GPSR — Regulamentul (UE) 2023/988 privind siguranța generală a produselor — se aplică direct în toată UE de la 13 decembrie 2024 și înlocuiește vechea directivă în materie. Regula centrală: niciun produs de consum nu poate fi introdus pe piață fără un operator economic responsabil stabilit în Uniune. Regulamentul impune trasabilitate, notificarea accidentelor și rechemare, cu reguli speciale pentru vânzările online și piețele digitale (marketplace). În România, autoritatea competentă este ANPC.
Pe scurt
GPSR (Regulamentul (UE) 2023/988 privind siguranța generală a produselor) este noul cadru european, direct aplicabil de la 13 decembrie 2024, care înlocuiește vechea directivă privind siguranța produselor și impune ca orice produs de consum introdus pe piața UE să aibă un operator economic responsabil stabilit în Uniune. Regulamentul aduce obligații stricte de trasabilitate, informare, notificare a accidentelor și rechemare, cu reguli speciale pentru vânzările online și pentru piețele digitale (marketplace-uri). Nerespectarea atrage sancțiuni stabilite la nivel național — în România, autoritatea competentă este ANPC.
Cadrul legal
Siguranța generală a produselor de consum este reglementată, la nivelul Uniunii Europene, de Regulamentul (UE) 2023/988 — cunoscut sub acronimul GPSR (General Product Safety Regulation). Fiind un regulament, acesta este direct aplicabil în toate statele membre, fără a fi nevoie de transpunere în legislația națională.
Regulamentul (UE) 2023/988 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind siguranța generală a produselor, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 și a Directivei (UE) 2020/1828 și de abrogare a Directivei 2001/95/CE și a Directivei 87/357/CEE. Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0988 (accesat 2026-09-19)
Date-cheie:
- Intrare în vigoare: 12 iunie 2023 (a 20-a zi de la publicarea în JO L 135 din 23.5.2023).
- Aplicare efectivă: 13 decembrie 2024 (art. 52).
- Abrogă Directiva 2001/95/CE (vechea Directivă privind siguranța generală a produselor) și Directiva 87/357/CEE (produse care imită alimentele).
Cerința generală de siguranță
Principiul central este enunțat la art. 5:
Art. 5 — „Operatorii economici introduc sau pun la dispoziție pe piață numai produse sigure.” Sursa: Regulamentul (UE) 2023/988, art. 5 (accesat 2026-09-19)
Art. 3 definește un „produs sigur” ca produsul care, în condiții normale sau rezonabil previzibile de utilizare, „nu prezintă niciun risc sau prezintă doar riscurile minime compatibile cu utilizarea produsului”, iar „produsul periculos” este „orice produs care nu este un «produs sigur»”.
Cadrul național (România)
GPSR se aplică direct, dar statele membre trebuie să stabilească regimul sancționator și să desemneze autoritatea competentă (art. 44). În România:
- Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor (care transpunea vechea directivă) — vezi mai jos „Statutul Legii nr. 245/2004".
- Actul național de aplicare a GPSR (care desemnează ANPC ca autoritate competentă și stabilește contravențiile) se afla, la data redactării, în proces legislativ — un proiect de lege ANPC (consultare publică iulie 2024) și un proiect de ordonanță de urgență (ianuarie 2026).
- OG nr. 20/2023 aplică în România Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței, la care GPSR trimite pentru noțiunea de operator economic responsabil.
⚠️ De verificat la momentul aplicării: forma finală a actului național de aplicare a GPSR și cuantumul amenzilor contravenționale se stabilesc prin actul român, care poate fi între timp publicat în Monitorul Oficial.
Regimul sancționator în perioada tranzitorie (13 decembrie 2024 → actul de aplicare)
Obligațiile de fond din GPSR sunt aplicabile de la 13 decembrie 2024, dar cuantumul amenzilor contravenționale nu rezultă direct din regulament — art. 44 îl lasă statelor membre. În dreptul român funcționează principiul legalității contravenției: potrivit art. 1 din OG nr. 2/2001, o contravenție trebuie „stabilită și sancționată prin lege, ordonanță sau hotărâre". În lipsa actului național de aplicare, ANPC nu poate stabili amenzi noi, proprii GPSR, fără o normă internă care să le prevadă.
- Rezultă un risc de vid sancționator parțial: obligațiile există și pot fi impuse (inclusiv măsuri de supraveghere a pieței — retragere, rechemare, interzicerea comercializării, în temeiul Reg. (UE) 2019/1020 și al OG nr. 20/2023), dar amenzile contravenționale specifice GPSR depind de actul român.
- Legea nr. 245/2004 nu oferă un temei sancționator sigur pentru încălcări ale GPSR: ea transpunea o directivă abrogată (2001/95/CE), iar folosirea contravențiilor sale pentru fapte definite de un alt act (regulamentul) este discutabilă din perspectiva legalității și previzibilității sancțiunii.
⚠️ Aceasta este o zonă în evoluție. Până la publicarea în Monitorul Oficial a actului de aplicare (lege sau OUG), încadrarea și cuantumul amenzilor rămân incerte; supravegherea pieței și măsurile corective rămân însă operaționale. Sursa: OG nr. 2/2001, art. 1 (accesat 2026-09-19)
Statutul Legii nr. 245/2004
Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor nu a fost abrogată expres și, formal, rămâne în vigoare; substanța obligațiilor a fost însă preluată de GPSR. Fiind un regulament direct aplicabil, GPSR nu tolerează dublarea prin norme naționale care ar relua aceleași cerințe de fond — de aceea Legea 245/2004 devine, practic, un cadru rezidual, lipsit de directiva pe care o transpunea (2001/95/CE, abrogată de la 13.12.2024).
Trimiterile din alte acte către Legea 245/2004 urmează a fi actualizate: proiectul de OUG de aplicare a GPSR (ianuarie 2026) prevede tocmai înlocuirea, în Legea nr. 414/2023 privind acțiunile în reprezentare, a trimiterilor la Legea 245/2004 cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2023/988. Clarificarea deplină (inclusiv o eventuală abrogare expresă) va veni odată cu actul național de aplicare.
Surse: Legea nr. 245/2004; proiect OUG de aplicare a Reg. (UE) 2023/988 (Ministerul Economiei, ian. 2026) (accesat 2026-09-19)
Explicație detaliată
Ce produse intră sub incidența GPSR
GPSR se aplică produselor de consum nealimentare puse la dispoziție pe piață, în măsura în care nu există norme UE specifice care să reglementeze aceleași aspecte de siguranță (de exemplu, jucării, echipamente electrice sau dispozitive medicale au reguli sectoriale proprii, GPSR fiind „plasa de siguranță”). Sunt excluse, printre altele, alimentele, medicamentele de uz uman și veterinar, plantele și animalele vii, aeronavele și antichitățile (art. 1-2). Regulamentul se aplică deopotrivă comerțului fizic și vânzărilor la distanță (online).
Operatorii economici și obligațiile lor
GPSR distribuie obligații pe întregul lanț de aprovizionare:
- Fabricantul (art. 9) — efectuează o analiză internă de riscuri, întocmește documentația tehnică, se asigură că produsul poartă un element de identificare (tip, lot, serie), numele și datele sale de contact (poștale și electronice), instrucțiuni și informații de siguranță într-o limbă ușor de înțeles pentru consumatori, stabilită de statul membru.
- Reprezentantul autorizat (art. 10) — persoana împuternicită în scris de fabricant să îndeplinească anumite obligații.
- Importatorul (art. 11) — verifică, înainte de introducerea pe piață, că fabricantul și-a îndeplinit obligațiile; își indică datele proprii pe produs.
- Distribuitorul (art. 12) — verifică prezența marcajelor, a informațiilor de siguranță și a datelor de identificare înainte de a pune produsul la dispoziție.
Persoana / operatorul responsabil în UE (art. 16) — noutatea majoră
Cel mai important element practic al GPSR este cerința de la art. 16: un produs nu poate fi introdus pe piață decât dacă există un operator economic stabilit în Uniune responsabil pentru el. Acesta poate fi:
- fabricantul stabilit în UE;
- importatorul (când fabricantul e din afara UE);
- un reprezentant autorizat împuternicit în scris;
- un furnizor de servicii de logistică stabilit în UE.
Articolul trimite la art. 4 alin. (1)-(3) din Regulamentul (UE) 2019/1020 și extinde această obligație la produsele nearmonizate. Numele și datele de contact ale operatorului responsabil trebuie să fie indicate pe produs, pe ambalaj sau într-un document însoțitor.
Impactul cel mai puternic îl resimt comercianții care importă direct din afara UE (inclusiv prin dropshipping sau vânzare pe marketplace-uri): fără un operator responsabil stabilit în UE, produsul nu poate fi comercializat legal.
Vânzările online (art. 19)
Pentru ofertele la distanță, anunțul online trebuie să conțină cel puțin: numele/marca și datele de contact ale fabricantului; dacă diferă, cele ale operatorului responsabil (art. 16) sau ale importatorului; elementele de identificare a produsului; precum și avertismentele ori informațiile de siguranță relevante, într-o limbă ușor de înțeles.
Piețele online / marketplace-urile (art. 22)
Furnizorii de piețe online au obligații dedicate: să se înregistreze în portalul Safety Gate, să desemneze un punct unic de contact pentru autorități și pentru consumatori, să conceapă interfața astfel încât comercianții să poată afișa informațiile cerute și să elimine sau să blocheze ofertele de produse periculoase la notificarea autorităților (în principiu, în cel mult două zile lucrătoare).
Trasabilitate, accidente și supravegherea pieței
- Trasabilitate (art. 18): operatorii trebuie să poată identifica cine le-a furnizat produsul și cui l-au furnizat.
- Notificarea accidentelor (art. 20): fabricanții și importatorii notifică accidentele cauzate de un produs prin portalul Safety Business Gateway.
- Safety Gate (art. 26): sistemul UE de alertă rapidă (fostul RAPEX) pentru produsele periculoase, prin care autoritățile schimbă informații și avertizează publicul.
Rechemarea și dreptul consumatorului la remediu (art. 35-37)
Când un produs este rechemat sau face obiectul unei avertizări de siguranță, operatorul responsabil trebuie să ofere consumatorului un remediu efectiv, gratuit și prompt, constând în cel puțin două dintre următoarele opțiuni: repararea, înlocuirea sau rambursarea produsului (art. 37). Notificarea de rechemare (art. 36) trebuie să fie clară și transparentă: să folosească termenii „Rechemare de produs” sau „Avertizare de siguranță”, să descrie produsul, riscul și acțiunea recomandată consumatorului, evitând formulări care minimalizează riscul.
Sancțiuni (art. 44)
Regulamentul lasă stabilirea sancțiunilor în seama statelor membre, cu cerința ca acestea să fie eficace, proporționate și disuasive. În România, cuantumul amenzilor contravenționale se stabilește prin actul național de aplicare, iar constatarea și aplicarea revin ANPC.
Produsele conectate, digitale și cu inteligență artificială (art. 6 și art. 9)
Una dintre marile noutăți ale GPSR este că tratează explicit dimensiunea digitală a siguranței. La evaluarea faptului că un produs este sigur, art. 6 include printre criterii:
- caracteristicile de securitate cibernetică necesare protejării produsului împotriva influențelor externe (inclusiv a intruziunilor rău-intenționate) care i-ar putea afecta siguranța;
- funcțiile evolutive, de învățare și predictive ale produsului (relevant pentru produsele cu inteligență artificială / învățare automată);
- efectul asupra altor produse cu care este de așteptat să fie folosit și efectul altor produse asupra sa (produse interconectate).
În plus, art. 9 prevede că, atunci când o actualizare de software (inclusiv de securitate) poate afecta siguranța, fabricantul trebuie să ia măsuri proporționale pentru a menține produsul sigur pe durata de utilizare rezonabil previzibilă. Practic, un produs „inteligent" (IoT, dispozitiv conectat) trebuie să rămână sigur și după actualizări, iar lipsa unui patch necesar poate transforma produsul într-unul periculos.
Cadrul se completează orizontal cu Regulamentul (UE) 2024/2847 (Cyber Resilience Act) — cerințe de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale — și cu Regulamentul (UE) 2024/1689 (AI Act) pentru sistemele de inteligență artificială. Sursa: Regulamentul (UE) 2023/988, art. 6 și 9 (accesat 2026-09-19)
Produsele modificate substanțial și cele second-hand / recondiționate (art. 13)
Potrivit art. 13, persoana — fizică sau juridică — care modifică substanțial un produs deja introdus sau pus la dispoziție pe piață este considerată fabricant și preia obligațiile aferente pentru aspectele afectate de modificare. O „modificare substanțială" este cea care afectează siguranța, nu era prevăzută în evaluarea inițială a riscurilor și schimbă produsul prin mijloace fizice sau digitale.
- Reparatorii, refurbisher-ii, atelierele (inclusiv PFA/II) care intervin dincolo de o reparație obișnuită — schimbând caracteristici relevante de siguranță — pot fi tratați drept fabricanți ai produsului modificat.
- Produsele second-hand rămân, ca regulă, sub incidența GPSR atunci când sunt puse la dispoziție pe piață. Sunt excluse (art. 2): antichitățile și produsele care necesită reparare sau recondiționare înainte de utilizare, dacă sunt oferite ca atare, iar cumpărătorul este informat clar despre acest lucru.
- Pentru platformele de revânzare (OLX, marketplace de produse folosite), simpla intermediere între vânzători nu îi face fabricanți, dar le atrage obligațiile piețelor online (art. 22); vânzătorul care recondiționează și revinde poate deveni însă operator responsabil.
Sursa: Regulamentul (UE) 2023/988, art. 13 și art. 2 (accesat 2026-09-19)
GPSR ca „plasă de siguranță" față de legislația armonizată (art. 2)
GPSR este o plasă de siguranță: cerințele substanțiale de siguranță pentru produsele reglementate sectorial (jucării — Dir. 2009/48/CE; echipamente electrice de joasă tensiune — Dir. 2014/35/UE; cosmetice — Reg. (CE) 1223/2009; dispozitive medicale — Reg. (UE) 2017/745 etc.) rămân guvernate de legislația armonizată respectivă. Totuși, atunci când un aspect nu este acoperit de norma sectorială, se aplică dispozițiile corespunzătoare din GPSR (art. 2).
În practică, chiar și pentru produse armonizate se pot aplica complementar, în măsura în care legislația sectorială nu prevede echivalent:
- obligațiile piețelor online (art. 22);
- rechemarea și dreptul consumatorului la remediu (art. 35-37);
- notificarea accidentelor și alertele prin Safety Gate / Safety Business Gateway (art. 20, 26);
- elemente de trasabilitate (art. 18).
Rezultă suprapuneri de obligații pe care comerciantul trebuie să le gestioneze: un produs poate fi conform cerințelor sectoriale (marcaj CE), dar tot să declanșeze, sub GPSR, o obligație de notificare a unui accident sau de rechemare cu remediu pentru consumator.
Sursa: Regulamentul (UE) 2023/988, art. 2 (accesat 2026-09-19)
GPSR și răspunderea pentru produse cu defecte — două regimuri distincte
Siguranța administrativă (GPSR) și răspunderea civilă pentru produse cu defecte sunt regimuri diferite, care operează în paralel:
| Siguranță administrativă (GPSR) | Răspundere civilă pentru produse | |
|---|---|---|
| Scop | supraveghere publică, prevenirea riscurilor | despăgubirea victimei prejudiciate |
| Autoritate | ANPC / autorități de supraveghere | instanța civilă (la cererea victimei) |
| Noțiune-cheie | „produs periculos" (risc) | „produs cu defect" (siguranța la care te poți aștepta) |
| Efect | retragere, rechemare, sancțiuni | daune-interese |
O rechemare sub GPSR nu stabilește automat răspunderea civilă: victima trebuie să dovedească defectul, prejudiciul și legătura de cauzalitate. Invers, o condamnare civilă nu obligă automat ANPC să dispună o rechemare.
Cadrul de răspundere civilă se reformează: Directiva (UE) 2024/2853 (adoptată la 23 octombrie 2024) abrogă Directiva 85/374/CEE de la 9 decembrie 2026 și trebuie transpusă până la aceeași dată. Ea extinde răspunderea la software, sisteme AI și produse digitale, tratează actualizările digitale și produsele modificate substanțial (economie circulară), ușurează sarcina probei (prezumții de defect, divulgarea probelor) și stabilește termene (3 ani pentru cerere; 10 ani, respectiv 25 de ani pentru vătămări cu manifestare tardivă). În România, Legea nr. 240/2004 (care transpune actuala Directivă 85/374/CEE) va trebui modificată sau înlocuită până la 9 decembrie 2026.
Surse: Directiva (UE) 2024/2853; Legea nr. 240/2004 (accesat 2026-09-19)
Aspecte practice
Checklist de conformitate pentru comercianți
- Identifică operatorul responsabil în UE (art. 16). Dacă vinzi produse fabricate în afara UE și ești primul care le aduce pe piața europeană, tu ești importatorul și, deci, operatorul responsabil. Dacă cumperi de la un furnizor din UE, verifică cine îndeplinește acest rol.
- Verifică etichetarea și trasabilitatea. Fiecare produs trebuie să aibă un element de identificare (tip/lot/serie), numele și datele de contact (inclusiv electronice) ale fabricantului și ale operatorului responsabil.
- Adaptează listările online (art. 19). Asigură-te că anunțurile de pe site și de pe marketplace-uri afișează fabricantul, operatorul responsabil/importatorul, identificarea produsului și avertismentele de siguranță — în limba română.
- Pregătește o analiză internă de riscuri și documentația tehnică (mai ales dacă ești fabricant sau importator).
- Ai un plan de rechemare. Stabilește din timp cum oferi repararea, înlocuirea sau rambursarea și cum notifici consumatorii.
- Cunoaște canalele oficiale: Safety Gate (alerte) și Safety Business Gateway (notificarea accidentelor și a produselor periculoase).
Greșeli frecvente
- „Sunt doar revânzător, nu mă privește.” Fals — distribuitorii au obligații proprii (art. 12), iar dacă aduci produsul din afara UE devii importator/operator responsabil.
- A confunda „operatorul responsabil” cu un simplu angajat intern. Art. 16 cere un operator economic stabilit în UE (fabricant UE, importator, reprezentant autorizat sau furnizor de servicii de logistică), nu o simplă persoană desemnată în organigramă.
- Listări online incomplete. Lipsa datelor de contact sau a avertismentelor din anunț încalcă art. 19 și poate duce la eliminarea ofertei de pe marketplace.
- A oferi o singură opțiune de remediere la rechemare. GPSR cere cel puțin două dintre reparare/înlocuire/rambursare (art. 37).
- A ignora produsele „doar pentru uz profesional” care ajung totuși la consumatori — acestea trebuie tratate ca produse de consum.
Impact pe modele de business
- Dropshipping și vânzare din afara UE: modelul devine riscant fără un operator responsabil stabilit în UE; multe platforme au început să blocheze listările neconforme.
- Marketplace-uri: obligații sporite de cooperare, punct unic de contact și eliminare rapidă a ofertelor periculoase (art. 22).
Ce poate face concret consumatorul care deține un produs periculos sau rechemat
GPSR este, în esență, o reglementare de protecție a consumatorului. Dacă produsul tău este rechemat sau face obiectul unei avertizări de siguranță:
- Ai dreptul la un remediu gratuit, efectiv și prompt (art. 37). Operatorul responsabil trebuie să îți ofere cel puțin două dintre: reparare, înlocuire, rambursare, iar tu alegi dintre opțiunile oferite. Rambursarea nu poate fi condiționată de returnarea produsului atunci când returnarea este imposibilă sau nesigură.
- Verifică alertele oficiale. Produsele periculoase din UE sunt publicate pe portalul Safety Gate al Comisiei Europene; poți verifica dacă produsul tău este vizat.
- Depune o reclamație la ANPC. Se poate face online, prin portalul de servicii electronice ANPC (anpc.ro), atașând bonul/factura și dovezi (fotografii, descrierea defectului). ANPC răspunde, de regulă, în 30 de zile (OG nr. 27/2002).
- Folosește garanția legală de conformitate. Independent de GPSR, OUG nr. 140/2021 îți dă, timp de 2 ani, dreptul la reparare, înlocuire, reducere de preț sau rezoluțiune față de vânzător. Este utilă mai ales când produsul e neconform, nu neapărat „periculos".
- Dacă operatorul refuză sau a dispărut: poți apela la soluționarea alternativă a litigiilor (SAL/ADR — OG nr. 38/2015, prin ANPC), la o acțiune civilă și, pentru prejudicii cauzate de un produs cu defect, la răspunderea pentru produse (Legea nr. 240/2004). Când produsul a fost cumpărat de pe o piață online fără operator responsabil desemnat, platforma poate avea obligații proprii (art. 22).
Surse: Regulamentul (UE) 2023/988, art. 35-37; OUG nr. 140/2021; anpc.ro (accesat 2026-09-19)
Vânzătorii direcți din afara UE (Temu, Shein, AliExpress) — cum se aplică art. 16 în realitate
Cerința operatorului responsabil (art. 16) urmărește tocmai produsele care ajung direct de la vânzători din afara UE. Fără un operator economic stabilit în UE, produsul nu poate fi comercializat legal — dar executarea se sprijină pe mai multe pârghii, fiecare cu limitele ei:
- Control vamal (Reg. (UE) 2019/1020, art. 25-28): autoritățile vamale pot suspenda punerea în liberă circulație a produselor care intră pe piața UE fără operator responsabil sau fără conformitate; capacitatea de control al coletelor de mică valoare este însă limitată.
- Piețele online (art. 22 GPSR + DSA — Reg. (UE) 2022/2065): platformele trebuie să conceapă interfața astfel încât să apară datele operatorului responsabil și să blocheze/elimine listările neconforme la notificarea autorităților.
- Limite reale: vânzătorii din state terțe nu sunt direct constrânși de dreptul UE, mulți „dispar", iar aplicarea transfrontalieră depinde de cooperarea platformelor și de resursele de control. La nivel UE este în curs o reformă vamală (inclusiv eliminarea pragului de minimis pentru colete de mică valoare) menită să întărească controlul asupra comerțului electronic din afara UE.
Surse: Regulamentul (UE) 2019/1020, art. 25-28; Regulamentul (UE) 2023/988, art. 16 și 22 (accesat 2026-09-19)
Jurisprudență națională
Context. GPSR (Regulamentul (UE) 2023/988) se aplică abia de la 13 decembrie 2024, iar actul național de aplicare era, la data redactării, în proces legislativ. Prin urmare, jurisprudență națională dedicată direct GPSR este, deocamdată, practic inexistentă. Reperele relevante provin din practica pe cadrul anterior și conex — securitatea generală a produselor (Legea nr. 245/2004), sancțiunile ANPC și răspunderea pentru produse — a căror logică se transferă în bună măsură sub noul regulament. Ponderea maximă rămâne la instanțele superioare (Curtea de Apel, ÎCCJ, Curtea Constituțională).
Decizii relevante
Decizii favorabile (PRO)
Curtea Constituțională a României — reconfirmarea atribuțiilor administrative ale ANPC Instanța constituțională a reiterat o jurisprudență constantă: ANPC nu desfășoară o activitate jurisdicțională, ci exclusiv una administrativă, și a validat legitimitatea măsurilor reparatorii complementare dispuse odată cu sancțiunea contravențională — înlocuirea produsului, reducerea prețului, refacerea serviciului, restituirea contravalorii. · Instanța a reținut că aceste măsuri au rolul de a înlătura efectele negative ale unor fapte imputabile operatorului, care prejudiciază consumatorul. Relevanța pentru GPSR: susține rolul ANPC ca autoritate competentă (art. 44) și confirmă logica remediului efectiv care stă și la baza art. 37 GPSR (reparare / înlocuire / rambursare). Sursa: juridice.ro (accesat 2026-09-19)
Decizii contrare sau limitative (CONTRA)
Contestarea proceselor-verbale de contravenție ANPC — rute procedurale Analiza practicii de contencios administrativ arată că sancțiunile și măsurile complementare ale ANPC pot fi atacate și, uneori, anulate sau reformate de instanță, pe motive de nelegalitate a procesului-verbal, de nemotivare sau de disproporție a măsurii. Printre faptele sancționabile pe zona de siguranță sunt enumerate importul cu bună știință de produse periculoase și nesistarea livrărilor / neretragerea de la comercializare a produselor constatate periculoase. Concluzia practică: operatorul economic dispune de un control judiciar efectiv, iar aplicarea GPSR de către ANPC va trebui să respecte exigențele de proporționalitate (art. 44 — sancțiuni „eficace, proporționate și disuasive"). Sursa: juridice.ro (accesat 2026-09-19)
Nuanțe și cazuri speciale
Aplicarea în timp a GPSR — regimul tranzitoriu — Produsele conforme cu Directiva 2001/95/CE, introduse pe piață înainte de 13 decembrie 2024, nu intră sub incidența GPSR; regulamentul se aplică produselor puse la dispoziție de la această dată, Directiva 2001/95/CE fiind abrogată simultan. Distincția este esențială pentru stocurile aflate deja pe piață la momentul tranziției. Sursa: juridice.ro (accesat 2026-09-19)
Jurisprudență CJUE (dacă este relevantă)
Cauzele conexate C-503/13 și C-504/13, Boston Scientific Medizintechnik (5 martie 2015) — Interpretând noțiunea de „defect" (art. 6 Directiva 85/374/CEE), Curtea a statuat că, atunci când se constată un potențial defect la produse care aparțin aceluiași grup sau serii de producție (în speță, stimulatoare cardiace și defibrilatoare implantabile), acestea pot fi calificate drept produse cu defecte fără a fi necesară dovedirea defectului la produsul individual, iar producătorul trebuie să suporte costul înlocuirii preventive. Relevanța pentru GPSR: confirmă un nivel ridicat de siguranță așteptat de consumator și logica preventivă a rechemării — repere ale art. 5 și 35 GPSR. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62013CJ0503 (accesat 2026-09-19)
Cauza C-307/25, KFZ Kolak e.U./GF (9 iulie 2026) — Un defect de siguranță al unui autovehicul nu justifică automat refuzul reparației și încetarea imediată a contractului; consumatorul poate recurge direct la reducerea prețului sau la încetare numai dacă natura și consecințele defectului fac nerezonabilă menținerea încrederii în capacitatea vânzătorului de a aduce bunul în conformitate. Relevanța pentru GPSR: susține ierarhia remediilor (reparare/înlocuire înainte de rambursare) reflectată în art. 37 GPSR. Sursa: juridice.ro (accesat 2026-09-19)
Tendințe jurisprudențiale
- Faza incipientă. Fiind un regulament recent (aplicabil din 13.12.2024) și fără act național de aplicare definitiv, contenciosul dedicat GPSR nu s-a format încă. Practica se va cristaliza pe măsură ce ANPC declanșează controale tematice și aplică sancțiuni pe noul temei.
- Continuitate cu practica anterioară. Instanțele naționale și Curtea Constituțională tratează măsurile ANPC ca acte administrative, supuse controlului de legalitate și proporționalitate — un cadru care se va aplica și sancțiunilor GPSR.
- Standard de siguranță „din perspectiva consumatorului". Jurisprudența CJUE (Boston Scientific) menține un prag ridicat al siguranței așteptate și validează logica preventivă a rechemării, în timp ce hotărâri recente (KFZ Kolak) nuanțează ierarhia remediilor — ambele coerente cu arhitectura art. 5, 35 și 37 GPSR.
Noutăți
Comerț online: noua obligație de informare, problematică pentru comercianți — pot urma controale tematice (2025) Practicienii semnalează că obligația de informare a consumatorilor la vânzarea la distanță (ecou al art. 19 GPSR și al reglementărilor naționale conexe) ridică dificultăți concrete de conformare pentru comercianții online, iar ANPC ar putea declanșa controale tematice pe această zonă. Sursa: avocatnet.ro (accesat 2026-09-19)
Întrebări frecvente
De când se aplică GPSR? De la 13 decembrie 2024. Regulamentul a intrat în vigoare la 12 iunie 2023, dar obligațiile devin aplicabile de la data de mai sus (art. 52).
Trebuie transpus în legea română? Nu. Fiind un regulament, GPSR este direct aplicabil în România fără transpunere. Statul stabilește doar sancțiunile și autoritatea competentă (ANPC), printr-un act național de aplicare.
Ce este „operatorul responsabil” și de ce contează? Este operatorul economic stabilit în UE (fabricant din UE, importator, reprezentant autorizat sau furnizor de servicii de logistică) fără de care un produs nu poate fi introdus legal pe piață (art. 16). Datele lui de contact trebuie să apară pe produs.
Vând doar online, pe un marketplace. Mă privește? Da. GPSR se aplică integral vânzărilor la distanță (art. 19), iar piețele online au obligații proprii (art. 22). Ca vânzător, rămâi responsabil pentru conformitatea produselor tale.
Ce trebuie să ofer clientului dacă un produs este rechemat? Un remediu gratuit și prompt, cu cel puțin două opțiuni dintre reparare, înlocuire și rambursare (art. 37).
Ce riscă cine nu se conformează? Sancțiuni contravenționale stabilite prin actul național (eficace, proporționate, disuasive — art. 44), plus măsuri precum retragerea/rechemarea produselor și eliminarea ofertelor online. În România, controlul revine ANPC.
Ce se întâmplă cu Legea nr. 245/2004? Cadrul de substanță este acum GPSR. Legea 245/2004 (care transpunea directiva abrogată 2001/95/CE) nu a fost abrogată expres și formal rămâne în vigoare, dar devine reziduală: un regulament direct aplicabil nu tolerează dublarea prin norme interne. Trimiterile din alte acte urmează a fi actualizate către Regulamentul (UE) 2023/988 (proiectul de OUG de aplicare, ian. 2026, modifică în acest sens Legea 414/2023).
Poate ANPC să dea amenzi GPSR înainte de publicarea actului național de aplicare? Măsurile de supraveghere a pieței (retragere, rechemare, interzicerea comercializării) sunt operaționale, dar amenzile contravenționale specifice GPSR depind de actul național: potrivit principiului legalității contravenției (art. 1 din OG nr. 2/2001), o amendă trebuie prevăzută printr-o normă internă. Până la publicarea acelui act, cuantumul amenzilor rămâne incert.
Am cumpărat un produs care a fost rechemat. Ce primesc? Un remediu gratuit și prompt, cu cel puțin două opțiuni dintre reparare, înlocuire și rambursare, dintre care alegi tu (art. 37). Poți depune și o reclamație la ANPC (anpc.ro) și te poți baza, față de vânzător, pe garanția legală de conformitate (OUG nr. 140/2021).
Se aplică GPSR produselor „inteligente" și celor cu software? Da. Art. 6 include printre criteriile de siguranță securitatea cibernetică și funcțiile evolutive/de învățare (AI), iar art. 9 vizează actualizările de software care afectează siguranța. Cadrul se completează cu Cyber Resilience Act (Reg. (UE) 2024/2847) și AI Act (Reg. (UE) 2024/1689).
GPSR acoperă și despăgubirile dacă produsul mă rănește? Nu direct. GPSR ține de siguranța administrativă; despăgubirile țin de răspunderea civilă pentru produse (în prezent Legea nr. 240/2004). Aceasta se reformează prin Directiva (UE) 2024/2853, care trebuie transpusă până la 9 decembrie 2026 și extinde răspunderea la software, AI și produse digitale.
Practică și opinii
⚠️ Opinie specialistă — Alexandra Moisac (Grecu & Asociații / Financial Intelligence) GPSR întărește controlul asupra produselor provenite din afara UE și impune obligații suplimentare furnizorilor de piețe online, care trebuie să coopereze cu autoritățile și să elimine rapid ofertele de produse periculoase. Efectul practic vizează în special comercianții care importă direct din state terțe. Sursa: gnp.ro și financialintelligence.ro (accesat 2026-09-19)
⚠️ Opinie specialistă — redacția avocatnet.ro Din decembrie 2024, comercianții activi în UE trebuie să se asigure că pentru produsele vândute (online și offline) există un responsabil în UE care garantează că bunurile sunt însoțite de informațiile necesare. Sursa: avocatnet.ro (accesat 2026-09-19)
Notă de precizie juridică. Unele materiale de presă vorbesc despre „o persoană responsabilă” ca și cum ar fi un angajat intern. Din perspectiva art. 16 GPSR, cerința vizează un operator economic stabilit în UE (fabricant UE, importator, reprezentant autorizat sau furnizor de servicii de logistică), nu neapărat o persoană fizică din organigrama comerciantului.
⚠️ Atenție la cifra „4% din cifra de afaceri”. Apare în unele ghiduri de conformitate, dar nu este stabilită de GPSR. Art. 44 lasă cuantumul sancțiunilor în seama statelor membre; pentru România, plafoanele se stabilesc prin actul național de aplicare.
Pentru context oficial, Comisia Europeană a publicat un rezumat al Regulamentului și materiale de orientare pe portalul Access2Markets.
Referințe
- Regulamentul (UE) 2023/988 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 privind siguranța generală a produselor (GPSR) — EUR-Lex, CELEX 32023R0988 · ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/988/oj
- Comisia Europeană — Rezumat: Regulamentul privind siguranța generală a produselor (2023) — eur-lex.europa.eu
- Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor (art. 4 — operatorul economic responsabil), la care trimite art. 16 GPSR — EUR-Lex, CELEX 32019R1020
- Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor (cadrul național anterior, republicată) — legislatie.just.ro
- OG nr. 20/2023 privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1020 (supravegherea pieței) — law-db doc. 264509
- Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte — legislatie.just.ro
- Directiva (UE) 2024/2853 privind răspunderea pentru produsele cu defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE (transpunere până la 9.12.2026) — EUR-Lex, CELEX 32024L2853 · ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2853/oj
- OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (art. 1 — principiul legalității contravenției) — legislatie.just.ro
- OUG nr. 140/2021 privind vânzarea de bunuri și garanțiile asociate (garanția legală de conformitate) — legislatie.just.ro
- Regulamentul (UE) 2024/2847 (Cyber Resilience Act) — cerințe de securitate cibernetică pentru produse cu elemente digitale — EUR-Lex, CELEX 32024R2847
- ANPC — Proiect de lege privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2023/988 (consultare publică, iulie 2024) — anpc.ro
- Comisia Europeană — Access2Markets — Regulamentul UE privind siguranța generală a produselor (RSGP) — trade.ec.europa.eu
- ⚠️ Alexandra Moisac (GNP) — Regulamentul GPSR – Controlul produselor non-UE și noi obligații pentru furnizorii de piețe online — gnp.ro
- ⚠️ avocatnet.ro — GPSR: Din decembrie 2024, comercianții vor trebui să aibă o persoană responsabilă de produsele vândute online și offline — avocatnet.ro