Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA)

Pe scurt

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect datorat la bugetul statului, aplicat asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii realizate în România. Afectează practic orice tranzacție comercială și este unul dintre cele mai importante instrumente fiscale, atât pentru antreprenori, cât și pentru consumatorii finali care suportă efectiv costul taxei.

Cadrul legal

TVA este reglementată prin Titlul VII din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015), articolele 265–325, cu modificările ulterioare aduse prin Legea nr. 141/2025 și OUG nr. 78/2024. La nivel european, cadrul este dat de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA.

Art. 265 Cod Fiscal — Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului și care este colectat conform prevederilor prezentului titlu. Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

Explicație detaliată

Ce este TVA și cum funcționează

TVA este un impozit neutru pentru firme — companiile colectează TVA de la clienți și o virează la stat, dar deduc TVA-ul plătit pentru propriile achiziții. Diferența dintre taxa colectată (TVA facturat clienților) și taxa deductibilă (TVA plătit furnizorilor) se plătește la buget sau, dacă este negativă, se solicită la rambursare.

Mecanismul funcționează în lanț:

Producătorul facturează TVA cumpărătorului angro
Angrosistul facturează TVA detailistului
Detailistul facturează TVA consumatorului final
Fiecare verigă deduce TVA-ul plătit anterior și virează doar diferența

Consumatorul final este cel care suportă integral costul TVA, fără drept de deducere.

Operațiuni impozabile

Conform Art. 268 Cod Fiscal, sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuată cu plată (Art. 270–272)
Locul livrării/prestării este considerat a fi în România (Art. 275, 278)
Livrarea/prestarea este realizată de o persoană impozabilă care acționează ca atare (Art. 269)
Rezultă din una dintre activitățile economice prevăzute la Art. 269 alin. (2)

Art. 268 alin. (1) Cod Fiscal — Din punctul de vedere al taxei sunt operațiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ [condițiile de mai sus]. Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

De asemenea, sunt impozabile:

Importul de bunuri efectuat în România (Art. 268 alin. 2)
Achizițiile intracomunitare de bunuri (Art. 268 alin. 3)

Persoane impozabile

O persoană impozabilă este orice persoană fizică, juridică, grup de persoane, instituție publică sau orice entitate capabilă să desfășoare o activitate economică (Art. 269 alin. 1).

Activitatea economică cuprinde:

Producția, comercializarea sau prestarea de servicii
Activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale
Exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate

Cotele de TVA aplicabile

Conform Art. 291 Cod Fiscal, modificat prin Legea 141/2025, cotele de TVA aplicabile sunt:

Cota standard — 21%

Se aplică tuturor operațiunilor impozabile care nu sunt scutite și nu beneficiază de cotă redusă. Aceasta include majoritatea bunurilor și serviciilor comercializate în România.

Cota redusă — 11%

Se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele categorii:

Medicamente de uz uman
Alimente destinate consumului uman și animal (cu excepții — vezi mai jos)
Servicii de alimentare cu apă și canalizare
Apă pentru irigații în agricultură
Îngrășăminte și pesticide utilizate în producția agricolă
Cărți, ziare și reviste (suport fizic sau electronic, cu excepția conținutului predominant video/muzical)
Accesul la muzee, castele, monumente istorice, grădini zoologice și botanice
Lemn de foc și peleți din lemn (către persoane fizice și juridice)
Energie termică în sezonul rece (pentru populație, spitale, școli, ONG-uri, furnizori de servicii sociale)
Locuințe livrate ca parte a politicii sociale
Cazare în sectorul hotelier, inclusiv camping
Servicii de restaurant și catering (cu excepția băuturilor alcoolice și nealcoolice cod NC 2202)

Excepții de la cota redusă la alimente:

Băuturile alcoolice
Băuturile nealcoolice (cod NC 2202)
Alimentele cu zahăr adăugat ≥ 10g/100g produs (excepție: laptele praf pentru nou-născuți)
Suplimentele alimentare

Art. 291 alin. (1)-(2) Cod Fiscal (astfel cum a fost modificat prin Legea 141/2025) — Cota standard este 21%. Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru [livrările și prestările enumerate mai sus]. Sursa: Legea 141/2025

Operațiuni scutite de TVA

Codul Fiscal prevede două categorii de scutiri:

Scutiri fără drept de deducere (Art. 292)

Operațiunile pentru care nu se datorează TVA și nu se poate deduce TVA-ul aferent achizițiilor. Principalele scutiri includ:

Servicii medicale și de sănătate
Activități de învățământ
Servicii financiar-bancare și de asigurare
Livrarea de construcții vechi (mai mult de 2 ani de la transformare)
Închirierea și arendarea de bunuri imobile
Servicii poștale
Jocuri de noroc

Scutiri cu drept de deducere (Art. 294–296)

Operațiunile pentru care nu se datorează TVA, dar se poate deduce TVA-ul aferent achizițiilor:

Exporturi de bunuri
Livrări intracomunitare de bunuri
Transportul internațional de persoane și bunuri
Operațiuni legate de traficul internațional (nave, aeronave)

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (Art. 310)

Persoanele impozabile cu o cifră de afaceri anuală sub 65.000 EUR (echivalent 220.000 lei) pot aplica regimul special de scutire.

Art. 310 alin. (1) Cod Fiscal — Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro (220.000 lei), poate aplica scutirea de taxă pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1). Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

Reguli esențiale:

Persoana care aplică acest regim nu colectează TVA (nu o adaugă pe factură)
Nu are drept de deducere a TVA-ului aferent achizițiilor
Poate opta oricând pentru regimul normal de TVA
La depășirea plafonului, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii plafonului
Dacă nu solicită înregistrarea la timp, ANAF va stabili obligații suplimentare retroactiv

Înregistrarea în scopuri de TVA

Înregistrarea normală (Art. 316)

Obligatorie pentru persoanele impozabile care:

Depășesc plafonul de 65.000 EUR / 220.000 lei
Optează voluntar pentru regimul normal

Înregistrarea specială (Art. 317)

Necesară pentru persoanele care:

Efectuează achiziții intracomunitare peste plafonul de 10.000 EUR
Prestează/primesc servicii intracomunitare supuse taxării inverse

Decontul de TVA și obligații declarative

Decontul de TVA (D300) — se depune lunar sau trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale
Perioada fiscală — luna calendaristică (standard) sau trimestrul (pentru cifră de afaceri sub plafon)
Declarația recapitulativă (D390) — pentru operațiuni intracomunitare, depusă lunar până pe 25 ale lunii următoare

Obligații RO e-Factura (modificări 2026)

Începând cu 1 ianuarie 2026, OUG 89/2025 a adus modificări importante la obligațiile de raportare în sistemul RO e-Factura:

Termenul de transmitere s-a modificat de la 5 zile calendaristice la 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii
Extinderea obligațiilor — facturile emise către persoane impozabile nerezidente, înregistrate în scopuri de TVA în România, trebuie raportate în RO e-Factura
Operațiuni B2C — reguli specifice de raportare pentru facturi către persoane fizice, aplicabile din 15 ianuarie 2026
Eliminarea Notificării de conformare — începând cu 1 ianuarie 2026, se elimină obligația contribuabililor de a răspunde la Notificarea de conformare RO e-TVA

OUG 89/2025, Art. I, pct. 42 — Modificările la art. 319¹ din Codul Fiscal privind obligațiile de raportare în sistemul RO e-Factura, cu noul termen de 5 zile lucrătoare. Sursa: OUG 89/2025

Aspecte practice

Greșeli frecvente

Neînregistrarea la depășirea plafonului — Multe firme depășesc 220.000 lei fără să solicite înregistrarea. ANAF va calcula retroactiv TVA-ul datorat + accesorii
Confuzia între scutire și neimpozabilitate — Operațiunile scutite fără drept de deducere implică pierderea TVA-ului pe achiziții, ceea ce poate fi costisitor
Deducerea TVA pentru cheltuieli neprofesionale — TVA se deduce doar pentru achiziții legate de activitatea economică impozabilă
Facturi emise fără TVA de către firme înregistrate — Neincluderea TVA-ului pe factură când firma este plătitoare de TVA constituie contravenție

Sfaturi pentru antreprenori

Monitorizați cifra de afaceri lunar pentru a nu depăși plafonul fără să vă înregistrați
Evaluați avantajul înregistrării voluntare — dacă aveți clienți plătitori de TVA și achiziții importante, poate fi avantajos să optați pentru regimul normal chiar sub plafon
Păstrați toate facturile — dreptul de deducere se exercită pe baza facturilor originale
Respectați termenele — decontul se depune până pe 25 ale lunii următoare; întârzierile atrag penalități

Verificarea unui partener — este plătitor de TVA?

Folosiți portalul ANAF pentru verificarea înregistrării în scopuri de TVA:

România: ANAF — Registrul plătitorilor de TVA
UE: VIES — Sistemul de verificare a codurilor de TVA

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Avocatnet.ro Modificările aduse de Legea 141/2025 au crescut cota standard de TVA de la 19% la 21% și cota redusă de la 9% la 11%, cu impact semnificativ asupra prețurilor finale. Antreprenorii trebuie să actualizeze sistemele de facturare și contractele existente pentru a reflecta noile cote. Sursa: Avocatnet.ro — Modificări fiscale 2025-2026

⚠️ Opinie specialistă — Practică ANAF ANAF a intensificat verificarea înregistrărilor în scopuri de TVA, putând anula din oficiu codul de TVA pentru firmele care nu depun deconturi sau nu dovedesc activitate economică reală. Recomandarea este de a depune declarațiile la timp și a menține documentația completă. Sursa: Practică administrativă ANAF

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

Taxa pe valoarea adăugată este unul dintre cele mai armonizate domenii fiscale la nivelul Uniunii Europene. Cadrul european impune reguli obligatorii pentru toate statele membre, inclusiv România, asigurând funcționarea pieței unice.

Directiva 2006/112/CE — Directiva principală privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Stabilește regulile fundamentale: cota standard minimă de 15%, operațiunile impozabile, scutirile, dreptul de deducere și mecanismul taxării inverse pentru tranzacțiile intracomunitare. Sursa: Directiva 2006/112/CE a Consiliului

Directiva (UE) 2022/542 — Modifică Directiva TVA în ceea ce privește cotele de TVA. Extinde flexibilitatea statelor membre, permițând două cote reduse (minim 5%), plus o cotă sub 5% și o scutire cu drept de deducere pentru maximum șapte categorii de produse. Adaugă 29 de noi categorii eligibile pentru cote reduse (panouri solare, biciclete electrice, acces la internet). Impune eliminarea cotelor reduse pentru combustibili fosili până în 2030 și pentru pesticide/îngrășăminte chimice până în 2032. Sursa: Directiva (UE) 2022/542 a Consiliului

Directiva (UE) 2020/285 — Modifică regimul special pentru întreprinderile mici. Stabilește pragul maxim pentru scutirea IMM-urilor la 85.000 EUR la nivel național și introduce un prag de 100.000 EUR pentru cifra de afaceri la nivelul UE, permițând IMM-urilor să beneficieze de scutire și în alte state membre fără înregistrare completă în scopuri de TVA. Aplicabilă din 1 ianuarie 2025. Sursa: Directiva (UE) 2020/285 a Consiliului

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 — Măsuri de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE, cu norme detaliate privind locul prestării serviciilor, facturarea electronică și procedurile pentru operațiuni intracomunitare. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 282/2011

Transpunerea în dreptul român

România a transpus Directiva TVA prin Titlul VII din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015), cu modificări ulterioare. Câteva aspecte relevante ale transpunerii:

Cotele de TVA:

Cota standard românească de 21% (din 2025) depășește minimul european de 15%, fiind în conformitate cu directiva
Cota redusă de 11% respectă pragul minim de 5% impus de UE
Categoriile cu cotă redusă (alimente, medicamente, cărți, cazare) sunt conforme cu Anexa III a Directivei 2006/112/CE

Pragul pentru IMM-uri:

România aplică un prag de 65.000 EUR (220.000 lei) pentru regimul special de scutire, sub maximul european de 85.000 EUR
Din 2025, conform Directivei 2020/285, IMM-urile românești pot beneficia de scutire și în alte state membre, dacă cifra de afaceri totală la nivelul UE nu depășește 100.000 EUR

Facturarea electronică:

România a obținut derogare de la articolele 218 și 232 ale Directivei TVA pentru a implementa facturarea electronică obligatorie între persoane impozabile (sistemul e-Factura), valabilă până la 31 decembrie 2026

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat hotărâri fundamentale în materie de TVA, aplicabile și în România:

Cauza C-255/02, Halifax (21 februarie 2006) — A stabilit criteriile pentru identificarea practicilor abuzive în materie de TVA („testul Halifax"): (1) operațiunile trebuie să ducă la obținerea unui avantaj fiscal contrar scopului directivei și (2) scopul esențial al operațiunilor trebuie să fie obținerea acestui avantaj. În caz de abuz, tranzacțiile se recalifică pentru a restabili situația normală. Sursa: CJUE, Cauza C-255/02

Cauza C-324/11, Tóth (6 septembrie 2012) — Dreptul de deducere a TVA nu poate fi refuzat doar pe baza suspiciunilor autorității fiscale privind frauda, dacă persoana impozabilă a prezentat facturi și nu există dovezi că tranzacția nu a avut loc efectiv. Autoritățile nu pot impune contribuabilului sarcini de verificare disproporționate. Sursa: CJUE, Cauza C-324/11

Cauza C-284/11, EMS-Bulgaria Transport (12 iulie 2012) — Principiul neutralității fiscale impune acordarea dreptului de deducere dacă sunt îndeplinite condițiile de fond, chiar dacă persoana impozabilă nu a respectat unele cerințe formale. Termenele de exercitare a dreptului de deducere sunt permise doar dacă nu fac imposibilă exercitarea acestui drept. Sursa: CJUE, Cauza C-284/11

Cauza C-159/17, Dobre (7 martie 2018) — România. CJUE a statuat că dreptul de deducere a TVA nu poate fi refuzat automat doar pentru că persoana impozabilă a fost radiată din registrul TVA, dacă condițiile materiale pentru deducere sunt îndeplinite. Sursa: CJUE, Cauza C-159/17

Aspecte practice din perspectivă europeană

Tranzacții intracomunitare:

Livrările intracomunitare de bunuri între persoane impozabile sunt scutite cu drept de deducere în statul de origine
TVA se datorează în statul de destinație prin mecanismul taxării inverse (reverse charge)
Verificarea codului de TVA al partenerului se face prin sistemul VIES (ec.europa.eu/taxation_customs/vies)

One-Stop Shop (OSS):

Pentru vânzările la distanță către consumatori din alte state membre, România aplică sistemul OSS, permițând declararea și plata TVA printr-un singur punct de contact

Rambursări TVA transfrontaliere:

Contribuabilii români pot solicita rambursarea TVA plătite în alte state membre prin procedura electronică prevăzută de Directiva 2008/9/CE
Termenul de depunere: 30 septembrie al anului următor

Evoluții viitoare:

TVA în era digitală (ViDA) — Comisia Europeană a propus reforme majore: raportare digitală în timp real, facturare electronică obligatorie la nivelul UE, noi reguli pentru platformele digitale. Se preconizează implementare graduală din 2028-2030

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile contribuabililor (PRO)

Curtea de Apel București, 27 ianuarie 2026 — AGRANA România SRL vs. ANAF Curtea a dispus anularea parțială a actelor ANAF și a obligat Autoritatea Fiscală să ramburseze peste 19 milioane lei reprezentând impozit pe profit, TVA, dobânzi și penalități de întârziere acumulate din inspecția fiscală din 2017. Decizia confirmă principiul că ANAF trebuie să respecte proporționalitatea și legalitatea în stabilirea obligațiilor fiscale. Instanța a reținut că actele administrative fiscale trebuie să fie bine fundamentate și să respecte principiile de proporționalitate și legalitate. Sursa: CAPITAL.ro — ANAF obligată să returneze milioane de lei către AGRANA România

CJUE, Cauza C-159/17, Dobre (2018) — România Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că dreptul de deducere a TVA nu poate fi refuzat automat doar pentru că persoana impozabilă a fost radiată din registrul TVA, dacă condițiile materiale pentru deducere sunt îndeplinite. Decizia protejează contribuabilii împotriva refuzului nejustificat al deducerii TVA bazat exclusiv pe motive formale. Instanța a stabilit că principiul neutralității fiscale impune acordarea dreptului de deducere când sunt îndeplinite condițiile de fond, chiar dacă există nereguli formale. Sursa: CJUE, Cauza C-159/17

CJUE, Cauza C-324/11, Tóth (2012) Dreptul de deducere a TVA nu poate fi refuzat doar pe baza suspiciunilor autorității fiscale privind frauda, dacă persoana impozabilă a prezentat facturi valide și nu există dovezi concrete că tranzacția nu a avut loc efectiv. Autoritățile fiscale nu pot impune contribuabilului sarcini de verificare disproporționate asupra furnizorilor săi. Instanța a reținut că simpla suspiciune de fraudă în lanțul de aprovizionare nu justifică refuzul dreptului de deducere dacă contribuabilul a acționat cu bună-credință. Sursa: CJUE, Cauza C-324/11

CJUE, Cauza C-284/11, EMS-Bulgaria Transport (2012) Principiul neutralității fiscale impune acordarea dreptului de deducere dacă sunt îndeplinite condițiile de fond, chiar dacă persoana impozabilă nu a respectat unele cerințe formale. Termenele de exercitare a dreptului de deducere sunt permise doar dacă nu fac imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea acestui drept. Instanța a stabilit că nerespectarea unor cerințe pur formale nu poate duce la pierderea dreptului substanțial de deducere a TVA. Sursa: CJUE, Cauza C-284/11

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

CJUE, Cauza C-255/02, Halifax (2006) — Testul pentru practici abuzive în TVA Curtea a stabilit criteriile pentru identificarea practicilor abuzive în materie de TVA („testul Halifax"): (1) operațiunile trebuie să ducă la obținerea unui avantaj fiscal contrar scopului Directivei TVA și (2) scopul esențial al operațiunilor trebuie să fie obținerea acestui avantaj. În cazul abuzului, autoritatea fiscală poate refuza avantajul fiscal și recalifica tranzacțiile pentru a restabili situația fiscală normală. Instanța a respins invocarea dreptului de deducere când s-a dovedit că operațiunile au fost structurate artificial doar pentru obținerea unui avantaj fiscal, fără substanță economică reală. Sursa: CJUE, Cauza C-255/02

Curtea de Apel București, Sentința nr. 2071/2013 — Anulare act administrativ fiscal Curtea a respins cererea de anulare a actului administrativ fiscal în cazul în care contribuabilul nu a prezentat dovezi suficiente pentru a contesta temeinicia deciziei ANAF. Decizia confirmă că sarcina probei revine contribuabilului în contestarea actelor administrative fiscale. Instanța a reținut că simpla contestare formală, fără prezentarea de probe concludente, nu este suficientă pentru anularea unei decizii fiscale corect fundamentate de ANAF. Sursa: legeaz.net — Anulare act administrativ, Sentința 2071/2013

Tribunalul București, octombrie 2025 — Suspendare executare decizie de inactivitate fiscală Tribunalul București a suspendat executarea unei decizii de inactivitate fiscală emisă de ANAF, însă a confirmat dreptul ANAF de a declara firme inactive dacă nu îndeplinesc criteriile deactivitate economică reală (depunere declarații, dovezi de activitate efectivă). Decizia subliniază importanța respectării obligațiilor declarative pentru menținerea statutului activ de plătitor TVA. Instanța a stabilit că ANAF poate anula codurile de TVA din oficiu dacă firma nu dovedește activitate economică reală, dar procedura trebuie să respecte dreptul la apărare. Sursa: Economedia.ro — Suspendare executare decizie inactivitate fiscală

Nuanțe și cazuri speciale

Curtea de Apel București, Decizia nr. 729/2014 — Restituire TVA plătit cu titlu nedatorat Curtea a clarificat că beneficiarii operațiunilor scutite de TVA nu au dreptul de a deduce sau a fi rambursați pentru taxa aplicată eronat unei operațiuni scutite și trebuie să solicite furnizorului anularea facturii cu TVA și emiterea unei facturi noi fără taxă. Decizia stabilește procedura corectă pentru corectarea erorilor de facturare în cazul operațiunilor scutite. Instanța a reținut că orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea anumitor operațiuni în condițiile stabilite de Normele Metodologice, cu notificarea autorității fiscale competente. Sursa: legeaz.net — Restituire sumă plătită cu titlu de TVA

ANAF — Practică administrativă privind anularea codului de TVA (2024-2025) ANAF a intensificat verificarea înregistrărilor în scopuri de TVA, având dreptul de a anula din oficiu codul de TVA pentru firmele care nu depun deconturi timp de cel puțin 6 luni consecutive sau nu dovedesc activitate economică reală. Reactivarea necesită depunerea formularului 700 și dovada că motivul anulării a încetat. Procedura este reglementată de Art. 153 alin. (9) din Codul Fiscal. ANAF consideră că înscrierea în Registrul persoanelor al căror cod de TVA a fost anulat se face de organul fiscal competent în termen de maximum 3 zile de la comunicarea deciziei de anulare. Sursa: ANAF — Anularea codului de TVA și consecințele fiscale

Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 — Majorarea plafonului de scutire TVA Începând cu 1 septembrie 2025, plafonul de scutire de TVA pentru întreprinderile mici a crescut de la 300.000 lei (aproximativ 65.000 EUR) la 395.000 lei, transpunând Directiva (UE) 2020/285. Această modificare permite mai multor IMM-uri să beneficieze de regimul special de scutire, reducând povara administrativă pentru afacerile de dimensiuni reduse. Legislația stabilește că persoanele impozabile cu cifră de afaceri sub noul plafon pot aplica scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul Fiscal. Sursa: Portal Legislativ — OG 22/2025

Tendințe jurisprudențiale

Jurisprudența românească și europeană în materie de TVA evidențiază următoarele tendințe:

Protecția dreptului de deducere — Instanțele apără principiul neutralității fiscale, acordând dreptul de deducere a TVA chiar și în prezența unor nereguli formale, atâta timp cât condițiile materiale sunt îndeplinite și contribuabilul a acționat cu bună-credință (Tóth, EMS-Bulgaria, Dobre).
Combaterea fraudei și a abuzului — Deși dreptul de deducere este protejat, instanțele permit autorităților fiscale să refuze beneficii fiscale în cazurile de abuz dovedit sau când operațiunile au fost structurate artificial pentru a obține avantaje fiscale nejustificate (testul Halifax).
Sarcina probei — În litigiile cu ANAF, contribuabilul are sarcina de a dovedi că actul administrativ fiscal este nelegal sau netemeinic. Simpla contestare formală, fără probe concludente, nu este suficientă pentru anularea deciziilor fiscale (CA București 2071/2013).
Aplicarea strictă a condițiilor pentru scutiri — Pentru beneficierea de scutirea TVA la operațiunile intracomunitare, contribuabilii trebuie să îndeplinească condițiile cumulative: cod de TVA valid al cumpărătorului, dovada transportului în alt stat membru și depunerea Declarației 390. Nerespectar ea acestor condiții atrage refuzul scutirii.
Intensificarea controlului ANAF — Autoritatea fiscală monitorizează activ respectarea obligațiilor declarative și poate anula din oficiu codurile de TVA pentru firme inactive sau fără activitate economică reală. Tribunalele susțin acest drept al ANAF, dar impun respectarea procedurii și a dreptului la apărare.
Majorarea progresivă a plafonului de scutire — Tendința legislativă este de creștere a plafonului pentru regimul special de scutire (de la 220.000 lei la 395.000 lei în 2025), aliniindu-se la politica UE de susținere a IMM-urilor și reducere a birocrației fiscale.

Întrebări frecvente

1. Când sunt obligat să mă înregistrez ca plătitor de TVA? Când cifra de afaceri depășește plafonul de 65.000 EUR (220.000 lei) într-un an calendaristic. Aveți 10 zile de la data atingerii plafonului pentru a depune cererea.

2. Pot să mă înregistrez voluntar ca plătitor de TVA sub plafon? Da, oricând. Este avantajos dacă aveți clienți plătitori de TVA (care pot deduce TVA-ul facturat de dvs.) și achiziții importante cu TVA.

3. Ce se întâmplă dacă depășesc plafonul și nu mă înregistrez? ANAF va stabili din oficiu obligații de plată a TVA-ului care ar fi trebuit colectat, plus accesorii (dobânzi și penalități de întârziere), retroactiv de la data la care ar fi trebuit să fiți înregistrat.

4. Care este diferența dintre scutire cu și fără drept de deducere? Scutirea cu drept de deducere (ex.: export) vă permite să recuperați TVA-ul plătit pe achiziții. Scutirea fără drept de deducere (ex.: servicii medicale) nu vă permite deducerea — TVA-ul pe achiziții devine cost.

5. Cât este cota standard de TVA în 2026? Cota standard este de 21%, iar cota redusă este de 11%, conform modificărilor aduse prin Legea 141/2025.

6. Pot solicita rambursarea TVA? Da, dacă taxa deductibilă depășește taxa colectată (de exemplu, în cazul investițiilor mari sau al exporturilor), puteți solicita rambursarea prin decontul de TVA.

Referințe

Codul Fiscal — Legea nr. 227/2015, Titlul VII (Art. 265–325) — legislatie.just.ro
Legea nr. 141/2025 privind modificarea Codului Fiscal — legislatie.just.ro
OUG nr. 78/2024 privind modificări TVA — legislatie.just.ro
Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA — eur-lex.europa.eu
OUG nr. 89/2025 privind modificări e-Factura — legislatie.just.ro
Legea nr. 48/2022 privind modificări TVA — legislatie.just.ro
OUG nr. 115/2023 privind modificări fiscale — legislatie.just.ro