De la 28 iunie 2025, magazinele online din România trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități, potrivit Legii nr. 232/2022, care transpune European Accessibility Act (Directiva (UE) 2019/882). Obligația vizează serviciile de comerț electronic — site-uri și aplicații mobile — cu excepția microîntreprinderilor prestatoare de servicii. Neconformitatea este contravenție sancționată de ANPC, iar reperul tehnic este standardul EN 301 549, adică WCAG 2.1 nivel AA pentru web.
Pe scurt
De la 28 iunie 2025, magazinele online din România trebuie să fie accesibile persoanelor cu dizabilități, în temeiul Legii nr. 232/2022 (care transpune European Accessibility Act — Directiva (UE) 2019/882). Obligația vizează serviciile de comerț electronic (site-uri și aplicații mobile), cu excepția microîntreprinderilor care furnizează servicii. Neconformitatea se sancționează contravențional de ANPC, iar standardul tehnic de referință este EN 301 549, care pentru web înseamnă în practică WCAG 2.1 nivel AA.
Cadrul legal
Accesibilitatea magazinelor online este reglementată în principal de Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din 25 iulie 2022. Legea transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2019/882 — cunoscută drept European Accessibility Act (EAA).
Art. 30 din Legea nr. 232/2022 — „Prezenta lege intră în vigoare la data de 28 iunie 2025 [...]". Sursa: Legea nr. 232/2022, Portalul Legislativ (accesat 2026-08-16)
Ce înseamnă „serviciu de comerț electronic"
Legea definește expres serviciile vizate:
Art. 3 alin. (1) pct. 22 — „servicii de comerţ electronic – servicii furnizate la distanţă, prin site-uri web şi servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice şi la cererea individuală a unui consumator, în vederea încheierii unui contract de consum".
Practic, intră aici orice magazin online (website sau aplicație mobilă) prin care un consumator poate comanda produse sau servicii.
Obligația de fond
Art. 13 alin. (1) — „Furnizorii de servicii se asigură că proiectează şi furnizează servicii în conformitate cu cerinţele de accesibilitate" prevăzute în Anexa nr. 1 la lege.
Cerințele de accesibilitate din Anexa nr. 1 impun, printre altele, ca informațiile despre serviciu să fie perceptibile prin mai multe canale senzoriale, ca interfața și funcționalitatea site-ului/aplicației (inclusiv navigarea, identificarea, introducerea datelor și finalizarea comenzii) să fie utilizabile de persoane cu diverse dizabilități, iar conținutul să fie prezentat într-o formă robustă, compatibilă cu tehnologiile de asistență.
Standardul tehnic: EN 301 549 și WCAG 2.1 AA
Legea nu impune un cod tehnic anume, ci trimite la standarde armonizate: conformitatea cu un standard armonizat a cărui referință a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE creează prezumția de respectare a cerințelor legale. Standardul de referință este EN 301 549 („Accessibility requirements for ICT products and services"). Pentru conținutul web, EN 301 549 încorporează criteriile WCAG 2.1 nivel AA — cele patru principii POUR: conținut perceptibil, operabil, inteligibil și robust.
⚠️ Prezumția de conformitate nu era încă pe deplin operațională sub EAA la data intrării în vigoare. La 28 iunie 2025 nu exista o referință a EN 301 549 citată în Jurnalul Oficial al UE sub Directiva (UE) 2019/882 — versiunea EN 301 549 armonizată în 2021 privea Directiva (UE) 2016/2102 (sector public), nu EAA. În lipsa unui standard armonizat citat în JO sub EAA, comerciantul nu poate invoca automat prezumția de conformitate: conformitatea se demonstrează prin evaluare directă a cerințelor funcționale din Anexa nr. 1. EN 301 549 / WCAG 2.1 AA rămân totuși reperul tehnic practic (și baza probabilă a viitorului standard armonizat). Sursa: Comisia Europeană — Web accessibility standards and harmonisation (accesat 2026-08-16)
⚠️ Standardele tehnice (EN 301 549, WCAG 2.1) nu sunt „lege" în sens strict, dar respectarea lor este calea practică prin care un magazin online demonstrează conformitatea cu Legea nr. 232/2022.
Nu confundați cu regimul sectorului public
Un act diferit — OUG nr. 112/2018 — reglementează accesibilitatea site-urilor și aplicațiilor organismelor din sectorul public (transpune Directiva (UE) 2016/2102). Legea nr. 232/2022 (EAA) vizează sectorul privat, inclusiv comercianții online. Un magazin online privat se supune Legii 232/2022, nu OUG 112/2018.
Sursa: Legea nr. 232/2022; Directiva (UE) 2019/882 — EUR-Lex (accesat 2026-08-16)
Explicație detaliată
Cui i se aplică obligația
Legea nr. 232/2022 se adresează operatorilor economici care furnizează servicii de comerț electronic către consumatori pe teritoriul UE. Nu contează unde este stabilit magazinul, ci faptul că se adresează consumatorilor: un site care vinde în România intră sub incidența cerințelor de accesibilitate.
Obligația de fond aparține furnizorului serviciului (comerciantul online). Pentru produsele fizice comercializate există un lanț de responsabilitate distinct (producător, reprezentant autorizat, importator, distribuitor), dar pentru serviciul de comerț electronic în sine — adică site-ul sau aplicația prin care se vinde — răspunde comerciantul care operează platforma.
Numai vânzările către consumatori (nu B2B pur)
Domeniul de aplicare este legat de noțiunea de consumator. Definiția „serviciului de comerț electronic" (art. 3 alin. (1) pct. 22) vizează serviciul furnizat „la cererea individuală a unui consumator, în vederea încheierii unui contract de consum". Prin urmare, o platformă strict B2B (angro, marketplace între profesioniști, unde toate părțile sunt operatori economici, iar contractul nu este unul de consum) se află, ca regulă, în afara obligației de accesibilitate din Legea nr. 232/2022. Atenție însă: dacă aceeași platformă permite și cumpărături ale consumatorilor finali (segment B2C), acel segment intră sub incidența cerințelor. Delimitarea se face după existența unui contract de consum cu un consumator, nu după eticheta comercială „B2B" a magazinului.
Marketplace: cine răspunde — platforma sau vânzătorul terț?
Pe platformele de tip marketplace (eMAG Marketplace, OLX, Amazon), legea nu concentrează răspunderea la un singur actor, ci o repartizează după serviciul furnizat efectiv consumatorului:
- Operatorul platformei răspunde pentru interfața și fluxurile pe care le controlează — pagina de start, căutarea, filtrarea, coșul și, de regulă, checkout-ul operat de platformă.
- Vânzătorul terț răspunde pentru propria ofertă (pagina de produs, descrieri, elementele de flux pe care le controlează).
Scutirea de microîntreprindere (art. 4 alin. (5)) se apreciază per întreprindere: un vânzător terț mic (adesea PFA/microîntreprindere) poate fi scutit pentru partea lui, în timp ce platforma mare rămâne obligată pentru interfața comună. Rezultă combinația semnalată de critic — un vânzător scutit poate opera pe o platformă obligată, fără ca scutirea lui să „contamineze" obligația platformei.
⚠️ Interpretare: regimul de răspundere limitată a intermediarului (Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic, azi și Regulamentul (UE) 2022/2065 — DSA) privește răspunderea pentru conținutul terților, nu scutește platforma de accesibilitatea propriului serviciu. Repartizarea concretă a răspunderii nu este detaliată expres în Legea nr. 232/2022; până la o practică ANPC/instanță, prudent este ca fiecare actor să asigure accesibilitatea părții pe care o controlează tehnic.
Comercianți din alt stat UE sau din afara UE
Pentru servicii (spre deosebire de produsele cu marcaj CE și liberă circulație), obligația urmează piața pe care se prestează serviciul — adică țara consumatorului. Un magazin care se adresează consumatorilor din România trebuie să respecte cerințele de accesibilitate, indiferent unde este stabilit operatorul. Supravegherea pieței revine autorităților naționale (art. 19), deci ANPC este autoritatea de referință pentru consumatorii din România.
- Operator din alt stat membru UE (ex. Bulgaria): ANPC este competentă pentru serviciul prestat consumatorilor români; enforcement-ul transfrontalier se sprijină pe cooperarea dintre autoritățile de supraveghere ale statelor membre.
- Operator din afara UE care livrează în România: obligația de fond se aplică la fel, însă executarea sancțiunii este practic mai dificilă; ANPC poate dispune totuși măsuri (inclusiv pe lanțul de distribuție/plată din UE).
⚠️ Interpretare: EAA nu instituie un „principiu al țării de origine" pentru servicii; logica este a pieței de destinație. Formularea din articol „nu contează unde este stabilit magazinul" trebuie citită astfel: obligația de fond se aplică oriunde e stabilit operatorul, dar eficacitatea sancțiunii depinde de cooperarea transfrontalieră.
Excepția microîntreprinderilor
Cea mai importantă excepție pentru micii comercianți online:
Art. 4 alin. (5) — „Microîntreprinderile ce oferă servicii sunt scutite de obligaţia de a respecta cerinţele de accesibilitate" și de obligațiile de documentare aferente.
O microîntreprindere este întreprinderea cu sub 10 angajați ȘI cu o cifră de afaceri anuală sau un bilanț anual care nu depășește 2 milioane de euro. Atenție: scutirea privește furnizorii de servicii. Un magazin online mic, sub aceste praguri, nu este obligat legal să îndeplinească cerințele de accesibilitate — deși accesibilitatea rămâne recomandabilă comercial (public mai larg, mai puține abandonuri de coș).
⚠️ Scutirea se pierde dacă întreprinderea depășește oricare dintre praguri (10 angajați sau 2 mil. euro). Verificați periodic încadrarea, mai ales în perioadele de creștere.
Excepția „sarcinii disproporționate"
Chiar și operatorii care nu sunt microîntreprinderi pot fi exceptați, punctual, dacă respectarea cerințelor ar impune o modificare fundamentală a serviciului sau o sarcină disproporționată:
Art. 14 — operatorul efectuează o evaluare pentru a estima dacă respectarea cerințelor de accesibilitate „ar impune o sarcină disproporţionată".
Această excepție nu este automată. Ea presupune:
- o evaluare documentată, pe criteriile prevăzute de lege (raportul cost-beneficiu, resursele operatorului, impactul asupra persoanelor cu dizabilități);
- păstrarea documentației 5 ani și punerea ei la dispoziția autorității la cerere;
- interdicția de a invoca excepția atunci când operatorul a primit finanțare externă, publică sau privată, destinată îmbunătățirii accesibilității.
Calendarul aplicării și perioada de tranziție
- 28 iunie 2025 — data de la care serviciile de comerț electronic furnizate trebuie să fie conforme (art. 30).
- 28 iunie 2025 – 28 iunie 2030 — perioadă de tranziție: furnizorii de servicii pot continua să folosească produsele (ex. terminale, echipamente) utilizate legal înainte de 28 iunie 2025, iar contractele de servicii încheiate anterior pot continua neschimbate cel mult până la 28 iunie 2030 (art. 29).
Tranziția se referă mai ales la produsele și contractele preexistente; serviciul de comerț electronic nou furnizat după 28 iunie 2025 trebuie să fie accesibil de la acea dată.
Ce remediu are consumatorul cu dizabilități
Legea nr. 232/2022 este, în esență, o lege de conformitate și supraveghere: instituie obligații și contravenții și acordă calitate procesuală extinsă (consumatorul, dar și asociații/organizații pot sesiza autoritatea în sprijinul persoanei afectate). Ea nu prevede însă un remediu individual propriu — nici despăgubiri, nici anularea vreunei clauze. Consumatorul care nu a putut finaliza o comandă din cauza barierelor de accesibilitate are, în practică, mai multe căi cumulative:
- Sesizarea ANPC — declanșează controlul și eventuala sancțiune a comerciantului (dar amenda merge la stat, nu la consumator).
- Calea anti-discriminare (O.G. nr. 137/2000) — un magazin inaccesibil poate constitui discriminare pe criteriul dizabilității în accesul la un serviciu oferit publicului. Persoana poate sesiza CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), care constată discriminarea și poate aplica amendă; despăgubirile (daune morale/materiale) și restabilirea situației se obțin însă în fața instanței civile, în temeiul art. 27 din O.G. nr. 137/2000 (termen de 3 ani).
- Răspunderea civilă delictuală de drept comun (art. 1349 și art. 1357 Cod civil) — încălcarea unei obligații legale (accesibilitatea) care produce un prejudiciu poate atrage repararea acestuia.
- Remedii de drept contractual — dacă totuși s-a încheiat un contract, se aplică regulile privind executarea/încetarea contractului de consum.
⚠️ Această cale anti-discriminare este independentă de contravenția din Legea nr. 232/2022: cele două se pot cumula (control ANPC + acțiune la CNCD/instanță), pentru că protejează valori diferite — conformitatea pieței, respectiv nediscriminarea persoanei.
Cine supraveghează și sancționează
Supravegherea pieței este împărțită pe sectoare între mai multe autorități (art. 19): ANPC, ANCOM, CNA, Ministerul Transporturilor ș.a. Pentru relația cu consumatorii în comerțul electronic, autoritatea de referință este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care poate controla, dispune măsuri de remediere și aplica sancțiuni contravenționale.
Supravegherea este, prin construcție, mixtă: reactivă (pe plângeri și sesizări — inclusiv ale asociațiilor persoanelor cu dizabilități) și proactivă (control din oficiu, verificarea evaluărilor de „sarcină disproporționată"). Legea nu detaliază însă capacitatea tehnică a ANPC de a audita conformitatea WCAG 2.1 AA (instrumente, personal specializat), astfel încât, în faza inițială de aplicare, riscul concret de enforcement este determinat mai ales de sesizări și de controalele tematice, nu de o auditare tehnică sistematică a fiecărui magazin.
Aspecte practice
Pași concreți pentru un magazin online
- Verificați dacă intrați sub obligație. Sunteți microîntreprindere de servicii (sub 10 angajați și ≤ 2 mil. euro)? Dacă da, sunteți scutit legal (art. 4 alin. (5)) — dar accesibilitatea rămâne un avantaj comercial. Dacă nu, obligația se aplică integral.
- Auditați accesibilitatea site-ului/aplicației față de WCAG 2.1 nivel AA (baza tehnică a EN 301 549). Testați cu cititoare de ecran (NVDA, VoiceOver), navigare doar din tastatură și verificatoare automate.
- Remediați problemele frecvente (vezi mai jos).
- Documentați conformitatea. Pregătiți informațiile privind modul în care serviciul respectă cerințele de accesibilitate; dacă invocați excepția de sarcină disproporționată, întocmiți și păstrați 5 ani evaluarea (art. 14).
- Includeți accesibilitatea în procesul de dezvoltare — orice modificare de design, checkout sau plată nouă trebuie testată înainte de lansare.
Greșeli frecvente care fac un magazin inaccesibil
- Contrast insuficient text/fundal (sub 4,5:1 pentru text normal).
- Imagini fără text alternativ — descrierile produselor devin inaccesibile la cititorul de ecran.
- Formulare fără etichete (
label) și fără mesaje de eroare clare — checkout-ul devine imposibil de completat. - Navigare imposibilă din tastatură (elemente „clickabile" care nu primesc focus).
- Butoane și linkuri fără nume accesibil („click aici", iconițe fără etichetă).
- CAPTCHA doar vizual, fără alternativă audio sau non-vizuală.
- Conținut care se bazează exclusiv pe culoare pentru a transmite informație (ex. „câmpurile roșii sunt obligatorii").
Documentarea „sarcinii disproporționate"
Dacă intenționați să invocați excepția de la art. 14, nu este suficient să afirmați că e „prea scump". Evaluarea trebuie să compare costul adaptării cu resursele și cu beneficiul pentru persoanele cu dizabilități, să fie scrisă, datată și păstrată 5 ani. Reține: dacă ați primit finanțare externă pentru accesibilitate, excepția nu poate fi invocată.
Componente terțe în checkout (plată, livrare, chat, cookies, CAPTCHA)
Un checkout modern este un serviciu compus: gateway de plată, module de curierat, chat/asistență, banner de cookies, CAPTCHA. Cheia juridică: comerciantul răspunde pentru serviciul livrat consumatorului ca ansamblu (art. 13) — nu poate transfera răspunderea către furnizorul componentei. Dacă un CAPTCHA este exclusiv vizual, dacă bannerul de cookies nu se poate parcurge din tastatură sau dacă selectarea curierului nu are etichete accesibile, comerciantul este cel care rămâne în neconformitate față de ANPC, chiar dacă nu a scris el codul respectiv.
Practic:
- Alegeți furnizori accesibili și verificați integrarea (iframe cu
title, focus care nu se blochează, alternativă la CAPTCHA — audio/logică). - Includeți componentele terțe în audit — nu doar paginile proprii.
- Transferați cerințe contractual — cereți furnizorilor conformitate WCAG 2.1 AA; răspunderea față de consumator/ANPC rămâne totuși a voastră.
Informarea privind accesibilitatea (nu o „declarație" formală)
Spre deosebire de sectorul public — unde OUG nr. 112/2018 impune expres o declarație de accesibilitate standardizată — Legea nr. 232/2022 nu impune un formular tip de „declarație de accesibilitate". Ea impune însă, prin art. 13 și Anexa la lege, o obligație de informare: furnizorul pune la dispoziția publicului, într-o formă accesibilă, informații despre modul în care serviciul respectă cerințele de accesibilitate. Practic, aceste informații pot fi plasate în Termeni și condiții sau pe o pagină dedicată de accesibilitate (recomandat, ușor de găsit din footer), și ar trebui să acopere: caracteristicile de accesibilitate, eventualele limitări cunoscute și un canal de contact/suport pentru sesizări. Nu există un template obligatoriu, dar informarea este o obligație de fond distinctă de conformitatea tehnică propriu-zisă.
Ce riscați
Neconformitatea este contravenție (art. 27), sancționată cu amendă și cu măsuri complementare. Cuantumurile prevăzute de art. 27 se încadrează, pe categorii de fapte, în intervale precum 6.000–12.000 lei și 7.000–15.000 lei (în special pentru încălcări legate de produse — art. 7, 9, 10), cu o categorie sancționată de la 5.000 lei pentru încălcarea obligațiilor de informare/documentare ale furnizorilor de servicii (art. 13); analizele de specialitate vehiculează un interval general de 2.500–15.000 lei. Măsurile complementare pot include retragerea/rechemarea produsului, suspendarea activității sau suspendarea/retragerea avizului ori autorizației pe durata practicii neconforme. Contravențiilor li se aplică regimul general al O.G. nr. 2/2001. Dincolo de amendă, un magazin inaccesibil pierde clienți, expune brandul la reclamații și poate fi acționat separat pentru discriminare (O.G. nr. 137/2000, în fața CNCD și a instanței civile).
Sursa: Legea nr. 232/2022, art. 27 — Portalul Legislativ; juridice.ro — Obligații noi privind accesibilitatea (Legea 232/2022) (accesat 2026-08-16)
Jurisprudență națională
Stadiul jurisprudenței
Legea nr. 232/2022 produce efecte de fond abia din 28 iunie 2025, astfel încât, la data redactării, nu există încă hotărâri judecătorești publicate care să o aplice direct (control ANPC contestat în instanță, litigii privind accesibilitatea unui magazin online etc.). Această secțiune va fi completată pe măsură ce practica se conturează. Până atunci, reperele utile provin din: (i) cadrul procesual al contravențiilor și (ii) jurisprudența CJUE privind noțiunea de „persoană cu dizabilități”, la care legea trimite prin Convenția ONU (CRPD).
Cadru procesual (cine poate acționa)
Calitate procesuală extinsă — art. 19 și urm., Legea nr. 232/2022 Legiuitorul a lărgit sfera persoanelor care pot sesiza instanțele sau autoritățile pentru nerespectarea cerințelor de accesibilitate: pe lângă consumator, pot acționa organisme publice, asociații, organizații sau entități private în numele ori în sprijinul reclamantului, cu acordul acestuia. În practică, sancțiunile ANPC (contravenții, art. 27) se contestă pe calea plângerii contravenționale la judecătorie (regimul O.G. nr. 2/2001). Sursa: juridice.ro — Obligații noi privind accesibilitatea (Legea 232/2022) (accesat 2026-08-16)
Jurisprudență CJUE (noțiunea de „persoană cu dizabilități”)
⚠️ Cauzele de mai jos sunt pronunțate sub Directiva 2000/78/CE (egalitate în muncă), nu sub EAA. Sunt relevante fiindcă EAA și Legea nr. 232/2022 definesc beneficiarii accesibilității prin trimitere la CRPD, iar CJUE a stabilit conținutul acestei noțiuni în raport cu Convenția. Ele arată cine este protejat de obligația de accesibilitate.
Decizii favorabile (PRO)
CJUE, 11 aprilie 2013 — Cauzele conexate C-335/11 și C-337/11, HK Danmark (Ring și Skouboe Werge) Curtea a definit „handicapul”, în lumina CRPD, drept o limitare rezultată în special din afecțiuni pe termen lung care, în interacțiune cu diverse bariere, împiedică participarea deplină și efectivă a persoanei, în condiții de egalitate cu ceilalți. · Instanța a reținut că definiția adoptă un model funcțional/social — dizabilitatea rezultă din interacțiunea dintre deficiență și barierele din mediu, exact logica pe care o urmărește accesibilitatea digitală. Sursa: EUR-Lex, CELEX:62011CJ0335 (accesat 2026-08-16)
Decizii contrare sau limitative (CONTRA)
CJUE, 18 decembrie 2014 — Cauza C-354/13, FOA/Kaltoft Obezitatea nu constituie, prin ea însăși, un handicap; intră în noțiune doar dacă determină o limitare de lungă durată care împiedică participarea deplină la viața profesională. Curtea a delimitat astfel sfera noțiunii — nu orice afecțiune sau dificultate atrage protecția. Sursa: EUR-Lex, CELEX:62013CJ0354 (accesat 2026-08-16)
CJUE, 1 decembrie 2016 — Cauza C-395/15, Daouidi O stare de incapacitate temporară nu se încadrează în noțiunea de „handicap” dacă nu are caracter „de lungă durată”; caracterul durabil al limitării trebuie verificat de instanța națională. Confirmă criteriul temporal ca element de delimitare. Sursa: EUR-Lex, CELEX:62015CJ0395 (accesat 2026-08-16)
Nuanțe și cazuri speciale
CJUE, 17 iulie 2008 — Cauza C-303/06, Coleman — protecția împotriva discriminării pe motive de handicap se extinde și la persoana asociată (ex. părintele care îngrijește un copil cu dizabilități), nu doar la persoana cu handicap însăși. Nuanță utilă: cercul beneficiarilor reali ai accesibilității este mai larg decât pare. Sursa: EUR-Lex, CELEX:62006CJ0303 (accesat 2026-08-16)
Tendințe jurisprudențiale
- Jurisprudență națională încă inexistentă pe Legea nr. 232/2022 — normal, dat fiind termenul de aplicare (28 iunie 2025). Primele litigii previzibile: plângeri contravenționale împotriva proceselor-verbale ANPC și, eventual, acțiuni ale asociațiilor persoanelor cu dizabilități pe temeiul calității procesuale extinse.
- La nivel CJUE, nu există (încă) hotărâri care să interpreteze direct EAA sau Directiva 2016/2102; reperul stabil este noțiunea CRPD de dizabilitate — model funcțional, largă ca sferă (HK Danmark), dar condiționată de caracterul de lungă durată al limitării (Kaltoft, Daouidi).
- Direcția de fond a CJUE — dizabilitatea ca interacțiune între deficiență și barierele din mediu — susține interpretarea potrivit căreia un magazin online inaccesibil este el însuși o „barieră” relevantă juridic, iar remedierea ei este o obligație de conformitate, nu o opțiune.
Noutăți
28 iunie 2025 — Intrarea în vigoare a cerințelor de accesibilitate (EAA) Din 28 iunie 2025 se aplică efectiv cerințele de accesibilitate pentru serviciile furnizate consumatorilor: comerț electronic, servicii de comunicații electronice, acces la servicii mass-media audiovizuale, elemente ale serviciilor de transport (pasageri), precum și bancomate și automate de bilete. Excepția: cerințele privind serviciul de urgență 112 se aplică din 28 iunie 2027. Sursa: avocatnet.ro — De-acum se aplică noi cerințe de accesibilitate... (accesat 2026-08-16)
Întrebări frecvente
De când trebuie să fie accesibil magazinul meu online? De la 28 iunie 2025, data intrării în vigoare a Legii nr. 232/2022 (art. 30). Serviciile de comerț electronic furnizate după această dată trebuie să respecte cerințele de accesibilitate.
Magazinul meu este mic — sunt obligat? Dacă sunteți microîntreprindere care oferă servicii (sub 10 angajați ȘI cifră de afaceri/bilanț anual ≤ 2 milioane euro), sunteți scutit de obligațiile de accesibilitate (art. 4 alin. (5)). Peste aceste praguri, obligația se aplică.
Ce standard trebuie să respect concret? Standardul de referință este EN 301 549, care pentru conținutul web încorporează WCAG 2.1 nivel AA. Respectarea unui standard armonizat creează prezumția de conformitate cu legea.
Ce se întâmplă dacă site-ul nu este accesibil? Neconformitatea este contravenție (art. 27) și poate fi sancționată de ANPC cu amendă și măsuri complementare (obligarea la remediere, iar în cazuri grave suspendarea activității).
Pot invoca faptul că adaptarea e prea costisitoare? Doar prin excepția de sarcină disproporționată (art. 14), pe baza unei evaluări documentate păstrate 5 ani. Excepția nu poate fi invocată dacă ați primit finanțare externă pentru accesibilitate.
Legea 232/2022 este același lucru cu regulile pentru site-urile instituțiilor publice? Nu. Site-urile din sectorul public sunt reglementate de OUG nr. 112/2018. Legea nr. 232/2022 (EAA) vizează sectorul privat, inclusiv magazinele online comerciale.
Se aplică și aplicației mobile, nu doar site-ului? Da. Definiția de la art. 3 include expres „serviciile integrate pe dispozitive mobile", deci și aplicația mobilă de e-commerce trebuie să fie accesibilă.
Vând pe un marketplace (eMAG, OLX). Cine răspunde de accesibilitate? Răspunderea se împarte: operatorul platformei răspunde pentru interfața pe care o controlează (căutare, coș, checkout-ul platformei), iar vânzătorul terț pentru propria ofertă (pagina de produs). Scutirea de microîntreprindere se apreciază per întreprindere: un vânzător mic scutit poate opera pe o platformă mare, care rămâne obligată.
Sunt un magazin strict B2B (vând doar către firme). Mă aplică legea? Ca regulă, nu — obligația este legată de un „contract de consum" cu un „consumator" (art. 3 alin. (1) pct. 22). O platformă exclusiv B2B este în afara domeniului; dacă însă vindeți și consumatorilor finali, acel segment B2C intră sub obligație.
Un magazin din altă țară care vinde în România trebuie să respecte legea? Da. Pentru servicii se aplică principiul pieței de destinație: obligația urmează consumatorul din România, indiferent unde e stabilit operatorul. ANPC este autoritatea competentă; pentru operatorii din alt stat UE, enforcement-ul se bazează pe cooperarea dintre autorități.
Trebuie să public o „declarație de accesibilitate", ca instituțiile publice? Nu există un formular obligatoriu ca la sectorul public (OUG nr. 112/2018). Legea nr. 232/2022 cere însă (art. 13) să puneți la dispoziția publicului informații despre cum respectă serviciul cerințele de accesibilitate — de regulă în Termeni și condiții sau pe o pagină dedicată, cu un canal de contact pentru sesizări.
Cât sunt amenzile concrete? Art. 27 prevede, pe categorii de fapte, amenzi în intervale precum 6.000–12.000 lei și 7.000–15.000 lei, cu o categorie de la 5.000 lei pentru obligațiile de informare ale furnizorilor de servicii (art. 13); analizele vehiculează un interval general de 2.500–15.000 lei, plus măsuri complementare (retragere produs, suspendarea activității).
Ce pot face eu, ca persoană cu dizabilități, dacă nu pot cumpăra? Puteți sesiza ANPC (care sancționează comerciantul) și, separat, CNCD pentru discriminare pe criteriul dizabilității (O.G. nr. 137/2000); despăgubirile individuale se obțin în instanța civilă. Legea nr. 232/2022 în sine nu prevede despăgubiri directe.
Practică și opinii
Perioada 2024–2025 a fost dominată, în comentariile de specialitate, de pregătirea operatorilor pentru termenul de 28 iunie 2025. Practicienii subliniază câteva idei recurente:
⚠️ Opinie de specialitate — JURIDICE.ro Obligațiile EAA afectează un spectru larg de operatori (retail, financiar-bancar, telecomunicații, media audiovizuale, comerț electronic, transport), iar accesibilitatea trebuie tratată ca cerință de conformitate, nu ca opțiune de design. Comercianții care nu se încadrează în scutirea pentru microîntreprinderi trebuie să auditeze din timp interfețele și să documenteze conformitatea. Sursa: juridice.ro — Obligații noi privind accesibilitatea (Legea 232/2022) (accesat 2026-08-16)
Câteva observații practice pe care le rețin consecvent avocații și consultanții de conformitate:
- Accesibilitatea nu este un proiect unic, ci un proces. Fiecare relansare de site, campanie sau flux nou de checkout poate reintroduce bariere; testarea trebuie integrată în ciclul de dezvoltare.
- Excepția de „sarcină disproporționată" este îngustă și riscantă. Fără o evaluare scrisă și păstrată 5 ani, invocarea ei în fața ANPC este fragilă; iar finanțarea externă o exclude cu totul.
- Standardul se poate actualiza. EN 301 549 și WCAG evoluează (WCAG 2.2 este deja publicat de W3C); ancorarea în „WCAG 2.1 AA" este baza minimă, dar merită urmărite versiunile ulterioare.
⚠️ Cele de mai sus sunt opinii și bune practici de conformitate, nu text de lege. Pentru obligațiile exacte, primează Legea nr. 232/2022 și Anexa nr. 1.
Referințe
- Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (Monitorul Oficial nr. 743 din 25 iulie 2022) — transpune Directiva (UE) 2019/882. Articole relevante: art. 2 (domeniu), art. 3 alin. (1) pct. 22 (definiția serviciilor de comerț electronic), art. 4 alin. (5) (scutirea microîntreprinderilor), art. 13 (obligația furnizorilor de servicii), art. 14 (sarcină disproporționată), art. 19 (autorități de supraveghere), art. 27 (contravenții), art. 29–30 (tranziție și intrare în vigoare). legislatie.just.ro
- Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (European Accessibility Act), JO UE L 151/7.6.2019. eur-lex.europa.eu
- OUG nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (transpune Directiva (UE) 2016/2102) — regim distinct, pentru sectorul public. legislatie.just.ro
- EN 301 549 — „Accessibility requirements for ICT products and services" (standard european de referință). etsi.org
- WCAG 2.1 — Web Content Accessibility Guidelines, nivel AA (W3C). w3.org/TR/WCAG21
- JURIDICE.ro — „Obligații noi privind accesibilitatea: cum afectează Legea 232/2022 operatorii economici începând cu 28 iunie 2025?" juridice.ro
- O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (republicată) — temei anti-discriminare pe criteriul dizabilității în accesul la servicii; art. 2 (definiție), art. 27 (despăgubiri în instanța civilă); competența CNCD. legislatie.just.ro
- O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (aprobată prin Legea nr. 180/2002) — regimul general aplicabil contravențiilor din Legea nr. 232/2022 (plângere contravențională la judecătorie). legislatie.just.ro
- Comisia Europeană — Web accessibility: standards and harmonisation (statutul standardului armonizat EN 301 549 sub EAA / prezumția de conformitate). digital-strategy.ec.europa.eu