Concedii Medicale și Indemnizații - Drepturi și Proceduri

Pe scurt

Concediul medical este dreptul salariatului de a absenta de la muncă în caz de boală, primind o indemnizație calculată ca procent din salariul mediu brut. Din februarie 2026, regimul concediilor medicale s-a modificat semnificativ: prima zi nu mai este plătită, iar procentele de indemnizație diferă în funcție de durata concediului (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile). Pentru a beneficia de indemnizație este necesar un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni, cu excepții pentru urgențe și boli grave.

Cadrul legal

Regimul concediilor medicale este reglementat de OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, modificată recent prin:

• OUG nr. 91/2025 — introdus neplata primei zile de concediu medical (aplicabilă 1 februarie 2026 - 31 decembrie 2027)
• Legea nr. 141/2025 — stabilit procentele diferențiate în funcție de durata medicalului (aplicabilă din 1 august 2025)

Art. 1 din OUG nr. 158/2005 (modificat) Persoanele care plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate beneficiază de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Sursa: OUG 158/2005

Tipuri de concedii medicale

Legislația română prevede mai multe tipuri de concedii medicale, fiecare cu regim juridic distinct:

1. Concediu medical pentru boală obișnuită

Cel mai frecvent tip de concediu, acordat pentru afecțiuni comune (răceală, gripă, probleme stomatologice etc.). Indemnizația se calculează diferențiat în funcție de durata certificatului medical.

2. Concediu pentru accidente de muncă și boli profesionale

Acordat pentru leziuni produse la locul de muncă sau boli cauzate de condițiile de muncă. Indemnizația este de 80% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni și se acordă fără stagiu minim de cotizare.

3. Concediu de risc maternal

Acordat femeilor gravide care lucrează în condiții nocive sau incompatibile cu sarcina. Se acordă pe baza certificatului medical și a avizului de la medicul de medicina muncii.

4. Concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice

Acordat persoanelor care îngrijesc membri de familie cu boli oncologice grave. Necesită certificat medical din partea medicului oncolog curant.

5. Concedii în situații speciale

Alte categorii reglementate de OUG 158/2005:

• Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav (până la vârsta copilului prevăzută de lege)
• Concediu medical pentru carantină sau boli infectocontagioase
• Concediu medical pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA
• Concediu medical pentru accidente produse în afara muncii

Modificările din 2025-2026

Prima zi neplătită (de la 1 februarie 2026)

Conform OUG nr. 91/2025, pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, numărul zilelor de concediu medical suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) se reduce cu o zi.

În practică:

• Prima zi de concediu medical nu este plătită nici de angajator, nici din FNUASS
• Angajatul suportă financiar prima zi de absență pentru boală
• Zilele următoare sunt plătite conform procentelor legale

Excepții: Această măsură nu se aplică concediilor medicale pentru:

• Accidente de muncă și boli profesionale
• Urgențe medico-chirurgicale
• Boli infectocontagioase cu izolare obligatorie
• Tuberculoză, neoplazii, SIDA

Procentele diferențiate (de la 1 august 2025)

Legea nr. 141/2025 a introdus un sistem de indemnizații progresive, care crește pe măsură ce durata concediului medical este mai lungă:

Baza de calcul = media veniturilor brute asigurate din ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se solicită indemnizația.

Exemplu de calcul:

Un salariat cu salariul mediu brut de 5.000 lei/lună primește un certificat medical pentru 10 zile.

• Prima zi: neplătită (conform OUG 91/2025)
• Zilele 2-10 (9 zile): 65% din baza de calcul (conform Legea 141/2025)
• Baza de calcul: 5.000 lei
• Indemnizație zilnică: (5.000 lei / 30 zile) × 65% = 108,33 lei/zi
• Indemnizație totală: 108,33 lei × 9 zile = 974,97 lei (pentru 10 zile de concediu)

Stagiul minim de cotizare

Pentru a beneficia de indemnizație de concediu medical, salariatul trebuie să îndeplinească un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se solicită concediul.

Ce perioade se iau în calcul?

La stabilirea stagiului minim se calculează:

• Perioadele de muncă efectivă pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale de sănătate
• Perioade asimilate prevăzute de lege (concediu de maternitate, creștere copil etc.)

Excepții — concedii fără stagiu minim

Nu se cere stagiu minim pentru următoarele tipuri de concedii medicale:

• Accidente de muncă și boli profesionale
• Urgențe medico-chirurgicale
• Carantină și boli infectocontagioase cu izolare
• Tuberculoză
• Neoplazii (cancer)
• SIDA

Procedura de obținere a concediului medical

Pașii esențiali

1. Consultul medical — programare la medicul de familie sau specialist
2. Eliberarea certificatului medical — medicul completează certificatul în format electronic (CNAS)
3. Anunțarea angajatorului — salariatul informează angajatorul despre absența pentru boală (de preferință în primele 24 de ore)
4. Depunerea certificatului — certificatul medical se transmite angajatorului (copie printată sau confirmare cod)
5. Calcularea și plata indemnizației — angajatorul calculează indemnizația și o plată salariatului, apoi recuperează sumele din FNUASS

Termenul de depunere

Certificatul medical trebuie depus la angajator în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea concediului medical. Nedepunerea la timp poate duce la pierderea dreptului la indemnizație.

Controlul medical

CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) poate efectua controale medicale pentru verificarea:

• Realității stării de boală
• Corespondenței dintre diagnostic și durata concediului
• Respectării recomandărilor medicale de către salariat

Abuzul în acordarea sau folosirea certificatelor medicale poate atrage sancțiuni atât pentru medic, cât și pentru salariat.

Aspecte practice

Obligațiile angajatului

• Anunțarea promptă a angajatorului despre incapacitatea de a veni la muncă
• Prezentarea certificatului medical în termenul legal (5 zile lucrătoare)
• Respectarea recomandărilor medicale (repaus la domiciliu, tratament prescris)
• Disponibilitate pentru controale medicale efectuate de CNAS

Obligațiile angajatorului

• Primirea și verificarea certificatului medical
• Calcularea corectă a indemnizației conform legii
• Plata indemnizației în termenele prevăzute pentru salariu
• Declararea certificatelor medicale către CNAS
• Recuperarea sumelor din FNUASS conform procedurii legale

Greșeli frecvente

❌ Salariatul nu anunță la timp angajatorul — poate fi considerat absentă nemotivată ❌ Certificatul medical nu este depus în 5 zile — risc de pierdere a dreptului la indemnizație ❌ Angajatorul calculează greșit procentul — aplică 75% în loc de 55% pentru concedii de 3-4 zile ❌ Angajatul lucrează în timpul concediului medical — încălcarea recomandărilor medicale, posibile sancțiuni ❌ Nu se verifică stagiul minim de cotizare — salariatul nou angajat (sub 6 luni) nu primește indemnizație

Sfaturi utile

✅ Verificați stagiul de cotizare dacă sunteți proaspăt angajat (în primele 6 luni) ✅ Păstrați o copie a certificatului medical pentru dosarul personal ✅ Calculați anticipat indemnizația pentru a evita surprizele în fluturașul de salariu ✅ Respectați recomandările medicale — repausul la domiciliu este obligatoriu ✅ Comunicați cu angajatorul pentru clarificări privind plata și procedura

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Cristina Iacob, Avocatnet.ro "Regimul concediilor medicale a suferit mai multe modificări pe parcursul anului trecut. Acestea au vizat atât modul de suportare a costurilor aferente concediilor medicale, cât și modul de calcul al indemnizațiilor, în funcție de durata concediului și de tipul acestuia." Sursa: Concedii medicale 2026: aspecte importante de reținut pentru angajați, ianuarie 2026

⚠️ Opinie specialistă — Lugera & Asociații "Măsura privind neplata primei zile de concediu medical este temporară (până în decembrie 2027) și vizează reducerea numărului de concedii medicale de scurtă durată. Totuși, angajații trebuie să fie atenți la excepții — urgențele medicale și bolile grave rămân acoperite integral." Sursa: Concediu medical: prima zi este suportată de angajat până în 2027, februarie 2026

Legislație europeană

Regulamente și directive aplicabile

Deși regimul concediilor medicale și indemnizațiilor nu face obiectul unei armonizări complete la nivel european (fiecare stat membru stabilește propriile reguli), există mai multe acte normative UE care interacționează cu legislația românească în acest domeniu:

1. Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială

Regulamentul 883/2004 asigură coordonarea sistemelor de securitate socială în cazul lucrătorilor care se deplasează în UE, inclusiv pentru prestațiile de boală.

Articolul 3(1)(a) — Domeniul de aplicare material Prezentul regulament se aplică tuturor actelor cu caracter legislativ sau administrativ care privesc următoarele ramuri de securitate socială: (a) prestațiile de boală. Sursa: Regulamentul (CE) nr. 883/2004

Principiul de bază: Lucrătorii care se mută în alt stat membru UE cumulează perioadele de asigurare pentru a îndeplini stagiul minim de cotizare. Dacă un salariat român a lucrat 3 luni în Germania și apoi 3 luni în România, cele 6 luni se cumulează pentru a îndeplini cerința de stagiu minim de 6 luni prevăzută de OUG 158/2005.

Articolul 6 — Cumularea perioadelor Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, instituția competentă a unui stat membru a cărui legislație condiționează dobândirea, menținerea, durata sau recuperarea dreptului la prestații trebuie să ia în considerare, dacă este necesar, perioadele de asigurare [...] realizate în temeiul legislației oricărui alt stat membru. Sursa: Regulamentul 883/2004, Art. 6

2. Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru

Directiva privind timpul de lucru (transpusă în România prin Codul Muncii) garantează dreptul la concediu anual plătit de minim 4 săptămâni. Deși nu reglementează direct concediile medicale, jurisprudența CJUE a clarificat interacțiunea dintre concediul medical și concediul de odihnă.

Articolul 7 — Concediul anual (1) Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni în conformitate cu condițiile de obținere și de acordare a concediilor prevăzute de legislațiile și practicile naționale. Sursa: Directiva 2003/88/CE

Legătura cu concediul medical: Conform jurisprudenței CJUE, concediul medical NU se deduce din concediul de odihnă anual. Dacă un salariat este bolnav în timpul concediului de odihnă, are dreptul să recupereze zilele respective.

3. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Articolul 31 din Carta Drepturilor Fundamentale garantează dreptul la condiții de muncă echitabile și sănătoase, inclusiv dreptul la concediu anual plătit.

Articolul 31 — Condiții de muncă echitabile și corecte (2) Orice lucrător are dreptul la limitarea duratei maxime a timpului de lucru și la perioade de odihnă zilnică și săptămânală, precum și la o perioadă anuală de concediu plătit. Sursa: Carta Drepturilor Fundamentale

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit principii importante privind interacțiunea dintre concediul medical și concediul de odihnă:

Cauza C-520/06, Stringer și alții (2009)

Principiu: Un lucrător bolnav în timpul concediului de odihnă are dreptul să reprogrameze concediul pentru o altă perioadă, chiar dacă legislația națională nu prevede acest lucru. Scopul concediului de odihnă este refacerea fizică și psihică, imposibilă dacă lucrătorul este bolnav.

Hotărâre CJUE: „Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că se opune reglementărilor sau practicilor naționale care împiedică un lucrător care a fost în concediu medical în perioada concediului de odihnă să își ia concediul de odihnă într-o altă perioadă." Sursa: CJUE C-520/06

Aplicare în România: Codul Muncii românesc prevede deja acest drept la art. 145 — concediul de odihnă poate fi amânat în caz de incapacitate temporară de muncă.

Cauza C-337/10, Neidel (2012)

Principiu: Indemnizațiile de concediu de odihnă trebuie calculate pe baza salariului normal, nu pe baza indemnizației de concediu medical (care este de regulă mai mică). Lucrătorul care a fost bolnav nu poate fi penalizat financiar la calcularea indemnizației de concediu.

Hotărâre CJUE: „Directiva 2003/88 se opune unei practici naționale conform căreia un lucrător care a fost în concediu medical primește o indemnizație de concediu anual redusă ca urmare a perioadelor de concediu medical anterioare." Sursa: CJUE C-337/10

Aspecte practice din perspectivă europeană

Mobilitate transfrontalieră

1. Lucrători frontalieri (România-Ungaria, România-Bulgaria)

Un salariat român care lucrează în Ungaria, dar locuiește în România, poate beneficia de prestații medicale în ambele țări conform Regulamentului 883/2004. Certificatele medicale eliberate în Ungaria sunt recunoscute în România pentru justificarea absențelor.

2. Detașare în alt stat membru UE

Un lucrător român detașat în Franța rămâne asigurat în sistemul român de sănătate (formularul A1). Dacă se îmbolnăvește în Franța, poate obține tratament medical acolo, dar indemnizația de concediu medical se acordă conform legislației românești (OUG 158/2005).

3. Formularul S1 pentru rezidenți în alt stat membru

Un pensionar român care se mută cu traiul în Spania are dreptul la tratament medical în Spania pe cheltuiala sistemului român de sănătate (formular S1). În caz de boală, își poate obține certificatul medical în Spania, care va fi recunoscut de autoritățile române.

Protecția suplimentară oferită de dreptul UE

Garanții minime UE vs. legislația românească:

Concluzie: Legislația românească respectă cerințele minime UE, dar România poate stabiliști propriile reguli pentru cuantumul indemnizațiilor de concediu medical și stagiul minim de cotizare.

Modificări viitoare în legislația UE

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată (2019/1158):

Această directivă (transpusă în România prin Legea 313/2022) garantează 10 zile de concediu medical pentru îngrijirea membrilor de familie pe an. Deși nu vizează direct concediul medical personal, completează cadrul european de protecție a lucrătorilor.

Articolul 6 — Concediu pentru îngrijitori Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că lucrătorii au dreptul la un concediu pentru îngrijitori de cinci zile lucrătoare pe an. Sursa: Directiva 2019/1158

Situații speciale și cazuri practice

Lucrători cu venituri variabile (comisioane, bonusuri)

Cum se calculează indemnizația când venitul include comisioane și bonusuri?

Conform Art. 10 alin. (1) din OUG 158/2005, baza de calcul se stabilește ca media veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează contribuția pentru concedii și indemnizații.

Regula: Se iau în considerare TOATE veniturile brute asigurate, inclusiv:

• Salariul de bază
• Comisioane
• Bonusuri
• Prime
• Sporuri (cu excepția celor neimpozabile prevăzute de lege)

Art. 10 alin. (1) din OUG 158/2005 "Baza de calcul a indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuția pentru concedii și indemnizații, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare." Sursa: OUG 158/2005, Art. 10

Exemplu de calcul:

Un agent de vânzări are următoarele venituri brute în ultimele 6 luni:

• Luna 1: 3.000 lei (salariu bază 2.500 + comision 500)
• Luna 2: 4.500 lei (salariu bază 2.500 + comision 2.000)
• Luna 3: 3.200 lei (salariu bază 2.500 + comision 700)
• Luna 4: 5.000 lei (salariu bază 2.500 + bonus 1.000 + comision 1.500)
• Luna 5: 2.800 lei (salariu bază 2.500 + comision 300)
• Luna 6: 3.700 lei (salariu bază 2.500 + comision 1.200)

Baza de calcul = (3.000 + 4.500 + 3.200 + 5.000 + 2.800 + 3.700) / 6 = 3.700 lei

Pentru un concediu medical de 10 zile:

• Prima zi: neplătită
• Zilele 2-10 (9 zile): 65% × 3.700 lei = 2.405 lei/lună → (2.405 / 30) × 9 zile = 721,50 lei

Lucrători cu fracțiune de normă (part-time) și contracte multiple

Cum se calculează indemnizația pentru salariați part-time?

Indemnizația se calculează pe baza veniturilor brute realizate efectiv în regim part-time, conform Art. 10 din OUG 158/2005. NU se ajustează la normă întreagă.

Exemplu:

• Salariu part-time (4 ore/zi, 50% normă): 1.900 lei/lună
• Media ultimelor 6 luni: 1.900 lei
• Indemnizație pentru 10 zile: 65% × 1.900 lei = 1.235 lei/lună → (1.235 / 30) × 9 zile = 370,50 lei (prima zi neplătită)

Contracte multiple simultane — cumulare indemnizații?

Dacă un salariat are contracte simultane la angajatori diferiți, fiecare contract generează drept separat la indemnizație:

• Fiecare angajator calculează și plătește indemnizația pe baza veniturilor realizate la acel loc de muncă
• Veniturile NU se cumulează într-o singură bază de calcul
• Salariatul primește indemnizații separate de la fiecare angajator

Atenție: Certificatul medical trebuie depus la TOȚI angajatorii pentru a justifica absența. CNAS monitorizează pentru a preveni abuzurile (de exemplu, munca la un angajator în timp ce ești în concediu medical la altul).

PFA, întreprinderi individuale (II) și concediul medical

Persoanele fizice autorizate (PFA) și întreprinderile individuale (II) NU beneficiază automat de indemnizații de concediu medical ca salariații.

Conform Art. 1 alin. (2) din OUG 158/2005, PFA și II pot opta pentru asigurare facultativă pentru concedii și indemnizații:

• Plătesc o contribuție de 1% aplicată asupra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare
• Pot alege venitul lunar asigurat (de exemplu, salariul minim sau un venit mai mare)
• După încheierea contractului de asigurare, beneficiază de indemnizații în aceleași condiții ca salariații (stagiu minim 6 luni, procente 55%-75%)

Diferența față de salariați:

• Salariații: asigurare obligatorie, contribuția se plătește automat de angajator
• PFA/II: asigurare facultativă, contribuția se plătește de PFA/II direct către CNAS

Cum se înscrie un PFA la asigurarea pentru concedii medicale?

PFA/II trebuie să încheie un contract de asigurare cu casa de asigurări de sănătate la care este înregistrat. Contribuția de 1% se plătește lunar, pe baza venitului ales.

Atenție: Fără contract de asigurare facultativă, PFA/II NU primesc indemnizație în caz de boală. În schimb, rămân asigurați pentru asistență medicală (CASS 10%), dar fără indemnizații.

Munca remote pentru angajatori români din state non-UE

Salariați români care lucrează remote pentru companii românești, dar rezidă în state non-UE (Serbia, Marea Britanie, SUA, etc.)

Regulamentul 883/2004 privind coordonarea securității sociale NU se aplică în state non-UE. Acest regulament acoperă doar:

• Statele membre UE
• Spațiul Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein)
• Elveția (prin acorduri bilaterale)

Pentru state non-UE:

• NU se cumulează perioadele de asigurare realizate în state non-UE (Serbia, UK post-Brexit, SUA, Canada, etc.) cu cele din România
• Salariatul trebuie să îndeplinească stagiul minim de 6 luni în România independent de perioadele de muncă din state terțe
• Dacă lucrează remote pentru un angajator român, de regulă rămâne asigurat în sistemul românesc (conform Art. 11 din Codul Fiscal)

Excepții — acorduri bilaterale:

România are convenții bilaterale de securitate socială cu unele state non-UE (de exemplu, Moldova, Turcia, Canada, etc.). Aceste convenții pot prevedea cumularea perioadelor de asigurare. Verificați dacă există acord bilateral între România și statul de reședință.

Atenție: Pentru cetățeni români care lucrează remote din state non-UE, verificați:

1. Unde se plătesc contribuțiile (RO sau statul de reședință)?
2. Există acord bilateral de securitate socială?
3. Respectați obligațiile fiscale în ambele state?

Verificarea certificatului medical de către angajator — GDPR și confidențialitate

Ce date poate solicita angajatorul și ce limite impune GDPR?

Certificatul medical conține date sensibile privind starea de sănătate, care sunt protejate de GDPR (Regulamentul 2016/679) și Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Datele pe care angajatorul LE POATE solicita și verifica:

• Numărul certificatului medical
• Durata concediului (data început – data sfârșit)
• Codul medicului care a eliberat certificatul
• Confirmarea autenticității certificatului (verificare în sistemul CNAS)

Datele pe care angajatorul NU le poate solicita:

• Diagnosticul medical complet
• Rezultate ale analizelor sau investigațiilor medicale
• Detalii despre tratament
• Informații de la furnizorul de servicii medicale (clinică, spital) fără consimțământul salariatului

Cum poate angajatorul verifica autenticitatea certificatului medical?

Angajatorul poate:

1. Verifica certificatul în platforma CNAS (Sistemul Informatic Unic Integrat) — dacă are acces
2. Solicita CNAS confirmarea autenticității certificatului pe baza numărului de identificare
3. Nu poate contacta direct medicul sau furnizorul medical pentru informații despre starea de sănătate a salariatului

Suspiciune de abuz — ce poate face angajatorul?

Dacă angajatorul suspectează că certificatul medical este fals sau folosit abuziv:

• Poate sesiza CNAS pentru control medical
• Poate solicita o verificare de către medicul expert al asigurărilor sociale
• NU poate cere salariatului să dezvăluie diagnosticul sau detalii medicale

CNAS are dreptul să efectueze controale medicale la domiciliu pentru a verifica:

• Realitatea stării de boală
• Respectarea recomandărilor medicale (repaus la domiciliu)
• Corelația dintre diagnostic și durata concediului

Concluzie: Angajatorul poate verifica autenticitatea certificatului, dar NU poate accesa detalii medicale fără acordul salariatului. GDPR impune confidențialitatea datelor de sănătate.

Excepții de la termenul de 5 zile lucrătoare

Ce se întâmplă dacă salariatul este spitalizat sau fizic incapabil să depună certificatul la timp?

Art. 6 alin. (3^1) din OUG 158/2005 prevede că certificatul medical trebuie depus în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea concediului medical.

Excepții — forță majoră medicală:

Deși legea nu prevede explicit excepții, principiile generale de drept civil (forță majoră, imposibilitate de executare) se aplică:

• Spitalizare în stare gravă (ATI, comă, intervenții chirurgicale majore) — imposibilitate obiectivă de a îndeplini formalitățile
• Urgențe medico-chirurgicale cu internare prelungită
• Incapacitate fizică sau psihică ce împiedică depunerea documentelor

Soluții practice:

• Persoană împuternicită: Un membru de familie sau reprezentant legal poate depune certificatul în numele salariatului (cu procură sau împuternicire simplă)
• Transmitere electronică: Dacă angajatorul acceptă, certificatul poate fi trimis prin email (scanat) urmând a fi înregistrat ulterior
• Prelungirea termenului: Salariatul poate solicita angajatorului acceptarea depunerii cu întârziere, justificată de situația medicală

Recomandare: Anunțați angajatorul cât mai curând posibil (telefonic, email) despre situația de sănătate și despre imposibilitatea de a depune certificatul la timp. Documentați comunicarea.

Proceduri de rezervă — certificate pe hârtie când sistemul CNAS este nefuncțional

Ce se întâmplă când platforma electronică CNAS nu funcționează?

Deși certificatele medicale electronice sunt forma standard (emise în platforma CNAS), există proceduri de rezervă:

Certificat medical pe hârtie (formular tipizat):

• Medicii pot emite certificate pe suport hârtie când sistemul electronic nu funcționează
• Certificatul trebuie completat conform formularului aprobat de MS și CNAS
• Se înregistrează manual, apoi se introduc în sistem când acesta revine funcțional

Validare și recuperare sume de către angajator:

• Angajatorul primește certificatul pe hârtie de la salariat
• Plătește indemnizația conform calculului legal
• Depune certificatul la CNAS pentru decontare/recuperare sumelor
• CNAS verifică autenticitatea și validitatea certificatului înainte de a rambursa angajatorului

Atenție: Certificatele pe hârtie sunt mai ușor de falsificat, de aceea CNAS aplică controale suplimentare (verificare cod medic, ștampilă, semnătură).

Recomandare: În cazul unor întreruperi ale sistemului, medicul și salariatul trebuie să păstreze dovezi ale consultației (bilet de trimitere, chitanță, istoric consultații).

Viitorul măsurii temporare (post-31 decembrie 2027)

Ce se va întâmpla după expirarea OUG 91/2025?

OUG 91/2025 a introdus măsura neplății primei zile de concediu medical pentru perioada 1 februarie 2026 — 31 decembrie 2027 (măsură temporară).

După 31 decembrie 2027:

• Măsura expiră automat, DACĂ nu este prelungită printr-un alt act normativ
• În absența prelungirii, regimul revine la plata tuturor zilelor de concediu medical (fără zi neplătită)

Este vreun proiect legislativ de prelungire sau modificare?

La data de februarie 2026, NU există niciun proiect legislativ publicat care să indice:

• Prelungirea măsurii dincolo de 2027
• Modificarea procentelor de indemnizație
• Reformă structurală a sistemului de concedii medicale

Context: Măsura a fost introdusă ca politică de reducere a cheltuielilor FNUASS și descurajare a concediilor medicale de scurtă durată. Decizia de prelungire sau abandonare depinde de evaluarea impactului economic și social în 2027.

Recomandare: Urmăriți comunicatele oficiale de la Ministerul Sănătății, CNAS și Ministerul Finanțelor în al doilea semestru al anului 2027 pentru clarificări.

Jurisprudență națională

Decizii favorabile (PRO)

Tribunalul București, 10.02.2026 — Asigurări sociale, pretenții (decontare concedii medicale) Angajatorul a cerut obligarea casei de sănătate la soluționarea dosarelor de decontare pentru indemnizații de concediu medical, cu referire expresă la art. 64 din normele de aplicare ale OUG nr. 158/2005. Instanța a reținut că obligația procedurală de analiză și emitere a referatului de aprobare/respingere pentru decontare trebuie respectată de casa de sănătate, admițând cererea. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/gg97785g4

Tribunalul București, 10.02.2026 — Asigurări sociale, pretenții (restituire indemnizații FNUASS) Reclamanta a solicitat recuperarea sumelor reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente mai multor luni, plus actualizare. Instanța a reținut că pretențiile privind restituirea indemnizațiilor de concediu medical din FNUASS sunt justificate în măsura în care documentația de decontare este conformă, admițând acțiunea. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/73e4425d4

Tribunalul Vrancea, 12.02.2026 — Litigii de muncă, contestație decizie de sancționare Salariata a contestat sancțiunea disciplinară de diminuare salarială și a cerut plata diferențelor de drepturi salariale. Instanța a reținut că măsura disciplinară trebuie să respecte strict cerințele de legalitate și temeinicie, admițând contestația. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/8429e9957

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul Sibiu, 12.02.2026 — Litigii de muncă, ordonanță președințială (suspendare executare) Reclamantul a solicitat suspendarea provizorie a efectelor unei măsuri a angajatorului pe calea ordonanței președințiale. Instanța a reținut că nu sunt întrunite condițiile restrictive ale procedurii urgente (urgență/aparența dreptului), respingând cererea. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/84298e284

Curtea de Apel Craiova, 02.02.2026 — Litigii de muncă, pretenții În apel, partea a urmărit schimbarea soluției pronunțate pe fond într-un litigiu de drepturi salariale conexe raportului de muncă. Instanța a reținut limitele probei administrate în cauză și a menținut soluția nefavorabilă reclamantului, respingând apelul ca nefondat. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/73e439484

Curtea de Apel Brașov, 12.02.2026 — Litigii de muncă, contestație decizie de sancționare În calea de atac, instanța a fost sesizată cu verificarea legalității unei decizii de sancționare și cu solicitări de drepturi salariale accesorii. Instanța a reținut că analiza sancțiunii disciplinare poate conduce doar la o corecție parțială a efectelor măsurii, admițând apelul în parte și schimbând doar parțial soluția primei instanțe. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/gg9726e4g

Tendințe jurisprudențiale

• Litigiile privind decontarea indemnizațiilor de concediu medical sunt active, iar instanțele obligă casele de sănătate să respecte procedura de soluționare a dosarelor de decont.
• În conflictele de muncă, instanțele verifică strict legalitatea sancțiunilor disciplinare și, frecvent, acordă sau limitează diferențele salariale în funcție de probe.
• Pe căi urgente (ordonanță președințială), abordarea rămâne restrictivă: fără dovada clară a urgenței și a aparenței dreptului, cererile sunt respinse.

Întrebări frecvente

1. Primesc indemnizație pentru prima zi de concediu medical? Nu, din 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu este plătită (cu excepția urgențelor medico-chirurgicale, accidentelor de muncă, bolilor grave).

2. Cât primesc dacă am 5 zile de concediu medical? Prima zi este neplătită. Pentru următoarele 4 zile primești 55% din media veniturilor brute (prima zi + 4 zile × 55%).

3. Dacă am mai puțin de 6 luni de muncă, primesc indemnizație? Nu, cu excepția cazurilor speciale (urgențe, accidente de muncă, boli grave enumerate în lege).

4. Pot lucra de acasă în timpul concediului medical? Nu. Concediul medical presupune repaus și tratament conform recomandărilor medicului. Munca în perioada concediului medical poate duce la sancțiuni.

5. Ce se întâmplă dacă nu depun certificatul medical la timp? Riști să pierzi dreptul la indemnizație. Termenul legal este de maximum 5 zile lucrătoare de la încheierea concediului.

6. Cum se calculează indemnizația pentru un concediu de 12 zile? Prima zi: neplătită. Zilele 2-12 (11 zile): 65% din media veniturilor brute, deoarece concediul se încadrează în intervalul 8-14 zile.

7. Pot fi controlat medical la domiciliu? Da, CNAS poate dispune controale medicale pentru verificarea realității stării de boală și respectării recomandărilor medicale.

Referințe

Legislație română

1. OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
2. OUG nr. 91/2025 privind modificarea OUG 158/2005 (neplata primei zile)
3. Legea nr. 141/2025 privind indemnizațiile medicale diferențiate
4. Codul Muncii (Legea nr. 53/2003)

Legislație europeană

5. Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială
6. Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru
7. Carta Drepturilor Fundamentale a UE - Articolul 31
8. Directiva 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată
9. CJUE C-520/06, Stringer și alții — EUR-Lex
10. CJUE C-337/10, Neidel — EUR-Lex

Practică și resurse

11. Avocatnet.ro — Concedii medicale 2026: aspecte importante de reținut pentru angajați, ianuarie 2026
12. Lugera & Asociații — Concediu medical: prima zi de medical nu mai este plătită din februarie 2026, februarie 2026
13. Medic24.ro — Calcul concediu medical – Ghid actualizat 2026
14. Comisia Europeană — Coordonarea securității sociale în UE
15. ReJust — Tribunalul București, 10.02.2026, cod RJ gg97785g4
16. ReJust — Tribunalul București, 10.02.2026, cod RJ 73e4425d4
17. ReJust — Tribunalul Vrancea, 12.02.2026, cod RJ 8429e9957
18. ReJust — Tribunalul Sibiu, 12.02.2026, cod RJ 84298e284
19. ReJust — Curtea de Apel Craiova, 02.02.2026, cod RJ 73e439484
20. ReJust — Curtea de Apel Brașov, 12.02.2026, cod RJ gg9726e4g