Ce acoperă această secțiune
Această secțiune tratează contractele comerciale încheiate între părți cu sedii în state diferite — vânzarea internațională de mărfuri și regulile care stabilesc cine suportă riscul, costurile și formalitățile atunci când marfa traversează frontiere. Este destinată firmelor care importă sau exportă, juriștilor de comerț internațional și antreprenorilor care negociază cu parteneri din afara României.
Două instrumente domină acest domeniu. Primul este Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internațională de mărfuri (CISG), adoptată la Viena în 1980 și ratificată de România prin Legea nr. 24/1991; ea a intrat în vigoare pentru România la 1 iunie 1992 și oferă un cadru de drept material unitar pentru vânzările B2B transfrontaliere (text oficial consolidat). Al doilea este setul de reguli Incoterms® 2020 al Camerei de Comerț Internaționale (ICC) — un standard privat care produce efecte numai dacă părțile îl încorporează expres în contract, funcționând ca „stipulație contrară” față de regula supletivă de risc din art. 1274 Cod civil (text oficial).
Ce găsiți în această secțiune
Articolul Contractul de vânzare internațională de mărfuri (CISG) explică când se aplică automat convenția (părți cu sedii în state contractante diferite), cum se poate exclude prin clauză expresă de opt-out — și de ce simpla alegere a „legii române” nu este suficientă pentru excludere, întrucât CISG face parte din dreptul român — precum și diferențele majore față de Codul civil în privința conformității bunurilor, a remediilor și a termenelor de notificare a viciilor. Articolul tratează și situații specializate: platformele digitale și sediile multiple, riscurile cumpărătorului mic, implicațiile de TVA la returnarea mărfii și executarea creanțelor când debitorul este în insolvență.
Articolul Incoterms 2020 în contractele comerciale descrie cele 11 reguli standardizate care, prin coduri de trei litere (EXW, FCA, CIF, DAP, DDP etc.), repartizează între vânzător și cumpărător costurile, riscul pieirii și obligațiile de transport și vămuire. Aflați cum se articulează Incoterms cu regulile de risc din CISG (art. 66-70) și din art. 1274 Cod civil, de ce FOB/CIF nu se potrivesc mărfurilor în containere și cum influențează alegerea regulii valoarea în vamă, scutirea de TVA intracomunitar și răspunderea în caz de sancțiuni la export.
Cele două teme sunt complementare: CISG stabilește cadrul juridic al vânzării internaționale, iar Incoterms fixează repartizarea practică a riscurilor și costurilor de livrare în interiorul acelui cadru.
Întrebări de orientare
- Se aplică CISG contractului meu dacă nu am scris nimic despre legea aplicabilă? → vezi articolul despre CISG.
- Cine suportă riscul dacă marfa se pierde în tranzit și ce regulă Incoterms aleg? → vezi articolul despre Incoterms 2020.
- O clauză Incoterms exclude aplicarea CISG? → ambele articole clarifică faptul că cele două se articulează, nu se exclud reciproc.