Dark patterns și design manipulative sub DSA

Dark patterns (design manipulativ) sunt interzise în UE prin art. 25 DSA și Legea 363/2007; ANPC și ANCOM sancționează practicile înșelătoare online.

Publicat: Actualizat:

Dark patterns sunt interfețe online concepute pentru a împinge utilizatorul spre decizii pe care nu le-ar lua liber — bife preselectate, costuri-surpriză sau abonamente greu de anulat. În UE ele sunt interzise pe mai multe niveluri: art. 25 din Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA) interzice platformelor interfețele care înșeală sau manipulează, iar Legea nr. 363/2007 sancționează prin ANPC practicile incorecte din e-commerce. În România, aplicarea DSA este coordonată de ANCOM.

Pe scurt

Dark patterns (modele de design manipulative) sunt interfețe online concepute pentru a împinge utilizatorul spre alegeri pe care nu le-ar face liber — de la bife preselectate și „costuri-surpriză” la abonamente ușor de activat, dar greu de anulat. În Uniunea Europeană ele sunt interzise pe mai multe niveluri: art. 25 din Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA) interzice platformelor online interfețele care înșeală sau manipulează, iar Legea nr. 363/2007 (practici comerciale incorecte) sancționează prin ANPC practicile înșelătoare și agresive din e-commerce, cu amenzi între 3.000 și 30.000 lei. În România, aplicarea DSA este coordonată de ANCOM (Legea nr. 50/2024).

Materia dark patterns nu este reglementată de o singură lege, ci de mai multe instrumente care se completează. Ordinea aplicării este importantă: DSA acoperă golurile lăsate de dreptul consumatorului și de protecția datelor, nu le suprapune.

1. Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA) — art. 25

Regulamentul privind serviciile digitale se aplică direct în România (integral din 17 februarie 2024) și introduce o interdicție generală a designului manipulativ:

Art. 25 alin. (1) — Proiectarea și organizarea interfețelor online „Furnizorii de platforme online nu își proiectează, nu își organizează și nu își exploatează interfețele online într-un mod care induce în eroare sau manipulează destinatarii serviciilor lor, ori într-un mod care denaturează semnificativ ori afectează semnificativ în alt mod capacitatea destinatarilor serviciului lor de a lua decizii libere și în cunoștință de cauză.” Sursa: Regulamentul (UE) 2022/2065, art. 25 (accesat 2026-08-16)

Alineatul (2) precizează o regulă esențială de coordonare: interdicția nu se aplică practicilor deja reglementate de Directiva 2005/29/CE (practici comerciale neloiale) sau de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Cu alte cuvinte, majoritatea dark patterns din comerțul electronic se sancționează în temeiul Legii nr. 363/2007 sau al GDPR; art. 25 DSA prinde situațiile rămase neacoperite (ex. design manipulativ pe platforme care nu vizează direct o tranzacție comercială).

Nu orice platformă intră sub art. 25. Potrivit art. 19 DSA, obligațiile Secțiunii 3 din Capitolul III (art. 20-28, inclusiv art. 25) nu se aplică furnizorilor de platforme online care se califică drept microîntreprinderi sau întreprinderi mici (sub 50 de salariați și cifră de afaceri anuală ≤ 10 milioane euro, în sensul Recomandării 2003/361/CE), cu excepția celor desemnați platforme foarte mari (VLOP). Pentru un marketplace mic din România (care nu este VLOP), temeiul real împotriva dark patterns nu este deci art. 25 DSA, ci Legea nr. 363/2007 (UCPD) și GDPR — acestea se aplică indiferent de mărimea comerciantului.

Sursa: Regulamentul (UE) 2022/2065, art. 19 (accesat 2026-08-16)

2. Legea nr. 50/2024 — implementarea DSA în România

Legea nr. 50/2024 desemnează ANCOM drept Coordonator al Serviciilor Digitale la nivel național, cu competențe de monitorizare, inspecție (sub controlul instanței) și sancționare a furnizorilor de servicii intermediare.

Sursa: Legea nr. 50/2024 (accesat 2026-08-16)

Atenție — competența transfrontalieră (principiul „țării de stabilire”). ANCOM nu poate sancționa orice platformă accesibilă în România. Potrivit art. 56 DSA, competența principală revine Coordonatorului Serviciilor Digitale din statul membru în care furnizorul este stabilit; pentru platformele online foarte mari (VLOP) și motoarele de căutare foarte mari, Comisia Europeană are competență de supraveghere și sancționare proprie (art. 65-74). În practică, față de un VLOP stabilit în alt stat membru (de ex. în Irlanda), ANCOM nu aplică direct amenzi, ci sesizează Coordonatorul din statul de stabilire ori Comisia, prin mecanismul de cooperare (art. 57-60) și Comitetul european pentru servicii digitale. ANCOM sancționează direct mai ales furnizorii stabiliți în România.

Sursa: Regulamentul (UE) 2022/2065, art. 56 (accesat 2026-08-16)

3. Legea nr. 363/2007 — practici comerciale incorecte

Legea transpune Directiva 2005/29/CE și este temeiul folosit cel mai des de ANPC împotriva dark patterns din e-commerce:

  • Art. 4 — clauza generală: o practică este incorectă dacă e contrară diligenței profesionale și deformează în mod esențial comportamentul economic al consumatorului mediu;
  • Art. 6-7practici înșelătoare (informații false sau ascunderea informațiilor esențiale);
  • Art. 8-9practici agresive (hărțuire, constrângere, influență nejustificată);
  • Anexa nr. 1 — lista practicilor incorecte în orice situație (per se interzise), inclusiv oferte-capcană și furnizarea nesolicitată de produse.

Sursa: Legea nr. 363/2007, versiune consolidată (accesat 2026-08-16)

Prin OUG nr. 58/2022 (transpunerea Directivei „Omnibus” 2019/2161), legea a fost întărită atât cu măsuri de remediere individuale pentru consumatorii afectați (reducerea prețului, încetarea contractului, despăgubiri), cât și cu sancțiuni majorate pentru încălcările pe scară largă: pentru practicile incorecte pe scară largă sau cu dimensiune la nivelul Uniunii, constatate în cadrul procedurilor de cooperare CPC (Regulamentul (UE) 2017/2394), amenda poate ajunge la 4% din cifra de afaceri anuală a comerciantului în statele membre vizate sau, când cifra nu este disponibilă, la 2 milioane euro — mult peste plafonul intern uzual de 3.000–30.000 lei.

Sursa: OUG nr. 58/2022 (accesat 2026-08-16)

4. Dreptul consumatorului și protecția datelor

  • OUG nr. 34/2014 (Directiva 2011/83/UE): impune ca butonul de comandă să indice explicit o „obligație de plată”, iar plățile suplimentare să fie acceptate prin consimțământ expres (nu prin bife preselectate); garantează dreptul de retragere de 14 zile.
  • GDPR (Reg. 2016/679), art. 4 pct. 11 și art. 7: consimțământul pentru cookies/date trebuie să fie liber, specific, informat și neechivoc — bannerele cu „Accept tot” proeminent și „Refuz” ascuns sunt neconforme.

Explicație detaliată

Ce este un „dark pattern”

Termenul dark pattern (tradus uneori „model de design manipulativ” sau „interfață-capcană”) descrie o alegere de design a unei interfețe online care exploatează prejudecăți cognitive și graba utilizatorului pentru a-l determina să facă ceva ce nu ar face dacă ar fi informat corect și lăsat să decidă liber: să cumpere, să se aboneze, să accepte prelucrarea datelor sau să renunțe la un drept. Elementul definitoriu nu este că informația lipsește complet, ci că arhitectura alegerii este aranjată în defavoarea utilizatorului.

Considerentul (67) al DSA oferă exemple concrete de astfel de practici:

  • acordarea unei proeminențe vizuale mai mari uneia dintre opțiuni (butonul „Accept” colorat și mare, „Refuz” gri și ascuns);
  • solicitarea repetată a unei alegeri deja exprimate de utilizator (nagging);
  • procedură de anulare a unui serviciu mai dificilă decât abonarea;
  • setări implicite greu de modificat.

Tipologia dark patterns întâlnite în practică

Deși legislația nu enumeră limitativ toate variantele, doctrina europeană și Ghidul EDPB 03/2022 privind deceptive design patterns au consacrat câteva categorii recurente:

  • Costuri ascunse / sneaking — taxe apărute abia în ultimul pas al comenzii, produse adăugate automat în coș, „drip pricing”. Sub Legea nr. 363/2007 acestea sunt omisiuni înșelătoare (art. 7).
  • Bife preselectate — abonare la newsletter, asigurări sau servicii extra bifate din start. Contravin cerinței de consimțământ expres din OUG nr. 34/2014 și, pentru date, art. 7 GDPR.
  • Roach motel / abonare ușoară, dezabonare grea — te înscrii în doi pași, dar anularea cere apeluri telefonice, formulare ascunse sau mai mulți pași. Este exact ipoteza vizată de considerentul 67 DSA și poate constitui practică agresivă (art. 8-9 din Legea nr. 363/2007).
  • Confirmshaming (rușinarea) — opțiunea de refuz e formulată umilitor („Nu, prefer să plătesc prețul întreg”), pentru a descuraja alegerea liberă.
  • Urgență și penurie false — cronometre care repornesc, „au mai rămas 2 bucăți”, „15 persoane văd acum acest produs”, fără temei real. Sunt acțiuni înșelătoare (art. 6) și, când sunt fabricate, se pot încadra în Anexa nr. 1 (per se interzise).
  • Interferență vizuală / ierarhie falsă — ascunderea butonului de renunțare, contrast redus, pași care „sar” peste opțiunea dezavantajoasă pentru comerciant.
  • Reclame deghizate — conținut publicitar prezentat ca recomandare editorială sau rezultat neutru.

Cui i se aplică fiecare regulă

Distincția de domeniu este crucială pentru a ști ce autoritate intervine:

  1. Platforme online (marketplace-uri, rețele sociale, magazine de aplicații) — intră sub art. 25 DSA, supravegheat de ANCOM. Pentru platformele foarte mari (VLOP), Comisia Europeană are competențe proprii de investigare și sancționare.
  2. Comercianți online față de consumatori — intră sub Legea nr. 363/2007 și OUG nr. 34/2014, supravegheate de ANPC.
  3. Prelucrarea datelor / cookies — intră sub GDPR și Legea nr. 506/2004, supravegheate de ANSPDCP.

Aceste regimuri nu se exclud: un banner de cookies manipulativ pe un marketplace poate atrage simultan atenția ANSPDCP (consimțământ nevalabil) și a ANPC (dacă induce în eroare privind o tranzacție), în timp ce DSA rămâne plasa de siguranță pentru ce nu e acoperit de celelalte două (art. 25 alin. 2 DSA).

Limita cumulului — principiul ne bis in idem. Faptul că trei autorități (ANPC, ANSPDCP, ANCOM) pot interveni asupra aceleiași interfețe nu înseamnă cumul nelimitat de sancțiuni. Art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a UE interzice pedepsirea de două ori pentru aceeași faptă. Potrivit jurisprudenței CJUE (C-117/20 bpost și C-151/20 Nordzucker, ambele din 22 martie 2022), un cumul de proceduri sancționatorii pentru aceeași faptă este admis doar dacă: (i) urmărește obiective de interes general complementare/distincte, (ii) există reguli clare de coordonare între autorități și (iii) sarcina sancționatorie totală rămâne strict necesară și proporțională. În cazul dark patterns, cumulul este în principiu posibil pentru că cele trei regimuri protejează interese juridice diferite — interesele economice ale consumatorului (UCPD/ANPC), datele personale (GDPR/ANSPDCP) și integritatea serviciilor digitale (DSA/ANCOM) — dar fiecare sancțiune trebuie să treacă testul bpost.

Sursa: CJUE, C-117/20 bpost (accesat 2026-08-16)

Dark patterns față de utilizatori profesioniști (B2B)

Protecția nu este simetrică. Legea nr. 363/2007 (art. 2) și OUG nr. 34/2014 protejează doar consumatorii — persoane fizice care acționează în afara activității lor profesionale. Un comerciant care vinde pe un marketplace, un furnizor sau un profesionist păgubit de o interfață manipulativă nu poate invoca aceste legi. În schimb, art. 25 DSA protejează „destinatarii serviciului” (art. 3 lit. (b) DSA), o categorie mai largă care include și utilizatorii de afaceri (ex. comercianții activi pe platformă). Astfel, pentru dark patterns îndreptate spre profesioniști, DSA este de multe ori singurul temei — cu condiția ca platforma să nu fie exceptată prin art. 19 (micro/întreprindere mică non-VLOP).

Consumatori vulnerabili și minori

Designul manipulativ este cu atât mai grav când vizează categorii sensibile:

  • Consumatorul vulnerabil. Pe lângă standardul „consumatorului mediu”, art. 5 din Directiva 2005/29/CE (transpus în Legea nr. 363/2007) protejează separat grupurile vulnerabile din cauza vârstei, credulității sau a unei infirmități mintale ori fizice. O practică ce exploatează această vulnerabilitate (ex. urgență falsă țintită către vârstnici) este incorectă chiar dacă ar fi tolerată față de consumatorul mediu.
  • Minorii. Art. 28 DSA obligă platformele online accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a acestora și interzice publicitatea bazată pe profilarea minorilor. Dark patterns care exploatează datele de profilare pentru a manipula minori pot fi sancționate cumulat sub art. 28 DSA (ANCOM/Comisie) și sub art. 5 UCPD (ANPC).
  • Manipularea prin profilare. Personalizarea care exploatează date comportamentale (istoric, locație, vulnerabilități psihologice) pentru a împinge o decizie este una dintre cele mai sensibile forme de design manipulativ — vizată deja de art. 25 alin. (3) DSA (orientări ale Comisiei) și de viitorul Digital Fairness Act.

Sursa: Regulamentul (UE) 2022/2065, art. 28 (accesat 2026-08-16)

Regimul sancționator

  • Legea nr. 363/2007, art. 15: amendă contravențională de la 3.000 la 30.000 lei (art. 15 alin. 1); pentru nerespectarea măsurilor dispuse de ANPC, amenda urcă la 6.000–60.000 lei (art. 15 alin. 2). Suplimentar, ANPC poate dispune suspendarea activității/serviciului până la încetarea practicii. Pentru încălcările pe scară largă / cu dimensiune la nivelul Uniunii (proceduri de cooperare CPC, Reg. (UE) 2017/2394), plafonul introdus prin OUG nr. 58/2022 urcă la 4% din cifra de afaceri anuală a comerciantului în statele vizate ori, subsidiar, la 2 milioane euro.
  • DSA, art. 52: statele membre stabilesc sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri mondială anuală a furnizorului pentru încălcarea obligațiilor; pentru platformele foarte mari, Comisia poate aplica direct amenzi în același plafon (art. 74).
  • GDPR: pentru consimțământ nevalabil, amenzi de până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri mondială.

Aspecte practice

Pentru un magazin online, o platformă sau o aplicație din România, respectarea regulilor anti-dark-patterns înseamnă în principal simetrie și claritate în design. Câteva reguli practice:

Ce să eviți (greșeli frecvente)

  • Bife preselectate pentru servicii extra, asigurări sau newsletter. Orice cost suplimentar și orice consimțământ pentru date trebuie exprimate activ de utilizator.
  • Asimetria abonare–anulare. Dacă activarea unui abonament se face în doi pași online, anularea trebuie să fie la fel de simplă și pe același canal — nu prin telefon, e-mail sau formulare ascunse.
  • Butoane inegale în bannerele de cookies sau la checkout: „Accept” proeminent și „Refuz/Refuz tot” greu de găsit. Cele două opțiuni trebuie să aibă vizibilitate echivalentă.
  • Urgență fabricată: cronometre care repornesc la refresh, stocuri „aproape epuizate” inexistente. Dacă mesajul nu e adevărat, este practică înșelătoare per se.
  • Costuri-surpriză afișate abia la final. Prețul total, inclusiv taxe și livrare, trebuie clar înainte de plasarea comenzii.
  • Buton de comandă neclar. Conform OUG nr. 34/2014, butonul final trebuie să exprime fără echivoc o obligație de plată (ex. „Comandă cu obligație de plată”, nu doar „Continuă”).

Ce să faci (bune practici)

  • Oferă un traseu de dezabonare la fel de vizibil ca cel de abonare („cancel in two clicks”).
  • Formulează opțiunile neutru, fără a rușina refuzul.
  • Păstrează setări implicite favorabile confidențialității (privacy by default, art. 25 GDPR).
  • Documentează deciziile de design ca dovadă a diligenței profesionale — utilă în cazul unui control ANPC/ANCOM.
  • Verifică periodic interfața față de Ghidul EDPB 03/2022 și de eventualele orientări ale Comisiei emise în temeiul art. 25 alin. (3) DSA.

Ce poate face consumatorul afectat

  • Sesizare la ANPC pentru practici comerciale incorecte (Legea nr. 363/2007) — se pot cere și măsuri de remediere (reducere de preț, încetarea contractului, despăgubiri) introduse prin OUG nr. 58/2022.
  • Reclamație la ANSPDCP pentru consimțământ obținut prin design manipulativ (GDPR).
  • Sesizare la ANCOM pentru interfețe manipulative ale platformelor online (DSA).
  • Exercitarea dreptului de retragere de 14 zile (OUG nr. 34/2014) pentru achizițiile la distanță.
  • Acțiune colectivă (în reprezentare). Dincolo de sesizarea individuală, consumatorii se pot baza pe Legea nr. 414/2023 (transpunerea Directivei (UE) 2020/1828), care permite asociațiilor de consumatori și entităților calificate să introducă acțiuni în reprezentare pentru interesele colective. Acestea pot obține atât măsuri de încetare a practicii (fără a fi nevoie de consimțământul fiecărui consumator), cât și măsuri reparatorii (despăgubire, rambursare, reducere de preț — pe bază de adeziune individuală). Este instrumentul cel mai eficient împotriva dark patterns aplicate „în masă” unui număr mare de utilizatori.

Sursa: Legea nr. 414/2023 (accesat 2026-08-16)

Cum se probează un dark pattern

Un obstacol practic major este caracterul efemer și personalizabil al interfețelor: pot exista versiuni diferite pe utilizatori (A/B testing), iar designul poate fi modificat rapid după un control. Din acest motiv, sarcina probei apasă pe autoritate (ANPC/ANCOM), iar amenzile RO cad frecvent pe vicii de probatoriu — cum arată cazul Mega Image, unde sancțiuni ANPC au fost anulate pentru insuficiența constatărilor din procesul-verbal.

Bunele practici de documentare a unei sesizări (pentru consumator) și de constatare (pentru autoritate):

  • Capturi de ecran datate, ideal cu marcaj temporal și, în litigii, confirmate prin constatare la data controlului;
  • Arhivare independentă a paginii (ex. web.archive.org) pentru a fixa starea interfeței la un moment dat;
  • Proces-verbal riguros, care descrie exact fluxul și opțiunile prezentate utilizatorului;
  • pentru ANCOM, competențele de investigare din DSA (art. 51) — acces la date, la interfețe și la parametrii algoritmilor — permit depășirea problemei versiunilor personalizate, esențială când designul diferă de la un utilizator la altul.

Jurisprudență națională

Notă de context. La nivelul instanțelor române nu există (încă) o hotărâre care să aplice explicit art. 25 DSA sau să folosească termenul „dark patterns" — cadrul este nou (DSA aplicabil integral din 17 februarie 2024). Jurisprudența relevantă vine, pe de o parte, de la CJUE, care a sancționat deja tehnici clasice de design manipulativ (căsuțe prebifate), inclusiv într-o cauză românească, și, pe de altă parte, din practica de contestare a amenzilor ANPC pentru practici comerciale incorecte online.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

CJUE (Marea Cameră), 1 octombrie 2019 — Cauza C-673/17, Planet49 — căsuță prebifată pentru cookies Curtea a stabilit că o căsuță bifată în prealabil, pe care utilizatorul trebuie să o debifeze pentru a refuza, nu exprimă un consimțământ valabil pentru plasarea de cookie-uri. · Instanța a reținut că consimțământul trebuie să fie activ, specific și informat, iar utilizatorul trebuie informat despre durata cookie-urilor și accesul terților. Este modelul-tip de dark pattern („bifă preselectată") transpus în standard juridic. Sursa: juridice.ro — CJUE C-673/17 Planet49 (accesat 2026-08-16) Sursa: Curtea de Justiție a UE, C-673/17 (accesat 2026-08-16)

CJUE (Camera a doua), 11 noiembrie 2020 — Cauza C-61/19, Orange România SA c. ANSPDCP Cauză românească: un contract de telefonie conținea o clauză, cu o căsuță bifată în prealabil, prin care clientul „consimțea" la colectarea și păstrarea copiei actului de identitate. · Curtea a reținut că un consimțământ valabil trebuie să fie liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate; o căsuță prebifată și clauze care nu lasă o alegere reală nu îndeplinesc aceste cerințe, iar operatorul poartă sarcina probei consimțământului. Este considerată în doctrină reperul direct pentru „dark patterns" în obținerea consimțământului. Sursa: Curtea de Justiție a UE, C-61/19 Orange România (accesat 2026-08-16)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Instanță de fond (Constanța), 2024 — Mega Image c. ANPC — anularea unei amenzi de 50.000 lei Comerciantul a câștigat în primă instanță anularea unei sancțiuni ANPC aplicate pentru practici comerciale înșelătoare (Legea nr. 363/2007). · Instanța a reținut vicii ale procesului-verbal (nesemnat pe fiecare pagină), o descriere insuficientă a faptelor și conformitatea denumirilor de produse cu reglementările UE de informare a consumatorilor. Arată că sancțiunile pentru practici incorecte online pot fi răsturnate pe motive de formă și de probatoriu — o limită practică a aplicării. Sursa: ziuaconstanta.ro — Mega Image câștigă în primă instanță procesul cu ANPC (accesat 2026-08-16)

Nuanțe și cazuri speciale

Regim procedural distinct al sancțiunilor ANPC (Legea nr. 363/2007, art. 15; Legea nr. 554/2004) — Amenda și sancțiunile complementare se atacă pe căi diferite: plângerea contravențională împotriva procesului-verbal suspendă de drept executarea amenzii, în timp ce sancțiunea complementară de suspendare a activității (art. 15 alin. (4)-(5)) se poate suspenda doar prin procedura Legii nr. 554/2004 (caz bine justificat + pagubă iminentă), rareori admisă. Pentru un magazin online, riscul real este mai puțin amenda imediată și mai mult măsura de încetare/suspendare a practicii. Sursa: hotnews.ro — Cum se atacă sancțiunile ANPC pentru practici comerciale incorecte (accesat 2026-08-16)

Jurisprudență CJUE (relevanță directă)

Cauza C-673/17, Planet49 (1.10.2019) — căsuța prebifată nu valorează consimțământ pentru cookies. Sursa: curia.europa.eu, C-673/17 (accesat 2026-08-16)

Cauza C-61/19, Orange România (11.11.2020) — consimțământul obținut prin căsuțe prebifate și clauze fără alegere reală nu este liber, specific și neechivoc (cauză românească). Sursa: curia.europa.eu, C-61/19 (accesat 2026-08-16)

Tendințe jurisprudențiale

  • Aplicare la nivel UE, nu încă național. Primele „precedente" pe art. 25 DSA se conturează la nivelul Comisiei Europene, nu al instanțelor: la 24 octombrie 2025, Comisia a comunicat concluzii preliminare că Meta (Facebook/Instagram) și TikTok ar fi încălcat DSA, reproșând platformei Meta inclusiv dark patterns în fluxul de raportare a conținutului ilegal și în procedura de contestare. Sunt concluzii preliminare (nu decizii finale), dar arată direcția: sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri mondială. ⚠️ Sursă neoficializată judiciar — comunicate ale Comisiei Europene (2025).
  • Continuitate cu jurisprudența pe consimțământ. Instanțele UE (Planet49, Orange România) tratează deja tehnicile de tip „bifă preselectată" ca vicii de consimțământ — o bază solidă pe care ANPC/ANSPDCP și instanțele române o pot valorifica sub Legea nr. 363/2007 și GDPR, chiar înainte de a se forma o jurisprudență proprie pe art. 25 DSA.
  • Contestare pe motive de formă. În litigiile RO existente (ex. Mega Image), succesul comercianților ține frecvent de vicii ale procesului-verbal și de insuficiența probelor — ceea ce ridică ștacheta pentru ANPC în a documenta riguros designul manipulativ.
  • Studiile independente (vzbv, ian. 2025; DSA Observatory, aug. 2025) arată că designul manipulativ persistă în practică în ciuda interdicției — presiune de escaladare a aplicării.

Întrebări frecvente

Ce este, mai exact, un „dark pattern”? Este un element de design al unei interfețe online care manipulează utilizatorul să ia o decizie pe care nu ar lua-o liber și informat — de exemplu bife preselectate, butoane inegale sau abonamente greu de anulat. Definiția legală de referință este art. 25 alin. (1) din DSA.

Sunt dark patterns interzise în România? Da. Se aplică art. 25 din Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA, direct aplicabil), Legea nr. 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, OUG nr. 34/2014 și GDPR. Fiecare acoperă un unghi diferit al aceleiași probleme.

Cine sancționează? Depinde de context: ANPC pentru practici comerciale incorecte în e-commerce, ANCOM ca Coordonator al Serviciilor Digitale pentru platformele online (Legea nr. 50/2024), ANSPDCP pentru consimțământ obținut manipulativ la prelucrarea datelor.

Cât de mari sunt amenzile? Sub Legea nr. 363/2007, între 3.000 și 30.000 lei (art. 15 alin. 1), plus posibila suspendare a activității; pentru încălcările pe scară largă cu dimensiune transfrontalieră (proceduri CPC), OUG nr. 58/2022 ridică plafonul la 4% din cifra de afaceri anuală sau 2 milioane euro. Sub DSA, până la 6% din cifra de afaceri mondială anuală. Sub GDPR, până la 20 milioane euro sau 4% din cifra de afaceri.

Un abonament ușor de activat, dar greu de anulat, este ilegal? Da. Asimetria abonare–dezabonare este dată ca exemplu de dark pattern în considerentul (67) DSA și poate fi calificată drept practică agresivă sub art. 8-9 din Legea nr. 363/2007.

Bifele preselectate pentru servicii suplimentare sunt permise? Nu. Orice plată suplimentară cere consimțământul expres al consumatorului (OUG nr. 34/2014), iar consimțământul pentru date trebuie să fie o acțiune activă (art. 7 GDPR).

DSA se aplică oricărui magazin online? Nu direct prin art. 25 — acesta vizează „furnizorii de platforme online”. În plus, art. 19 DSA scutește microîntreprinderile și întreprinderile mici (non-VLOP) de obligațiile care includ art. 25. Pentru magazinele obișnuite și platformele mici rămâne aplicabilă în primul rând Legea nr. 363/2007 (UCPD) și GDPR.

Poate ANCOM să amendeze o platformă mare stabilită în alt stat (ex. în Irlanda)? De regulă, nu direct. Conform principiului „țării de stabilire” (art. 56 DSA), competența revine Coordonatorului din statul de stabilire, iar pentru platformele foarte mari (VLOP) — Comisiei Europene. ANCOM sesizează autoritatea competentă prin mecanismul de cooperare al DSA și sancționează direct mai ales furnizorii stabiliți în România.

Sunt protejați și comercianții (B2B), nu doar consumatorii? Legea nr. 363/2007 și OUG nr. 34/2014 protejează doar consumatorii persoane fizice. În schimb, art. 25 DSA protejează „destinatarii serviciului”, categorie care include și utilizatorii de afaceri (ex. comercianți pe un marketplace) — deci împotriva dark patterns B2B, DSA este adesea singurul temei.

Ce pot face consumatorii împreună, nu doar individual? Prin Legea nr. 414/2023 (transpunerea Directivei (UE) 2020/1828), asociațiile de consumatori și entitățile calificate pot introduce acțiuni în reprezentare pentru interese colective — cerând încetarea practicii și, respectiv, măsuri reparatorii pentru consumatorii vizați.

Practică și opinii

⚠️ Notă de interpretare — coordonarea DSA / UCPD / GDPR Raportul dintre cele trei regimuri este stabilit chiar de art. 25 alin. (2) DSA: interdicția din DSA nu se aplică dacă practica este deja reglementată de Directiva 2005/29/CE (transpusă prin Legea nr. 363/2007) sau de GDPR. În practică, aceasta înseamnă că majoritatea dark patterns din e-commerce se sancționează de ANPC pe temeiul UCPD, iar art. 25 DSA funcționează ca normă reziduală pentru platformele online. Această ierarhie este subliniată constant în analizele de specialitate privind DSA.

⚠️ Opinie / orientare — EDPB, Ghidul 03/2022 Comitetul European pentru Protecția Datelor a publicat Guidelines 03/2022 on deceptive design patterns in social media platform interfaces, care clasifică modelele manipulative în categorii (overloading, skipping, stirring, hindering, fickle, left in the dark) și oferă exemple concrete de bannere de consimțământ neconforme. Deși vizează direct rețelele sociale și GDPR, criteriile sunt un reper util și pentru evaluarea interfețelor de e-commerce. Sursa: European Data Protection Board, Guidelines 03/2022 (edpb.europa.eu)

⚠️ Contextul aplicării în România Analize juridice locale (ex. articole pe juridice.ro și avocatnet.ro privind Legea nr. 363/2007 și implementarea DSA prin Legea nr. 50/2024) subliniază că, deși cadrul sancționator există, aplicarea efectivă împotriva dark patterns este încă la început, iar comercianții ar trebui să trateze conformitatea designului ca parte a diligenței profesionale, nu ca simplă recomandare.

⚠️ Cadru în evoluție — Digital Fairness Act (reformă UE în pregătire) Cadrul actual nu este final. În urma „Fitness Check”-ului legislației UE de protecție a consumatorilor (raport 2024), Comisia Europeană a lansat o consultare publică (17 iulie – 24 octombrie 2025) pentru un viitor Digital Fairness Act, cu propunere legislativă așteptată în 2026. Reforma vizează explicit dark patterns, designul captivant/adictiv (addictive design), personalizarea manipulativă și marketingul prin influenceri — zone tratate azi doar indirect de UCPD (bazată pe „consumatorul mediu”) și de art. 25 DSA. Un semnal că regimul se mișcă rapid: OUG nr. 18/2026 a modificat deja Legea nr. 363/2007 și OUG nr. 34/2014 (transpunerea Directivelor (UE) 2023/2673 și 2024/825). Comercianții ar trebui să urmărească aceste evoluții, întrucât obligațiile privind designul digital se vor consolida și extinde în anii următori. Sursa: Comisia Europeană — consultare Digital Fairness Act (accesat 2026-08-16)

Referințe

  1. Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (Digital Services Act) — art. 19 (excluderea micro/întreprinderilor mici), art. 25 (Proiectarea și organizarea interfețelor online), art. 28 (protecția minorilor), considerentul 67, art. 52, art. 56 (competența), art. 57-60 (cooperare) și art. 74. EUR-Lex, CELEX 32022R2065 (accesat 2026-08-16).
  2. Legea nr. 50/2024 pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 și modificarea Legii nr. 365/2002 — desemnarea ANCOM drept Coordonator al Serviciilor Digitale. legislatie.just.ro, doc. 280106 (accesat 2026-08-16).
  3. Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii — art. 4, 5 (consumator vulnerabil), 6-9, Anexa nr. 1, art. 15 (sancțiuni). legislatie.just.ro, doc. 88290 (accesat 2026-08-16).
  4. OUG nr. 58/2022 — transpunerea Directivei (UE) 2019/2161 („Omnibus”); măsuri de remediere pentru consumatori și sancțiuni de până la 4% din cifra de afaceri / 2 milioane euro pentru încălcări pe scară largă (proceduri CPC, Reg. (UE) 2017/2394). legislatie.just.ro, doc. 254946 (accesat 2026-08-16).
  5. OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate la distanță — informare precontractuală, buton „obligație de plată”, consimțământ expres pentru plăți suplimentare, drept de retragere 14 zile. legislatie.just.ro, doc. 159337 (accesat 2026-08-16).
  6. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) — art. 4 pct. 11, art. 7 (condițiile consimțământului), art. 25 (protecția datelor din faza de proiectare și implicit). EUR-Lex, CELEX 32016R0679 (accesat 2026-08-16).
  7. Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale (UCPD) — actul UE transpus prin Legea nr. 363/2007.
  8. EDPB — Guidelines 03/2022 on deceptive design patterns in social media platform interfaces (European Data Protection Board).
  9. Legea nr. 414/2023 privind desfășurarea acțiunilor în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor (transpunerea Directivei (UE) 2020/1828). legislatie.just.ro, doc. 277571 (accesat 2026-08-16).
  10. OUG nr. 18/2026 pentru modificarea și completarea Legii nr. 363/2007 și a OUG nr. 34/2014 (transpunerea Directivelor (UE) 2023/2673 și 2024/825) — semnal al evoluției continue a cadrului. legislatie.just.ro, doc. 308474 (accesat 2026-08-16).
  11. CJUE, cauzele C-117/20 bpost și C-151/20 Nordzucker (22 martie 2022) — testul ne bis in idem la cumulul de sancțiuni pentru aceeași faptă. curia.europa.eu, C-117/20 (accesat 2026-08-16).
  12. Comisia Europeană — consultare publică privind viitorul Digital Fairness Act (2025), în urma Fitness Check-ului UCPD (2024); propunere legislativă așteptată în 2026. digital-strategy.ec.europa.eu (accesat 2026-08-16).

Articole conexe

Ghiduri și comparații conexe