.
• Valorifică garanțiile. Dacă ai ipotecă, gaj sau altă cauză de preferință, invoc-o expres — te înscrii ca creditor garantat, cu prioritate la plată din prețul bunului grevat (art. 103, art. 159). Partea neacoperită de valoarea garanției rămâne chirografară.

Greșeli frecvente de evitat:

• Ratarea termenului — sancțiunea este decăderea (art. 114). Ea NU este însă automată: nu operează dacă nu ai fost notificat conform art. 42 despre deschiderea procedurii — caz în care intervine repunerea de drept în termen și îți poți depune cererea și după expirarea lui (a se vedea Întrebări frecvente și Jurisprudență națională). Dacă ai fost notificat corect, însă, termenul este ferm.
• Subevaluarea creanței: cere accesoriile datorate până la data deschiderii. Reține regula art. 80 — după deschidere accesoriile se opresc pentru creanțele chirografare și curg doar până la valoarea garanției pentru cele cu cauză de preferință.
• Ignorarea tabelului preliminar publicat în BPI: dacă îți vezi creanța trecută parțial sau înlăturată, ai doar 7 zile să conteste.
• Confuzia dintre creanța anterioară (se înscrie la masa credală) și creanța curentă (se plătește separat, fără înscriere).

Când și cum contești:

• Împotriva tabelului preliminar — contestație la judecătorul-sindic în 7 zile de la publicarea în BPI, cu comunicarea obligatorie a unui exemplar către administratorul judiciar, creditorul vizat și administratorul special (art. 111).
• Împotriva tabelului definitiv — numai excepțional (fals, dol, eroare esențială, titluri hotărâtoare necunoscute — art. 113). Nu folosi această cale pentru ce puteai contesta la tabelul preliminar.

De ce contează valoarea, nu doar prezența: la vot, cele 30% din masa credală și majoritatea pe categorie se calculează pe valoare. O creanță mare corect înscrisă îți dă putere reală de negociere asupra planului de reorganizare.

Recuperarea fiscală a creanței nerecuperate (esențială pentru orice furnizor B2B):

• Ajustarea bazei de TVA (art. 287 lit. d) din Codul fiscal). Poți reduce baza de TVA pentru contravaloarea neîncasată de la un beneficiar în insolvență — de la data hotărârii de confirmare a planului de reorganizare, respectiv de la data deschiderii falimentului, pe baza hotărârii judecătorești. Dacă ulterior încasezi (integral sau parțial), ajustarea se anulează corespunzător.
• Deductibilitatea pierderii (art. 25 și art. 26 din Codul fiscal). Pierderile și provizioanele pentru creanțe neîncasate de la debitori în insolvență sunt, în condițiile legii, deductibile la calculul impozitului pe profit.
• Documente justificative: păstrează tabelul definitiv și hotărârea de închidere a procedurii — ele dovedesc insolvența și cuantumul nerecuperat, necesare pentru ajustarea TVA și deducerea pierderii.

Când ai ratat termenul de 7 zile din cauze care nu îți sunt imputabile (publicare BPI tardivă/defectuoasă, notificare nelivrată):

• Dacă nu ai fost notificat conform art. 42, invocă repunerea de drept în termen — depunerea rămâne posibilă (art. 114 coroborat cu art. 42).
• Poți formula plângere împotriva măsurilor administratorului judiciar (art. 59), cale de legalitate împotriva modului de înscriere reflectat în raportul de activitate; termenul curge de la publicarea raportului în BPI.
• Pentru prejudicii, rămâne răspunderea civilă/profesională a practicianului (⚠️ cale lentă, cu recuperare adesea parțială). În practică, remediul cel mai eficient este tot contestația formulată în termen — de aceea monitorizarea BPI este decisivă.

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Curtea de Apel București, Decizia nr. 1586 din 23.10.2023 — reîncadrarea unei creanțe în tabel Administratorul judiciar înscrisese o creditoare cu o creanță de 11.459.508 lei în categoria chirografară, iar apoi, prin tabel preliminar rectificat, a trecut aceeași creanță în categoria chirografară subordonată (grupa V), invocând informații suplimentare. Curtea a confirmat că înscrierea unei creanțe în tabel nu poate fi modificată discreționar de administrator. · Instanța a reținut că singura cale procedurală împotriva modului de înscriere a unei creanțe este contestația (art. 111 din Legea nr. 85/2014), iar reîncadrarea unilaterală prin rectificarea tabelului este nejustificată. Sursa: https://www.juridice.ro/773199/insolventa-tabele-tabele-ce-aveti-cu-ele.html (accesat 2026-09-13)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Curtea de Apel Brașov (apel; Tribunalul Covasna, fond) — declarație de creanță admisă după expirarea termenului Un creditor a depus o declarație de creanță suplimentară după termenul-limită stabilit de judecătorul-sindic, iar administratorul judiciar a respins-o ca tardivă. În apel s-a reținut că sancțiunea decăderii nu operează atunci când creditorul nu a fost notificat conform art. 42: intervine repunerea de drept în termen (art. 114 alin. (1)), astfel încât declarația a fost admisă. Decizia limitează aplicarea automată a decăderii pentru depunerea tardivă. Speța invocă și art. 54 din Regulamentul (UE) 2015/848. Sursa: https://www.juridice.ro/696450/insolventa-declaratie-de-creanta-suplimentara-admisa-dupa-expirarea-termenului-si-dupa-ce-se-depusese-deja-de-acelasi-creditor-o-declaratie-de-creanta-initiala-art-42-si-114-legea-nr-85-2014-art.html (accesat 2026-09-13)

Nuanțe și cazuri speciale

Curtea de Apel București, Deciziile nr. 118-120 din 22.01.2021 — insolvența grupului de societăți — reîncadrarea creanțelor membrilor grupului ca subordonate poate fi cerută înainte de publicarea tabelelor definitive; dispozițiile speciale privind insolvența de grup se aplică în completarea celor generale (menținând Sentințele Tribunalului nr. 3042-3044/12.08.2020). Sursa: https://www.juridice.ro/691834/curtea-de-apel-bucuresti-insolventa-grupului-de-societati-creante-subordonate-ale-membrilor-existenta-sau-nu-a-unui-termen-in-procedura-pana-la-care-se-poate-solicita-aplicarea-dispozitiilor-privin.html (accesat 2026-09-13)

Curtea de Apel Oradea — creanță dintr-un contract de închiriere — creanța locatorului a fost considerată integral născută înainte de deschiderea procedurii (deci înscrisă la masa credală), inclusiv pentru chiriile datorate ulterior deschiderii; o delimitare importantă (și criticată în doctrină) între creanțele anterioare și creanțele curente plătibile pe măsura exigibilității (art. 102 alin. (6)). Sursa: https://www.juridice.ro/690956/curtea-de-apel-oradea-procedura-insolventei-contract-de-inchiriere-imobil-considerarea-creantei-creditorului-proprietar-ca-fiind-integral-nascuta-inainte-de-deschiderea-procedurii-inclusiv-pentru-f.html (accesat 2026-09-13)

Jurisprudență CJUE (dacă este relevantă)

⚠️ Notă privind cadrul aplicabil. Ambele hotărâri de mai jos au fost pronunțate sub Regulamentul (CE) nr. 1346/2000, abrogat de Regulamentul (UE) 2015/848 (aplicabil procedurilor deschise după 26 iunie 2017). Ele își păstrează valoarea de principiu (legitimitatea decăderii pentru neînscriere; legea aplicabilă termenelor de înscriere), însă pentru o insolvență transfrontalieră actuală se aplică art. 53–55 din Regulamentul (UE) 2015/848 (formularul standard, termenul minim de 30 de zile și regimul lingvistic — a se vedea Explicație detaliată).

Cauza C-212/15, ENEFI Energiahatékonysági Nyrt c. DGRFP Brașov (Hotărârea din 9 noiembrie 2016) — trimitere preliminară de la Tribunalul Mureș. Curtea a statuat că Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 nu se opune ca legea aplicabilă procedurii (lex concursus) să prevadă decăderea din dreptul de a valorifica o creanță neînregistrată în procedura de insolvență ori suspendarea executării ei într-un alt stat membru; natura fiscală a creanței nu schimbă soluția. Hotărârea confirmă, la nivel european, legitimitatea mecanismului decăderii pentru neînscrierea la masa credală (corespondent al art. 114 din Legea nr. 85/2014). Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62015CJ0212 (accesat 2026-09-13)

Cauza C-25/20, ALPINE BAU GmbH (Hotărârea din 25 noiembrie 2021) — Curtea a interpretat art. 32 alin. (2), coroborat cu art. 4 și 28 din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000, statuând că termenele de înscriere a creanțelor și consecințele nerespectării lor în cadrul unei proceduri secundare de insolvență sunt guvernate de legea statului în care a fost deschisă procedura secundară, iar nu de legea procedurii principale. Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62020CJ0025 (accesat 2026-09-13)

Tendințe jurisprudențiale

Se conturează câteva linii constante. Primo, formalismul procedural este strict: modul de înscriere a unei creanțe se contestă exclusiv pe calea prevăzută de lege (contestația la tabel, art. 111), administratorul judiciar neputând reîncadra discreționar creanțele prin rectificări succesive (CA București, 2023), iar înregistrarea cererii trebuie făcută la grefa tribunalului în termen (ÎCCJ, DCD nr. 72/2018). Secundo, rigoarea este temperată de garanția notificării: sancțiunea decăderii pentru depunerea tardivă nu operează când creditorul nu a fost notificat conform art. 42, funcționând repunerea de drept în termen (CA Brașov). Tertio, în plan european jurisprudența CJUE validează mecanismul decăderii pentru neînscriere (ENEFI, C-212/15) și clarifică regimul termenelor de înscriere în insolvențele transfrontaliere (ALPINE BAU, C-25/20). Instanțele superioare (Curți de Apel, ÎCCJ) rămân reperul, iar tema calificării/încadrării creanțelor (subordonate, anterioare vs. curente) generează cazuistică bogată la nivel regional.

Întrebări frecvente

1. Ce se întâmplă dacă ratez termenul de depunere a cererii de admitere a creanței? Ești decăzut din dreptul de a fi înscris în tabel și nu dobândești calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedură (art. 114 din Legea nr. 85/2014). Practic, nu poți vota și nu participi la distribuiri. Termenul este fixat prin hotărârea de deschidere și publicat în BPI. Excepție importantă: decăderea NU operează dacă nu ai fost notificat conform art. 42 — atunci intervine repunerea de drept în termen și poți depune cererea și ulterior (confirmat de jurisprudență — vezi Jurisprudență națională, CA Brașov).

2. Trebuie să am un titlu executoriu (hotărâre, contract învestit) ca să mă înscriu? Nu. Cererea de admitere se poate întemeia pe orice înscrisuri din care rezultă existența și întinderea creanței (contracte, facturi etc.), potrivit art. 104. Creanțele constatate deja prin hotărâri judecătorești/arbitrale executorii și cele bugetare din titluri executorii necontestate sunt însă exceptate de la verificare (art. 105).

3. Care e diferența dintre tabelul preliminar și tabelul definitiv? Tabelul preliminar cuprinde creanțele acceptate de administratorul judiciar după verificare și se publică în BPI; poate fi contestat în 7 zile. Tabelul definitiv se întocmește după soluționarea contestațiilor și stabilește situația fermă a creanțelor (art. 110–113).

4. Mi-a fost trecută creanța cu o sumă mai mică decât cea reală. Ce fac? Formulează contestație la tabelul preliminar, la judecătorul-sindic, în 7 zile de la publicarea tabelului în BPI, comunicând un exemplar administratorului judiciar, creditorului vizat și administratorului special (art. 111). După întocmirea tabelului definitiv, poți contesta doar excepțional (art. 113).

5. Creanța mea garantată cu ipotecă cum se înscrie? Ca creanță cu cauză de preferință, până la valoarea bunului grevat, cu prioritate la plată din prețul acelui bun (art. 103, art. 159). Partea de creanță care depășește valoarea garanției se înscrie ca chirografară.

6. Cât cântărește votul meu asupra planului de reorganizare? Votezi în categoria ta (garantați, salariali, bugetari, creditori indispensabili sau chirografari), unde planul e acceptat cu majoritatea absolută a valorii creanțelor din categorie (art. 138). La confirmare contează și pragul de 30% din totalul valoric al masei credale (art. 139) — deci valoarea creanței tale, nu doar prezența, îți dă influență.

7. Facturile emise după deschiderea procedurii intră la masa credală? Nu. Creanțele curente (născute după deschidere) se plătesc separat, pe măsura exigibilității, fără înscriere în tabel (art. 102 alin. (6)); dacă nu sunt achitate, ai remedii specifice, inclusiv posibilitatea de a cere falimentul în condițiile legii.

8. Sunt salariat și am fost înscris din oficiu, dar suma din tabel e greșită. Ce fac? Salariații se înscriu din oficiu de administratorul judiciar din evidențele contabile (art. 102). Dacă evidențele debitorului sunt eronate sau incomplete, depune totuși o cerere de admitere pentru diferență (cu contract, state de plată, alte dovezi) și contestă tabelul preliminar în 7 zile de la publicarea în BPI (art. 111). Contestația la tabel este calea prin care corectezi cuantumul înscris din oficiu.

9. Bănuiesc că un alt creditor și-a „umflat" creanța. O pot contesta? Da. Orice parte interesată — inclusiv debitorul sau alt creditor — poate contesta o creanță supraevaluată prin contestație la tabelul preliminar, în 7 zile de la publicarea în BPI (art. 111), cu probe (facturi, plăți parțiale, corespondență). Miza este reală: votul și pragul de 30% din masa credală se calculează pe valoare, așa că o creanță umflată distorsionează raportul de forțe la adunarea creditorilor.

10. Cum recuperez fiscal creanța pe care nu o mai încasez? Poți ajusta baza de TVA pentru suma neîncasată de la un debitor în insolvență — de la confirmarea planului de reorganizare sau de la deschiderea falimentului (art. 287 lit. d) din Codul fiscal) — și poți deduce pierderea din creanță în condițiile art. 25–26 din Codul fiscal. Păstrează tabelul definitiv și hotărârea de închidere ca documente justificative. Dacă încasezi ulterior, ajustarea TVA se anulează.

11. Debitorul e într-o insolvență deschisă în alt stat membru UE. Cum mă înscriu? Sub Regulamentul (UE) 2015/848 (art. 53–55), ai dreptul să îți depui creanța ca creditor străin, pe un formular standard, într-un termen care nu poate fi mai scurt de 30 de zile de la publicarea deschiderii; poți folosi o limbă oficială a UE, dar ți se poate cere o traducere în limba statului de deschidere. Reciproc, un creditor străin se înscrie la o masă credală din România conform Legii nr. 85/2014.

Practică și opinii

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a clarificat câteva chestiuni recurente privind înscrierea la masa credală:

• Locul și momentul depunerii cererii — prin Decizia (DCD) nr. 72/2018 (M. Of. nr. 85/4.02.2019), ÎCCJ a stabilit că cererea de admitere a creanței trebuie înregistrată în registrul ținut la grefa tribunalului în termenul din hotărârea de deschidere; depunerea la administratorul judiciar nu suplinește această cerință dacă înregistrarea la grefă lipsește.
• Verificarea creanțelor și excepțiile — Decizia (DCD) nr. 11/2016 (M. Of. nr. 436/10.06.2016) a dezlegat aspecte privind art. 105 alin. (1), (2) și art. 106, referitoare la creanțele exceptate de la verificare.

Doctrina de specialitate subliniază raportul dintre cele două căi de contestație:

⚠️ Opinie specialistă — Claudia Antoanela Susanu (Universul Juridic) Regula o constituie contestația la tabelul preliminar (art. 111), iar contestația specială la tabelul definitiv (art. 113) este excepția, deschisă doar pentru împrejurări descoperite ulterior și necunoscute părții; criteriul de calificare este dacă partea a avut sau nu posibilitatea de a formula anterior contestația la tabelul preliminar. Sursa: Tabelul definitiv al creanțelor... contestația specială (universuljuridic.ro) (accesat 2026-09-13)

⚠️ Opinie specialistă — analiză JURIDICE.ro Prin mecanismul înscrierii provizorii (art. 111 alin. (6)), creditorul contestat își poate exercita dreptul de vot, fiind suspendat doar dreptul de a participa la distribuiri (art. 165 alin. (3)); soluția este preferabilă înscrierii condiționate suspensiv. Sursa: Înscrierea provizorie în tabelul definitiv de creanțe (juridice.ro) (accesat 2026-09-13)

⚠️ Opinie specialistă — analiză privind confirmarea planului (Universul Juridic / JURIDICE.ro) Datorită pragului de 30% din totalul valoric al masei credale (art. 139), un plan de reorganizare poate fi confirmat chiar împotriva voinței majorității numerice a creditorilor, ceea ce accentuează importanța valorii creanței corect înscrise în tabel. Sursa: Confirmarea planului împotriva voinței majorității creditorilor (juridice.ro) (accesat 2026-09-13)

Referințe

1. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — formă consolidată în vigoare de la 18.12.2025 (art. 5, 102–106, 110–114, 138, 139, 159, 161). MO nr. 466/25.06.2014. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/304535 (accesat 2026-09-13).
2. Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 (transpunerea Directivei (UE) 2019/1023) — modificarea regimului votului și confirmării planului (art. 138^1, art. 139).
3. Legea nr. 239/2025 — modificări ale Legii nr. 85/2014, în vigoare de la 18.12.2025.
4. Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 72/2018 (M. Of. nr. 85/4.02.2019) — art. 102 alin. (1): depunerea și înregistrarea cererii de admitere a creanțelor. universuljuridic.ro (accesat 2026-09-13).
5. Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 11/2016 (M. Of. nr. 436/10.06.2016) — art. 105 alin. (1), (2) și art. 106: verificarea creanțelor. universuljuridic.ro (accesat 2026-09-13).
6. Claudia Antoanela Susanu, Tabelul definitiv al creanțelor asupra averii debitorului. Contestația specială împotriva tabelului definitiv, Universul Juridic. universuljuridic.ro (accesat 2026-09-13).
7. Înscrierea provizorie în tabelul definitiv de creanțe — probleme practice, JURIDICE.ro. juridice.ro/731838 (accesat 2026-09-13).
8. Legea nr. 85/2014. Noi obligații în cazul formulării de contestații la tabelul preliminar de creanțe, JURIDICE.ro. juridice.ro/345369 (accesat 2026-09-13).
9. Insolvență. Cerere de confirmare plan de reorganizare. Condiții (art. 138, art. 139), Universul Juridic. universuljuridic.ro (accesat 2026-09-13).
10. Procedura insolvenței. Confirmarea planului de reorganizare împotriva voinței majorității creditorilor, JURIDICE.ro. juridice.ro/717337 (accesat 2026-09-13).
11. Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului privind procedurile de insolvență (transfrontaliere) — art. 53–55 (depunerea creanțelor de către creditorii străini); a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1346/2000. eur-lex.europa.eu (formă consolidată) (accesat 2026-09-13).
12. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1105 al Comisiei — formularele standard prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/848 (notificare și declarare a creanțelor). (accesat 2026-09-13).
13. Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice — regimul distinct al consumatorilor (delimitare față de Legea nr. 85/2014). (accesat 2026-09-13).
14. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — art. 287 lit. d) (ajustarea bazei de TVA pentru creanțe neîncasate de la debitori în insolvență) și art. 25–26 (deductibilitatea pierderilor/provizioanelor din creanțe). (accesat 2026-09-13).