Legislația Concurenței și Practici Anticoncurențiale

📅Creat: 14 februarie 2026
✏️Actualizat: acum 1 lună

Legislația Concurenței și Practici Anticoncurențiale

Pe scurt

Legislația concurenței protejează piața împotriva înțelegerilor între companii care fixează prețuri sau împart piețele, a abuzurilor de poziție dominantă și a fuziunilor care pot elimina concurența. Consiliul Concurenței poate aplica amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru încălcări grave, iar înțelegerile anticoncurențiale sunt nule de drept.

Legislația română privind concurența este reglementată prin Legea nr. 21/1996 (Legea concurenței), republicată și actualizată continuu pentru alinierea la cerințele UE. Ultima consolidare datează din 26 iunie 2025.

Legea transpune în dreptul românesc principiile articolelor 101 și 102 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și este aplicată de Consiliul Concurenței, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică.

Art. 1 alin. (1) din Legea 21/1996 — Prezenta lege are ca obiect protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în scopul promovării intereselor consumatorilor. Sursa: Legea concurenței nr. 21/1996, consolidată iunie 2025

Practici anticoncurențiale interzise

1. Înțelegeri și practici concertate (Art. 5)

Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asocierilor de întreprinderi și practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească.

Art. 5 alin. (1) din Legea 21/1996 — Sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asocierilor de întreprinderi și practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;

b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;

d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Sursa: Legea 21/1996, Art. 5

Exemple de practici interzise:

  • Carteluri de prețuri — acorduri între concurenți pentru fixarea prețurilor de vânzare
  • Împărțirea piețelor — acorduri de tip "tu iei clienții din Nord, eu iau clienții din Sud"
  • Limitarea producției — acorduri pentru reducerea ofertei și creșterea artificială a prețurilor
  • Licitații trucate (bid-rigging) — coordonarea ofertelor în proceduri de achiziție publică
  • Acorduri de tip no-poaching — înțelegeri între angajatori pentru a nu-și recruta reciproc angajații

2. Abuz de poziție dominantă (Art. 6)

Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia.

Art. 6 alin. (1) și (3) din Legea 21/1996 — Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în:

a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile;

b) limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;

c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(3) Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă, în situația în care cota ori cotele cumulate pe piața relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depășesc 40%.

Sursa: Legea 21/1996, Art. 6

Pragul poziției dominante: Se prezumă că o întreprindere are poziție dominantă dacă cota de piață depășește 40%.

Exemple de abuz:

  • Prețuri predatorii (vânzare sub cost pentru eliminarea concurenților)
  • Refuzul de a aproviziona clienți sau concurenți (fără justificare obiectivă)
  • Aplicarea de reduceri condiționate de fidelitate exclusivă
  • Vânzări legate (obligarea clientului să cumpere produse suplimentare)

3. Practici ale autorităților publice (Art. 8)

Legea interzice și acțiunile autorităților publice care restrâng concurența, cum ar fi:

  • Limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor
  • Stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor

Consiliul Concurenței poate obliga autoritățile să se conformeze măsurilor de restabilire a mediului concurențial normal.

Excepții de la interdicție (Art. 5 alin. 2-3)

Nu toate înțelegerile sunt interzise. Excepția de minimis și excepțiile pe categorii permit anumite acorduri care aduc beneficii consumatorilor:

Excepția de minimis (Art. 7)

Înțelegerile nu restricționează concurența dacă cotele de piață sunt reduse:

  • 10% — pentru acorduri între concurenți
  • 15% — pentru acorduri între neconcurenți

Atenție: Pragurile nu se aplică înțelegerilor care conțin restricții grave (fixarea prețurilor, împărțirea piețelor, limitarea producției).

Excepția principală (Art. 5 alin. 2)

Înțelegerile sunt permise dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) Contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic;

b) Asigură consumatorilor un avantaj corespunzător;

c) Impun întreprinderilor doar restricții indispensabile pentru atingerea obiectivelor;

d) Nu oferă posibilitatea de a elimina concurența de pe o parte substanțială a pieței.

Exemplu: Un acord de transfer de tehnologie între un producător și un distribuitor poate fi permis dacă aduce un avantaj consumatorilor (produse mai bune, prețuri mai mici) și nu elimină concurența.

Concentrări economice (fuziuni și achiziții)

Ce este o concentrare economică? (Art. 9)

O concentrare se realizează prin:

a) Fuziunea a două sau mai multe întreprinderi independente;

b) Dobândirea controlului (direct sau indirect) asupra uneia sau mai multor întreprinderi prin achiziționarea de acțiuni, active sau prin contract.

Crearea unei societăți în comun (joint venture) care îndeplinește funcțiile unei entități economice autonome constituie, de asemenea, o concentrare.

Praguri de notificare (Art. 12)

Concentrările economice trebuie notificate Consiliului Concurenței înainte de punerea în aplicare dacă:

  • Cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate depășește 10.000.000 euro (echivalent în lei);
  • Cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare de 4.000.000 euro (echivalent în lei).

Art. 12 alin. (1) din Legea 21/1996 — Prevederile prezentului capitol se aplică operațiunilor de concentrare economică, atunci când, în anul anterior realizării operațiunii, cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operațiune depășește echivalentul în lei a 10.000.000 euro și când cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afacere mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Sursa: Legea 21/1996, Art. 12

Interdicția gun-jumping (Art. 13 alin. 6)

Este interzisă punerea în aplicare a unei concentrări înainte de notificare și înainte de autorizare. Nerespectarea acestei reguli poate duce la amenzi severe.

Excepții: Ofertele publice pot fi puse în aplicare dacă concentrarea este notificată fără întârziere și cumpărătorul nu exercită drepturile de vot aferente acțiunilor.

Decizia Consiliului Concurenței (Art. 47)

Consiliul Concurenței poate:

  • Autoriza concentrarea (dacă nu ridică probleme de concurență);
  • Autoriza cu condiții (de ex., vânzarea unor active, separarea anumitor activități);
  • Interzice concentrarea (dacă creează sau consolidează o poziție dominantă).

Art. 11 din Legea 21/1996 — Sunt interzise concentrările economice care pot ridica obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante. Sursa: Legea 21/1996, Art. 11

Taxe de autorizare: Între 10.000 și 50.000 euro, în funcție de complexitatea analizei.

Consiliul Concurenței — autoritatea de aplicare

Structură și independență (Art. 14-15)

Consiliul Concurenței este autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, având sediul în București. Plenul este format din 9 membri: 1 președinte, 2 vicepreședinți și 6 consilieri de concurență, numiți de Parlamentul României pentru mandate de 5 ani (reînnoibile o singură dată).

Consiliul își exercită atribuțiile în mod imparțial, fără intervenții politice sau influențe externe, conform Directivei UE 2019/1 privind eficacitatea autorităților de concurență.

Atribuții principale

  • Investigarea practicilor anticoncurențiale (din oficiu sau la plângere);
  • Controlul concentrărilor economice;
  • Monitorizarea ajutoarelor de stat;
  • Promovarea culturii concurenței (studii de piață, advocacy).

Aplicarea articolelor 101 și 102 TFUE (Art. 5 alin. 6 și Art. 6 alin. 2)

Atunci când practicile anticoncurențiale pot afecta comerțul între statele membre UE, Consiliul Concurenței aplică atât Legea 21/1996, cât și articolele 101 și 102 din TFUE.

Art. 101 TFUE interzice înțelegerile care pot afecta comerțul între statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.

Art. 102 TFUE interzice abuzul de poziție dominantă pe piața internă a UE sau pe o parte substanțială a acesteia.

Sancțiuni

Amenzi pentru practici anticoncurențiale

Consiliul Concurenței poate aplica amenzi de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancționării, pentru:

  • Înțelegeri anticoncurențiale (Art. 5);
  • Abuz de poziție dominantă (Art. 6);
  • Punerea în aplicare a unei concentrări fără autorizare (gun-jumping).

Amenzi maxime: Pot ajunge la sute de milioane de lei. În 2025, Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni totale de 347,4 milioane lei pentru practici anticoncurențiale.

Nulitatea înțelegerilor

Înțelegerile anticoncurențiale sunt nule de drept (Art. 5). Clauzele contractuale care încalcă legea concurenței nu pot fi invocate în instanță și nu produc efecte juridice.

Acțiuni în despăgubiri

Persoanele prejudiciate prin practici anticoncurențiale pot intenta acțiuni civile în despăgubiri împotriva întreprinderilor care au încălcat legea. Decizia Consiliului Concurenței prin care se constată încălcarea constituie o prezumție relativă în procesul civil.

Aspecte practice

Pentru întreprinderile mici și mijlocii

  • Verificați cotele de piață înainte de a încheia acorduri cu concurenți — dacă sunteți sub pragul de 10-15%, riscul este mai mic (excepție: fixarea prețurilor este interzisă indiferent de cota de piață);
  • Evitați schimbul de informații sensibile cu concurenții (prețuri, strategii comerciale, date despre clienți);
  • Documentați justificările obiective pentru practici care ar putea fi percepute ca anticoncurențiale (de ex., refuzul de a livra unui client poate fi justificat de capacitatea limitată de producție).

Pentru fuziuni și achiziții

  • Notificați din timp — procesul de analiză poate dura câteva luni; planificați tranzacția în consecință;
  • Nu implementați controlul înainte de autorizare — riscați amenzi pentru gun-jumping;
  • Pregătiți eventuale remedii (măsuri corective) dacă concentrarea ridică îngrijorări (de ex., vânzarea unei linii de produse).

Procedura de investigație

Consiliul Concurenței poate iniția investigații:

  1. Din oficiu (pe baza informațiilor publice, studii de piață, monitorizare);
  2. La plângere (de la orice persoană fizică sau juridică afectată).

În timpul investigației, inspectorii pot:

  • Solicita informații și documente;
  • Efectua inspecții la sediul întreprinderilor (dawn raids);
  • Ridica documente și suporturi electronice.

Drepturi procedurale: Întreprinderile investigate au dreptul la apărare, acces la dosar (cu excepția informațiilor confidențiale), dreptul de a fi audiate.

Greșeli frecvente

❌ Schimbul informal de informații — discuții la conferințe, asociații profesionale despre prețuri, marje, clienți pot constitui practici concertate chiar dacă nu există un acord formal scris.

❌ Clauze de exclusivitate excesive — clauze care obligă clienții să cumpere exclusiv de la un singur furnizor pot constitui abuz de poziție dominantă.

❌ Preluarea controlului înainte de autorizare — numirea de directori în consiliul de administrație, accesul la informații strategice, coordonarea activităților comerciale înainte de autorizarea concentrării.

✅ Politici de compliance — implementați programe interne de conformitate cu legislația concurenței, instruiți personalul comercial și managementul, consultați avocați specializați înainte de acorduri cu concurenți.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Consiliul Concurenței a sancționat opt companii pentru comportament "no-poaching"

În ianuarie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat opt companii cu amenzi totale de 163,71 milioane lei pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială constând în împărțirea pieței forței de muncă pentru a limita mobilitatea angajaților și a menține costurile reduse cu resursa umană. Această decizie marchează o tendință de investigare a practicilor anticoncurențiale pe piața muncii, nu doar pe piețele de produse sau servicii.

Sursa: Consiliul Concurenței sancționează opt companii pentru comportament no-poaching, Juridice.ro, ianuarie 2026

⚠️ Opinie specialistă — Practici anticoncurențiale în procedurile de achiziții publice

Practicile anticoncurențiale în achizițiile publice includ bid-rigging (trucarea licitațiilor), împărțirea piețelor între ofertanți și acorduri de non-competiție. Autoritățile contractante trebuie să fie atente la semnale de avertizare: oferte cu prețuri identice sau foarte apropiate, retrageri suspecte ale unor ofertanți, rotația câștigătorilor în licitații succesive. Consiliul Concurenței încurajează raportarea suspiciunilor și colaborează cu ANAP pentru detectarea acestor practici.

Sursa: Practici anticoncurențiale în procedurile de achiziții publice, Juridice.ro

⚠️ Opinie specialistă — Cabinetul de avocatură STOICA & ASOCIAȚII

STOICA & ASOCIAȚII a obținut suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței, demonstrând importanța contestării în instanță a deciziilor autorității de concurență. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi atacate la Curtea de Apel București, care are competența de a analiza atât legalitatea, cât și temeinicia măsurii. Instanța poate dispune suspendarea executării amenzii pe durata procesului, evitând astfel prejudicii ireversibile pentru companie.

Sursa: STOICA & ASOCIAȚII obține suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței, Juridice.ro

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile victimelor practicilor anticoncurențiale (PRO)

Curtea de Apel București, 6 decembrie 2016 — Anulare amendă pentru practică concertată în domeniul armamentului (Sig Sauer) Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios Administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de Sig Sauer GmbH & Co KG și a dispus anularea Deciziei Consiliului Concurenței nr. 44/2014, prin care societatea fusese sancționată cu amendă de peste 7 milioane lei pentru presupusă practică concertată (bid-rigging prin alocarea de produse în proceduri de achiziție publică organizate de Ministerul Apărării în perioada 2005-2007). Decizia ilustrează controlul judiciar strict al constatărilor Consiliului Concurenței și cerința de probă riguroasă în cazurile de înțelegeri anticoncurențiale. Instanța a reținut că sancționarea în temeiul art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea 21/1996 și art. 101 TFUE necesită demonstrarea clară a practicii concertate și a individualizării corecte a sancțiunii. Sursa: Curtea de Apel București anulează decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unei practici concertate în domeniul armamentului

Curtea de Apel București, 28 iunie 2021 — Anulare amendă pentru abuz de poziție dominantă (Orange România) Curtea de Apel București a anulat amenda de 64,92 milioane lei (aproximativ 14 milioane euro, reprezentând 1,21% din cifra de afaceri din 2017) aplicată de Consiliul Concurenței în decembrie 2018 societății Orange România pentru presupus abuz de poziție dominantă. Consiliul Concurenței constatase că Orange a limitat accesul intermediarului de mesagerie comercială Simplus Invest SRL la rețeaua sa mobilă în perioada 2011-2015, refuzând deschiderea de noi servicii comerciale prin numere scurte și închizând servicii existente, ceea ce a diminuat de cinci ori capacitatea concurențială a Simplus. Decizia instanței demonstrează importanța controlului judiciar în cazurile de abuz de poziție dominantă. Instanța a anulat sancțiunea aplicată în temeiul art. 6 din Legea 21/1996, decizia fiind supusă recursului la ÎCCJ. Sursa: Orange România bate în primă instanță Consiliul Concurenței pentru anularea unei amenzi pe abuz de poziție dominantă

Curtea de Apel București, Decizia civilă nr. 1701A din 30 octombrie 2015 — Despăgubiri pentru prejudicii rezultate din favorizarea unui concurent (Mailers Serv vs. CNPR) Curtea de Apel București, Secția Civilă VIII, a admis acțiunea în despăgubiri formulată de Mailers Serv S.R.L. împotriva Companiei Naționale Poșta Română și a acordat daune de 4.137.677,9 lei reprezentând diferențialul de reduceri tarifare pentru perioada iulie 2005 – august 2009. Acțiunea s-a bazat pe Decizia Consiliului Concurenței nr. 52/2010 (rămasă definitivă în 2015 prin hotărârea ÎCCJ), prin care se constatase că CNPR a abuzat de poziția dominantă prin acordarea de facilități preferențiale concurentului InfoPress Grup S.A. pentru servicii poștale echivalente (Infradres). Decizia reprezintă o aplicare de referință a doctrinei follow-on în materia acțiunilor în despăgubiri pentru încălcări ale legislației concurenței. Instanța a reținut că actele administrative ale Consiliului Concurenței beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate până la eventulala anulare, constatând îndeplinite toate elementele răspunderii civile delictuale, inclusiv actul ilicit și legătura de cauzalitate. Sursa: Decizie istorică a Curții de Apel București. Obținere despăgubiri pentru prejudiciile rezultate din favorizarea unui concurent

Curtea de Apel București, 4 septembrie 2025 — Suspendarea executării amenzii aplicate de Consiliul Concurenței (STOICA & ASOCIAȚII) Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării amenzii aplicate prin Decizia Consiliului Concurenței nr. 100/15 aprilie 2025 unei societăți active pe piața tratării și eliminării deșeurilor medicale, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Societatea raportase anterior autorității de concurență o practică de cartel și solicitase imunitate în cadrul programului de clemență, însă Consiliul Concurenței a respins cererea fără o motivare coerentă. Decizia subliniază importanța respectării spiritului programului de clemență și a protecției companiilor care cooperează cu autoritatea de concurență. Instanța a reținut că aplicarea de sancțiuni entității care a raportat conduita anticoncurențială contravine scopului politicilor de clemență menite să încurajeze cooperarea cu autoritățile de concurență. Sursa: STOICA & ASOCIAȚII obține suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței

Decizii care confirmă sancțiunile Consiliului Concurenței (CONTRA)

ÎCCJ, 26 aprilie 2023 — Menținerea deciziei Consiliului Concurenței privind încălcarea legislației concurenței de către Ministerul Justiției (15 ani) Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Ministerul Justiției împotriva Deciziei Civile nr. 732 din 7 mai 2021 a Curții de Apel București, prin care se menținea Decizia Consiliului Concurenței constatând încălcarea reglementărilor privind concurența de către Ministerul Justiției pe parcursul a 15 ani. Decizia ÎCCJ confirmă că autoritatea de concurență poate constata și sancționa practici anticoncurențiale ale autorităților publice, în conformitate cu art. 8 din Legea 21/1996. Aceasta este prima decizie definitivă ÎCCJ care stabilește o astfel de încălcare de către o instituție publică centrală. Instanța a reținut competența exclusivă a Consiliului Concurenței de a constata faptele anticoncurențiale și a respins recursul Ministerului Justiției ca nefondat. Sursa: Premieră: ÎCCJ a stabilit definitiv că Ministerul Justiției a încălcat reglementările privind concurența timp de 15 ani

Consiliul Concurenței, Decizie din 12 ianuarie 2026 — Sancționare înțelegere anticoncurențială no-poaching pe piața forței de muncă (8 companii, 163,71 milioane lei) Consiliul Concurenței a sancționat opt companii cu amenzi totale de 163,71 milioane lei (aproximativ 32,15 milioane euro) pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială constând în împărțirea pieței forței de muncă pentru a limita mobilitatea angajaților și a menține costuri reduse cu resursa umană. Companiile implicate — Alten Si-Techno Romania SRL (10,65 milioane lei), Akkodis Romania SRL (5,54 milioane lei), Automobile-Dacia SA (81,53 milioane lei), Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL (7,71 milioane lei), Expleo Romania SRL (7,43 milioane lei), FEV ECE Automotive SRL (1,40 milioane lei), Renault Technologie Roumanie SRL (46,29 milioane lei) și Segula Technologies Romania SRL (3,16 milioane lei) — au convenit să nu concureze pentru recrutarea și angajarea forței de muncă calificate/specializate asociate activităților de producție autovehicule. Decizia marchează prima sancționare a practicilor no-poaching în România și extinde aplicarea Legii 21/1996 pe piața muncii, nu doar pe piețele de produse sau servicii. Consiliul Concurenței a constatat încălcarea art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea 21/1996 (împărțirea piețelor). O companie a beneficiat de clemență prin furnizarea de documente și informații, primind reducere semnificativă a amenzii; alte cinci companii au recunoscut încălcarea și au primit reduceri de sancțiuni. Sursa: Consiliul Concurenței sancționează opt companii pentru comportament no-poaching

Consiliul Concurenței, Decizie din 2025 — Sancționare cartel pe piața furnizării de carte (6 companii și o asociație, 5,967 milioane lei) Consiliul Concurenței a sancționat șase companii active pe piața furnizării de carte și Asociația Editorilor din România cu amenzi totale de 5,967 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro) pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială. Decizia confirmă aplicarea strictă a legislației concurenței în sectoare considerate tradițional mai puțin expuse riscului de carteluri, inclusiv editură și distribuția de carte. Consiliul Concurenței a constatat încălcarea art. 5 din Legea 21/1996 prin coordonarea politicilor comerciale și stabilirea de prețuri minime/fixe la nivel de distribuitori. Sursa: Consiliul Concurenței a sancționat 6 companii și o asociație active pe piața furnizării de carte cu 5,9 milioane lei

Nuanțe și cazuri speciale

Curtea Constituțională, Decizia nr. 564/2023 — Respingerea excepției de neconstituționalitate a art. 3 și art. 55 din Legea 21/1996 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de Curtea de Apel București privind dispozițiile art. 3 și art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, confirmând competența exclusivă a Consiliului Concurenței de a determina faptele anticoncurențiale și de a stabili sancțiuni în limitele legale (de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri). Decizia clarifică constituționalitatea cadrului sancționator al legislației concurenței și a procedurii de contestare a deciziilor Consiliului Concurenței la Curtea de Apel București. Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 3 și art. 55 din Legea 21/1996 stabilesc competența exclusivă a Consiliului Concurenței pentru constatarea faptelor anticoncurențiale și sunt conforme cu principiile constituționale. Sursa: Decizia nr. 564/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și ale art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996

Programul de clemență (leniency) — Aplicare în practică În cadrul investigațiilor Consiliului Concurenței din 2023-2026, programul de clemență a generat rezultate semnificative: peste 56% dintre investigațiile lansate în 2023 au vizat aranjamente de tip cartel, iar mai multe companii au beneficiat de imunitate sau reduceri ale amenzilor după cooperarea cu autoritatea de concurență. În cazul cartelului no-poaching (ianuarie 2026), o companie a primit imunitate totală de amendă prin furnizarea de documente și informații care au contribuit semnificativ la dovedirea practicii anticoncurențiale, în timp ce cinci alte companii au obținut reduceri între 20-50% după recunoașterea faptelor. În alt caz din 2023 (servicii de întreținere și reparare autovehicule), investigația a fost declanșată în urma unei cereri de clemență depuse de una dintre companii, care a primit scutire completă de amendă. Programul de clemență prevede scutire totală (100%) pentru prima companie care raportează un cartel necunoscut autorității și reduceri de 30-50% pentru prima companie care furnizează probe suplimentare semnificative, 20-30% pentru a doua companie și 0-20% pentru alte companii. Sursa: Consiliul Concurenței a finalizat 14 investigații, aplicând amenzi în valoare totală de 32,1 milioane euro

Tendințe jurisprudențiale

Control judiciar activ: Curtea de Apel București exercită un control judiciar strict asupra deciziilor Consiliului Concurenței, anulând amenzi în cazuri în care proba practicii anticoncurențiale sau individualizarea sancțiunii nu îndeplinește standardele legale (Sig Sauer 2016, Orange 2021). Acest control asigură respectarea drepturilor de apărare ale companiilor investigate.

Extinderea domeniilor de aplicare: Consiliul Concurenței a extins aplicarea Legii 21/1996 pe piața forței de muncă (carteluri no-poaching, 2026) și continuă să monitorizeze sectoare diverse — de la editură (cartel carte 2025) la telecomunicații (Orange, abuz de poziție dominantă) și achiziții publice (Sig Sauer, bid-rigging în armament).

Eficacitatea programului de clemență: Programul de clemență generează rezultate concrete, cu mai multe companii beneficiind de imunitate totală sau reduceri semnificative ale amenzilor în schimbul cooperării. Prima companie care raportează un cartel necunoscut autorității primește scutire 100%, ceea ce stimulează dezvăluirea înțelegerilor anticoncurențiale.

Acțiuni în despăgubiri câștigă teren: Decizia Mailers Serv vs. CNPR (2015) a deschis calea pentru acțiuni în despăgubiri bazate pe decizii definitive ale Consiliului Concurenței (follow-on claims), oferind victimelor practicilor anticoncurențiale posibilitatea de a recupera prejudiciile suferite.

ÎCCJ consolidează autoritatea Consiliului Concurenței: Înalta Curte respinge recursurile formulate împotriva deciziilor Consiliului Concurenței atunci când acestea sunt temeinic motivate, confirmând competența exclusivă a autorității de concurență de a constata și sancționa practici anticoncurențiale, inclusiv cele ale autorităților publice (Ministerul Justiției, 2023).

Sancțiuni semnificative, dar variabile: Amenzile aplicate de Consiliul Concurenței variază între 0,5% și 10% din cifra de afaceri, în funcție de gravitatea încălcării, durata practicii, rolul companiei în cartel (lider sau următor) și circumstanțele atenuante (cooperare, recunoaștere). Amenzile totale în 2025 au atins 347,4 milioane lei, demonstrând aplicarea fermă a legislației.

Legislație europeană

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Legislația română privind concurența transpune și aplică direct articolele 101 și 102 din TFUE, care constituie fundamentul dreptului concurenței la nivelul UE. Aceste articole au aplicabilitate directă în România și sunt aplicate de Consiliul Concurenței atunci când practicile pot afecta comerțul între statele membre.

Articolul 101 TFUE — Sunt incompatibile cu piața internă și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne și, în special, cele care:

(a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;

(b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;

(c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;

(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

(e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Sursa: TFUE, Articolul 101

Articolul 102 TFUE — Este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.

Aceste practici abuzive pot consta în special în:

(a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare inechitabile;

(b) limitarea producției, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;

(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurențial;

(d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

Sursa: TFUE, Articolul 102

Aplicabilitate dublă: Atunci când o practică anticoncurențială poate afecta comerțul între statele membre UE (de ex., un cartel care implică companii din mai multe țări sau o fuziune transfrontalieră), Consiliul Concurenței aplică atât Legea 21/1996, cât și articolele 101-102 TFUE. Standardele de apreciere sunt armonizate, astfel încât aplicarea dreptului național și european să fie coerentă.

Regulamente UE aplicabile direct

Regulamentul (CE) nr. 1/2003 — Aplicarea normelor de concurență

Regulamentul nr. 1/2003 stabilește cadrul procedural pentru aplicarea articolelor 101 și 102 TFUE de către Comisia Europeană și autoritățile naționale de concurență (inclusiv Consiliul Concurenței din România).

Elemente cheie:

  • Rețeaua europeană a concurenței (ECN): Colaborare între Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru investigarea practicilor transfrontaliere
  • Decizii ale Comisiei Europene: Au autoritate în toate statele membre și pot fi invocate în litigii naționale
  • Procedura de clemență (leniency): Reduce sau scutește de amendă întreprinderile care cooperează în detectarea cartelurilor

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1/2003

Regulamentul (CE) nr. 139/2004 — Controlul concentrărilor economice

Regulamentul privind concentrările (EU Merger Regulation) stabilește când o fuziune sau achiziție trebuie notificată Comisiei Europene în loc de autoritățile naționale.

Praguri de notificare la nivel european (dacă sunt îndeplinite, concentrarea se notifică la Bruxelles, nu la Consiliul Concurenței):

  • Cifra de afaceri cumulată mondială a întreprinderilor implicate depășește 5 miliarde EUR; ȘI
  • Cifra de afaceri în UE a cel puțin două dintre întreprinderile implicate depășește 250 milioane EUR fiecare

Excepție: Dacă fiecare întreprindere realizează mai mult de 2/3 din cifra de afaceri în UE într-un singur stat membru, concentrarea rămâne de competența autorității naționale.

Principiul "one-stop-shop": O concentrare se notifică fie la Comisia Europeană (dacă depășește pragurile UE), fie la autoritatea națională (dacă depășește pragurile naționale), pentru a evita dublele notificări.

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 139/2004

Directiva (UE) 2019/1 — ECN+ (Eficacitatea autorităților naționale de concurență)

Directiva ECN+ asigură că toate autoritățile naționale de concurență din UE au garanții de independență și resurse adecvate pentru aplicarea eficientă a dreptului concurenței.

Cerințe pentru Consiliul Concurenței:

  • Independență: Protecție împotriva interferențelor politice sau economice
  • Resurse adecvate: Personal calificat, buget suficient, acces la expertiză economică
  • Drepturi procedurale: Posibilitatea de a efectua inspecții, de a solicita informații, de a impune amenzi

România a transpus Directiva ECN+ prin modificări ale Legii 21/1996, consolidând independența și eficiența Consiliului Concurenței.

Sursa: Directiva (UE) 2019/1

Jurisprudență CJUE relevantă

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dezvoltat principii importante în materie de concurență, care sunt obligatorii pentru autoritățile și instanțele din România:

Cauza C-67/13 P, Groupement des Cartes Bancaires (11 septembrie 2014) — CJUE a clarificat că nu toate înțelegerile între concurenți sunt automat anticoncurențiale "prin obiect". Trebuie analizat contextul economic și efectele reale asupra concurenței. Această decizie a influențat modul în care Consiliul Concurenței evaluează acordurile între întreprinderi.

Sursa: CJEU C-67/13 P

Cauza C-228/18, Budapest Bank (2 aprilie 2020) — CJUE a stabilit că un acord între concurenți nu poate fi considerat "restricție prin obiect" (care este automat interzisă) decât dacă este suficient de dăunător pentru concurență prin natura sa, fără a fi nevoie de analiză economică detaliată. Această decizie a ridicat standardul de probă pentru constatarea înțelegerilor anticoncurențiale "prin obiect".

Sursa: CJEU C-228/18

Cauza C-413/14 P, Intel Corporation (6 septembrie 2017) — CJUE a statuat că, în cazurile de abuz de poziție dominantă prin practici de excludere (de ex., reduceri condiționate de fidelitate exclusivă), Comisia Europeană trebuie să demonstreze efectul anticoncurențial real sau potential al practicii, nu doar să prezume dăunarea. Această decizie a consolidat cerințele de probă în cazurile de abuz de poziție dominantă.

Sursa: CJEU C-413/14 P

Cauza C-179/16, Hoffmann-La Roche (23 ianuarie 2018) — CJUE a confirmat că acordurile pay-for-delay în industria farmaceutică (prin care producătorii de medicamente generice sunt plătiți să nu intre pe piață) constituie restricții prin obiect și sunt interzise conform articolului 101 TFUE. Această jurisprudență este relevantă pentru orice sector în care se practică astfel de acorduri anticoncurențiale.

Sursa: CJEU C-179/16

Aspecte practice din perspectivă europeană

Aplicarea simultană a dreptului UE și național

Întreprinderile care operează în România trebuie să respecte atât Legea 21/1996, cât și TFUE. În practică:

  • Practici pur locale (fără efecte transfrontaliere): Se aplică doar Legea 21/1996
  • Practici cu efect asupra comerțului între state membre: Se aplică atât Legea 21/1996, cât și articolele 101-102 TFUE
  • Concentrări cu dimensiune europeană: Se notifică Comisiei Europene (praguri de 5 miliarde EUR cifră de afaceri mondială)

Colaborarea în cadrul Rețelei Europene a Concurenței (ECN)

Consiliul Concurenței colaborează cu Comisia Europeană și cu alte autorități naționale pentru:

  • Schimbul de informații despre investigații în curs
  • Coordonarea investigațiilor în cazuri transfrontaliere
  • Evitarea dublelor sancționări pentru aceeași practică

Recunoașterea deciziilor între state membre

O decizie finală a Consiliului Concurenței prin care se constată o încălcare a articolelor 101 sau 102 TFUE poate fi invocată ca probă în litigii civile nu doar în România, ci și în alte state membre UE (de ex., acțiuni în despăgubiri introduse de clienți afectați).

Clemență (leniency) — programul european și național

Întreprinderile implicate într-un cartel pot beneficia de scutire sau reducere de amendă dacă raportează cartelul și cooperează:

  • Programul Comisiei Europene: Pentru carteluri cu dimensiune europeană
  • Programul Consiliului Concurenței: Pentru carteluri locale

Important: Prima întreprindere care raportează un cartel necunoscut autorității poate obține scutire totală de amendă (100%), indiferent de gravitatea încălcării.

Întrebări frecvente

1. Care este diferența dintre o înțelegere și o practică concertată?

O înțelegere presupune un acord expres (scris sau verbal) între întreprinderi. O practică concertată este o formă de coordonare între întreprinderi care nu a atins stadiul unui acord formal, dar care înlocuiește riscurile concurenței cu o cooperare practică. Exemplu: doi concurenți își comunică reciproc intențiile de creștere a prețurilor și acționează în mod coordonat fără a fi semnat un contract.

2. Cine poate sesiza Consiliul Concurenței?

Orice persoană fizică sau juridică care consideră că a fost afectată de o practică anticoncurențială poate depune o plângere. Consiliul Concurenței poate, de asemenea, iniția investigații din oficiu, pe baza informațiilor pe care le deține sau a studiilor de piață.

3. Există o procedură de clemență (leniency) pentru membrii cartelurilor?

Da. Consiliul Concurenței oferă reduceri sau scutiri de amendă pentru întreprinderile care cooperează în investigarea cartelurilor, dezvăluind existența înțelegerii și furnizând probe. Prima întreprindere care raportează un cartel necunoscut autorității poate beneficia de scutire totală de amendă.

4. Cum se calculează amenda de 10% din cifra de afaceri?

Amenda se calculează ca procent din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancționării, nu doar din cifra de afaceri pe piața afectată. Consiliul Concurenței ia în considerare gravitatea și durata încălcării, precum și circumstanțele agravante sau atenuante (recidivă, cooperare, rol de lider în cartel).

5. Ce se întâmplă dacă nu notific o concentrare economică care depășește pragurile?

Riscați o amendă pentru gun-jumping (punerea în aplicare a concentrării fără autorizare) și invalidarea tranzacției. Consiliul Concurenței poate ordona desconcentrarea (de ex., vânzarea activelor achiziționate) și poate aplica amenzi semnificative.

6. O întreprindere cu 35% cotă de piață poate fi în poziție dominantă?

Da, deși pragul prezumției este de 40%, o întreprindere poate fi considerată în poziție dominantă chiar cu o cotă mai mică, în funcție de structura pieței (de ex., dacă celelalte întreprinderi au cote foarte mici, iar diferența față de lider este semnificativă). Poziția dominantă se evaluează în raport cu puterea de piață, barierele la intrare și capacitatea de a acționa independent față de concurenți și consumatori.

7. Pot fi sancționate și persoanele fizice (managerii)?

Legea 21/1996 sancționează întreprinderile, nu persoanele fizice. Totuși, persoanele fizice care au coordonat sau facilitat practicile anticoncurențiale pot răspunde penal pentru alte infracțiuni (abuz în serviciu, delapidare) sau pot fi sancționate disciplinar de companie.

Aspecte speciale și cazuri-limită

Concentrări cu dimensiune europeană vs. notificare națională

Când o concentrare economică îndeplinește atât pragurile UE, cât și pragurile românești, se aplică principiul "one-stop-shop": concentrarea se notifică exclusiv la Comisia Europeană, nu la Consiliul Concurenței.

Praguri UE (Regulamentul 139/2004):

  • Cifra de afaceri mondială cumulată > 5 miliarde EUR; ȘI
  • Cifra de afaceri în UE a cel puțin două întreprinderi > 250 milioane EUR fiecare

Excepție: Dacă fiecare întreprindere realizează mai mult de 2/3 din cifra de afaceri în UE într-un singur stat membru, concentrarea rămâne de competența autorității naționale.

Exemplu practic: O societate-mamă străină cu cifră de afaceri mondială de 6 miliarde EUR achiziționează o filială română cu cifră de afaceri de 3 milioane EUR în România. Dacă pragurile UE sunt îndeplinite (cifra de afaceri mondială și în UE), concentrarea se notifică la Bruxelles, chiar dacă filiala română are cifră de afaceri sub pragul național de 4 milioane EUR. Consiliul Concurenței nu are competență în acest caz.

Surse: Regulamentul (CE) nr. 139/2004, Cooperarea dintre Consiliul Concurenței și UE

Calcularea cotei de piață pentru platforme digitale

Pentru platforme digitale cu piețe bipartite (marketplace-uri, platforme de ride-sharing, rețele sociale), calcularea cotei de piață de 40% necesită o analiză multi-dimensională, nu doar cifra de afaceri:

  • Numărul de utilizatori activi pe fiecare parte a pieței (de ex., șoferi vs. pasageri pentru Uber)
  • Volumul tranzacțiilor facilitate (GMV — Gross Merchandise Value)
  • Timpul petrecut pe platformă (pentru rețele sociale, motoare de căutare)
  • Efecte de rețea și costuri de schimbare (lock-in efectiv)

Exemplu: Un marketplace cu 30% din cifra de afaceri, dar 60% din utilizatorii activi și 70% din volumul tranzacțiilor poate fi considerat în poziție dominantă, deoarece efectele de rețea creează bariere la intrare pentru concurenți.

Consiliul Concurenței și Comisia Europeană folosesc indicatori complecși pentru piețele digitale, evaluând puterea de piață pe baza mai multor parametri, nu doar venituri. Regulamentul UE 2022/1925 (Digital Markets Act) introduce criterii cantitative specifice pentru desemnarea gatekeepers (platforme cu impact sistemic).

Surse: Piața digitală: politici în materie de concurență, Digital Markets Act

Sancționarea autorităților publice — baza de calcul a amenzii

Articolul 8 din Legea 21/1996 interzice practicile anticoncurențiale ale autorităților publice, dar calcularea amenzii de 0,5%-10% din "cifra de afaceri" ridică dificultăți pentru entități publice care nu desfășoară activități comerciale.

Soluția din practică: Consiliul Concurenței nu aplică amenzi pecuniare autorităților publice fără cifră de afaceri. În schimb, poate:

  • Dispune măsuri de conformare: Obligarea autorității să se conformeze și să restabilească mediul concurențial normal (Art. 8 alin. 2)
  • Constata încălcarea fără sancțiune bănească (cazul Ministerului Justiției, 2023)
  • Sesiza organele de control (Curtea de Conturi, Parchet) pentru alte forme de răspundere

Cazul Ministerului Justiției (confirmat definitiv de ÎCCJ în aprilie 2023) a constatat încălcarea legislației concurenței pe parcursul a 15 ani, dar nu a aplicat amendă bănească, ci a dispus măsuri de restabilire a concurenței și de conformare.

Dacă autoritatea publică desfășoară activități economice auxiliare (de ex., o universitate de stat cu activități comerciale), amenda se calculează doar pe baza cifrei de afaceri din activitățile economice, nu pe bugetul public.

Surse: ÎCCJ confirmă încălcarea concurenței de MJ, Legea 21/1996, Art. 8

Percheziții (dawn raids) și protecția datelor personale (GDPR)

În timpul inspecțiilor la sediul întreprinderilor (dawn raids), inspectorii Consiliului Concurenței au dreptul să acceseze documente și suporturi electronice, inclusiv e-mailuri corporative. Totuși, colectarea de date cu caracter personal trebuie să respecte GDPR (Regulamentul UE 2016/679).

Limite legale:

  • E-mailurile corporative stocate pe serverele companiei pot fi accesate dacă sunt relevante pentru investigație (corespondenţă comercială, acorduri cu concurenți)
  • E-mailurile personale ale angajaților (chiar dacă stocate pe serverele companiei) beneficiază de protecție suplimentară — accesul trebuie să fie proporțional și justificat
  • Inspectorii nu pot copia în bloc toate datele personale — trebuie să identifice și să colecteze doar informații relevante pentru ancheta de concurență

Garanții procedurale:

  • Dreptul întreprinderii de a contesta colectarea de date excesivă
  • Aplicarea principiului necesității și minimizării datelor (Art. 5 GDPR)
  • Posibilitatea companiei de a marca documente confidențiale sau privilegiate (secret profesional avocat-client)

Consiliul Concurenței este operator de date și trebuie să respecte GDPR în tratarea informațiilor colectate. Dacă există suspiciuni de încălcare GDPR, persoana afectată poate sesiza ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal).

Surse: GDPR și Consiliul Concurenței, Regulamentul UE 2016/679

Clauze de non-concurență vs. acorduri no-poaching

După sancționarea cartelului no-poaching în ianuarie 2026 (163,71 milioane lei), apare întrebarea: sunt permise clauzele de non-concurență în contractele individuale de muncă?

Răspuns: DA, clauzele individuale sunt permise. Interzise sunt acordurile orizontale între angajatori.

Clauze de non-concurență (Art. 21-23 Codul Muncii):

  • Permise dacă respectă condițiile legale: durată maximă 2 ani, teritoriu și activități definite clar, compensație financiară (min. 50% din salariul mediu brut al angajatului)
  • Sunt acorduri verticale între angajator și angajat, nu între concurenți
  • Nu restricționează concurența pe piața muncii, ci protejează investițiile angajatorului în formarea angajatului

Acorduri no-poaching (Art. 5 Legea 21/1996):

  • Interzise ca înțelegeri anticoncurențiale — sunt acorduri orizontale între angajatori concurenți
  • Împart piața forței de muncă și limitează mobilitatea angajaților
  • Sancționate cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri

Concluzie: Angajatorii pot folosi clauze de non-concurență individuale pentru a proteja know-how-ul și investițiile în personal, dar nu pot conveni cu alți angajatori să nu-și recruteze reciproc angajații. Prima este o măsură legală de protecție, a doua este un cartel pe piața muncii.

Surse: Acorduri de neangajare: practici neconcurențiale, Diferența dintre clauză conformă și anticoncurențială, Codul Muncii Art. 21

Remedii practice pentru gun-jumping — desfacerea fuziunii

Dacă două societăți pun în aplicare o concentrare fără autorizare (gun-jumping) și fuzionează complet prin contopire juridică, iar Consiliul Concurenței interzice ulterior concentrarea, desfacerea juridică a fuziunii poate fi extrem de dificilă sau imposibilă.

Remedii posibile:

  1. Desconcentrarea structurală: Consiliul Concurenței poate ordona vânzarea activelor către un terț independent, chiar dacă societățile s-au contopit juridic. Aceasta presupune separarea activităților și crearea unei noi entități care să preia afacerea.

  2. Dizolvarea și reorganizarea: În cazuri extreme, se poate dispune dizolvarea societății rezultate și reconstituirea celor două entități separate — un proces complex, costisitor și rar aplicat în practică.

  3. Amenzi severe: Chiar dacă separarea fizică nu mai este posibilă, Consiliul Concurenței poate aplica amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru încălcarea interdicției de gun-jumping.

  4. Remedii comportamentale: Dacă desconcentrarea structurală nu este fezabilă, se pot impune măsuri corective (chinese walls între departamente, non-discriminare în accesul la rețele, licensing obligatoriu).

Concluzie: Chiar dacă fuziunea juridică completă complică reversibilitatea, Consiliul Concurenței dispune de instrumente pentru a restabili concurența (vânzarea de active, separarea operațională, amenzi). Riscul gun-jumping este considerabil, iar companiile trebuie să evite punerea în aplicare înainte de autorizare.

Surse: Don't jump the gun! — Romanian Competition Council, Merger Control Romania

Acțiuni în despăgubiri — timing și efectele anulării deciziei CC

Persoanele prejudiciate prin practici anticoncurențiale pot introduce acțiuni civile în despăgubiri (follow-on actions) chiar în timpul investigației Consiliului Concurenței — nu trebuie să aștepte decizia finală.

Tipuri de acțiuni:

  • Stand-alone actions: Acțiuni independente, fără o decizie prealabilă a Consiliului Concurenței — victima trebuie să probeze singură încălcarea, prejudiciul și legătura de cauzalitate.
  • Follow-on actions: Acțiuni bazate pe o decizie definitivă a Consiliului Concurenței — decizia constituie o prezumție relativă privind existența încălcării (Art. 55 Legea 21/1996).

Timing:

  • Acțiunile pot fi introduse oricând după producerea prejudiciului
  • Prescripția este suspendată pe durata investigației Consiliului Concurenței și nu expiră înainte de 1 an de la finalizarea anchetei (OUG 39/2017)

Ce se întâmplă dacă decizia CC este anulată de instanță?

Dacă Curtea de Apel București anulează decizia Consiliului Concurenței, prezumția relativă dispare. Victima care a câștigat o acțiune civilă în baza prezumției trebuie să probeze din nou încălcarea concurenței dacă compania condamnată contestă hotărârea civilă pe motiv de apariție de probe noi (revizuire).

Riscuri:

  • Dacă acțiunea civilă a fost câștigată exclusiv pe baza prezumției și decizia CC este ulterior anulată, hotărârea civilă poate fi atacată cu recurs în anulare sau revizuire
  • Victimele pot evita acest risc așteptând decizia definitivă și irevocabilă a Consiliului Concurenței (după epuizarea căilor de atac la CAB și ÎCCJ)

Surse: Acțiunile în despăgubire pentru încălcarea concurenței, Decizie istorică CAB — despăgubiri, OUG 39/2017

PFA, întreprinderi individuale și micro-întreprinderi — aplicabilitatea Legii 21/1996

PFA-urile (persoane fizice autorizate) și întreprinderile individuale (II) sunt considerate "întreprinderi" în sensul Legii 21/1996 și sunt supuse tuturor obligațiilor, inclusiv notificarea concentrărilor economice dacă depășesc pragurile de 10 milioane EUR cifră de afaceri cumulată.

Nu există excepție pentru micro-întreprinderi în Legea concurenței. Chiar dacă o întreprindere are sub 10 angajați sau sub 2 milioane EUR cifră de afaceri, ea poate încălca legislația concurenței (de ex., participând la un cartel de fixare a prețurilor) și poate fi sancționată.

Excepția de minimis (Art. 7) se aplică doar înțelegerilor cu impact redus:

  • 10% cotă de piață pentru acorduri între concurenți
  • 15% cotă de piață pentru acorduri între neconcurenți

Această excepție NU se aplică:

  • Restricțiilor grave (fixarea prețurilor, împărțirea piețelor, limitarea producției)
  • Abuzului de poziție dominantă
  • Concentrărilor economice

Concluzie: PFA-urile, II-urile și micro-întreprinderile sunt supuse Legii 21/1996. O fuziune între două PFA-uri cu cifră de afaceri cumulată de 12 milioane EUR trebuie notificată Consiliului Concurenței dacă fiecare depășește 4 milioane EUR în România.

Surse: Legea concurenței nr. 21/1996, Art. 3, Art. 7, Art. 12

Digital Markets Act (DMA) și interacțiunea cu Legea 21/1996

Regulamentul UE 2022/1925 (Digital Markets Act) a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2022 și se aplică de la 2 mai 2023. DMA impune obligații ex-ante (înainte de producerea abuzului) pentru gatekeepers — platforme digitale mari cu impact sistemic (Alphabet, Amazon, Apple, ByteDance, Meta, Microsoft).

Criterii de desemnare gatekeeper:

  • Cifră de afaceri în UE > 7,5 miliarde EUR (ultimii 3 ani) SAU capitalizare bursieră > 75 miliarde EUR
  • Oferă un serviciu de platformă de bază cu peste 45 milioane utilizatori activi/lună în UE și peste 10.000 utilizatori business activi/an
  • Poziție înrădăcinată și durabilă (îndeplinește criteriile în ultimii 3 ani)

Interacțiunea cu Legea 21/1996 în România:

  1. Aplicare paralelă: DMA și Legea 21/1996 sunt complementare, nu exclusive. Consiliul Concurenței poate investiga practici anticoncurențiale ale gatekeepers chiar dacă acestea sunt reglementate de DMA, atâta timp cât nu există dublă sancționare pentru exact aceeași faptă.

  2. DMA = obligații ex-ante; Legea 21/1996 = sancțiuni ex-post: DMA impune obligații preventive (interoporabilitate, acces la date, non-discriminare), în timp ce legislația concurenței sancționează abuzuri concrete după producerea lor. Consiliul Concurenței poate sancționa un gatekeeper pentru practici noi care nu sunt acoperite de obligațiile DMA.

  3. Cooperare: Comisia Europeană aplică DMA, Consiliul Concurenței aplică Legea 21/1996 și Art. 101-102 TFUE. În cazuri transfrontaliere, cele două autorități cooperează prin Rețeaua Europeană a Concurenței (ECN).

  4. Evitarea dublei sancționări: Dacă Comisia Europeană a sancționat deja un gatekeeper pentru o anumită practică sub DMA, Consiliul Concurenței nu poate sancționa din nou aceeași practică pentru aceleași fapte (principiul ne bis in idem).

Exemplu practic: Dacă Google (gatekeeper) favorizează propriile servicii în rezultatele căutării și Comisia Europeană impune deja măsuri corective sub DMA, Consiliul Concurenței nu poate sancționa Google pentru aceeași practică. Dar dacă Google introduce o nouă practică de excludere specifică pieței românești (de ex., discriminare împotriva unor publisheri români), Consiliul Concurenței poate interveni.

Surse: Digital Markets Act, Regulamentul UE 2022/1925, Regulamentul CE 1/2003 (principiul ne bis in idem)

Referințe

Legislație română

  1. Legea concurenței nr. 21/1996, consolidată iunie 2025 — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/298664

  2. Regulament privind concentrările economice — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/193123

  3. Consiliul Concurenței — Cadrul legislativ — https://www.consiliulconcurentei.ro/documente-oficiale/concurenta/cadrul-legislativ/

Legislație UE

  1. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Articolul 101 — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12016E101

  2. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Articolul 102 — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:12016E102

  3. Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a normelor de concurență — https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2003/1/oj

  4. Regulamentul (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrărilor economice — https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2004/139/oj

  5. Directiva (UE) 2019/1 (ECN+) privind eficacitatea autorităților naționale de concurență — https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2019/1/oj

Jurisprudență CJUE

  1. CJEU C-67/13 P, Groupement des Cartes Bancaires (11 septembrie 2014) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62013CJ0067

  2. CJEU C-228/18, Budapest Bank (2 aprilie 2020) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62018CJ0228

  3. CJEU C-413/14 P, Intel Corporation (6 septembrie 2017) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:62014CJ0413

  4. CJEU C-179/16, Hoffmann-La Roche (23 ianuarie 2018) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62016CJ0179

Articole și practică

  1. Consiliul Concurenței sancționează opt companii pentru comportament no-poaching, Juridice.ro, ianuarie 2026 — https://www.juridice.ro/812099/consiliul-concurentei-sanctioneaza-opt-companii-pentru-comportament-no-poaching.html

  2. Practici anticoncurențiale în procedurile de achiziții publice, Juridice.ro — https://www.juridice.ro/329739/practici-anticoncurentiale-in-procedurile-de-achizitii-publice-la-ce-sa-fim-atenti-si-cum-putem-actiona.html

  3. STOICA & ASOCIAȚII obține suspendarea executării unei amenzi aplicate de Consiliul Concurenței, Juridice.ro — https://www.juridice.ro/798993/stoica-asociatii-obtine-suspendarea-executarii-unei-amenzi-aplicate-de-consiliul-concurentei.html

  4. Împărțirea pieței. Practici anticoncurențiale. Sancțiuni, Juridice.ro — https://www.juridice.ro/38972/impartirea-pietei-practici-anticoncurentiale-sanctiuni.html

  5. Consiliul Concurenței a dat amenzi de 347,4 milioane lei în 2025, StartupCafe — https://startupcafe.ro/consiliul-concurentei-a-dat-amenzi-de-3474-milioane-lei-unor-firme-in-anul-2025-pentu-practici-anticoncurentiale-in-romania-93869

  6. Punerea în aplicare a normelor UE în materie de concurență: aplicarea articolelor 101 și 102 din TFUE, EUR-Lex — https://eur-lex.europa.eu/RO/legal-content/summary/implementing-eu-competition-rules-application-of-articles-101-and-102-of-the-tfeu.html