eIDAS 2 și portofelul european de identitate digitală

eIDAS 2 (Regulamentul UE 2024/1183) modifică cadrul eIDAS și introduce portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet): o aplicație mobilă cu care cetățenii, rezidenții și firmele din UE își dovedesc identitatea online, partajează documente și semnează electronic. Fiecare stat membru trebuie să ofere un portofel în jurul lui decembrie 2026, iar din decembrie 2027 sectoarele reglementate sunt obligate să îl accepte. Utilizarea este voluntară și gratuită pentru persoanele fizice.

Pe scurt

eIDAS 2 — Regulamentul (UE) 2024/1183 — modernizează cadrul european al identității electronice și introduce portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet): o aplicație mobilă cu care orice cetățean, rezident sau firmă din UE își poate dovedi identitatea online, poate partaja documente oficiale și poate semna cu semnătură electronică calificată. Fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziție cel puțin un portofel până în jurul datei de decembrie 2026, iar din decembrie 2027 băncile, sectoarele reglementate și platformele online foarte mari (VLOP) vor fi obligate să îl accepte, la cererea utilizatorului. Pentru firme, miza practică este simplificarea proceselor de KYC/onboarding, autentificare puternică și semnare electronică.

Cadrul legal

Identitatea digitală europeană este reglementată de un regulament UE direct aplicabil, care modifică regulamentul eIDAS din 2014, completat de acte de punere în aplicare ale Comisiei și de cadrul național român privind serviciile de încredere.

Legislația europeană

Regulamentul (UE) 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea cadrului european pentru identitatea digitală (cunoscut ca eIDAS 2). Sursa: EUR-Lex, CELEX 32024R1183 — publicat în JO L, 2024/1183 din 30.4.2024, în vigoare de la 20 mai 2024 (accesat 2026-09-16)

Fiind un regulament, eIDAS 2 se aplică direct, fără transpunere, în toate statele membre. El nu creează un act separat, ci inserează în eIDAS o nouă secțiune (articolele 5a–5f) dedicată portofelului european de identitate digitală. Actul de bază rămâne:

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. Sursa: EUR-Lex, CELEX 32014R0910 (accesat 2026-09-16)

Detaliile tehnice (protocoale, interfețe, specificații de interoperabilitate) sunt stabilite prin acte de punere în aplicare, primul pachet fiind adoptat la sfârșitul anului 2024:

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2982 al Comisiei din 28 noiembrie 2024 privind protocoalele și interfețele suportate de cadrul pentru identitatea digitală europeană. Sursa: EUR-Lex, CELEX 32024R2982 (accesat 2026-09-16)

Legislația națională

În România, cadrul serviciilor de încredere pe care se sprijină identitatea digitală este:

Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea. Sursa: Legea nr. 214/2024, Portal Legislativ (doc. 285178) — publicată în M. Of. nr. 647 din 8 iulie 2024 (accesat 2026-09-16)

Legea nr. 214/2024 creează cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014, abrogă vechea Lege nr. 455/2001 privind semnătura electronică și reglementează cele trei tipuri de semnătură electronică (simplă, avansată, calificată), marca temporală și serviciile de încredere. Autoritatea de supraveghere este ADR — Autoritatea pentru Digitalizarea României, care acordă statutul de prestator calificat (pe baza unui audit de conformitate) și supraveghează piața serviciilor de încredere.

⚠️ Stadiu legislativ (de reverificat) — Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a pus în consultare un proiect de ordonanță de urgență pentru alinierea Legii nr. 214/2024 la eIDAS 2 (inclusiv o redenumire a legii și actualizarea, de către ADR, a HG nr. 89/2020). Până la publicarea în Monitorul Oficial, acesta rămâne un proiect.

Explicație detaliată

Ce este portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet)

Portofelul european de identitate digitală este o aplicație mobilă, emisă sau recunoscută de statul membru, în care utilizatorul își păstrează și de unde prezintă, controlat, date de identitate și documente oficiale. Conform noilor articole 5a–5f din eIDAS, portofelul permite, între altele:

• stocarea și prezentarea datelor de identificare a persoanei (PID) — nume, prenume, data nașterii etc. — și a unor atestări electronice de atribute (permis de conducere, diplome, calitatea de reprezentant al unei firme, dovezi profesionale);
• autentificarea în raport cu servicii publice și private, la nivel de asigurare „ridicat”;
• semnarea cu semnătură electronică calificată, gratuită pentru persoanele fizice în scopuri necomerciale;
• generarea de pseudonime și partajarea selectivă doar a atributelor strict necesare (de exemplu, dovada că utilizatorul are peste 18 ani, fără a dezvălui data exactă a nașterii).

Principii-cheie pentru utilizatori

• Utilizare voluntară. Nimeni nu este obligat să folosească portofelul; articolul 5a interzice dezavantajarea celor care refuză.
• Gratuit pentru persoanele fizice la emitere, utilizare și revocare.
• Controlul utilizatorului asupra datelor — partajare selectivă, transparență privind cine solicită ce date.
• Open-source — componentele software ale aplicației portofelului sunt publicate în regim deschis, pentru verificabilitate și securitate.

Cum funcționează pentru firme: părțile care se bazează (relying parties)

O firmă care verifică identitatea sau autentifică utilizatori cu ajutorul portofelului este o parte care se bazează (relying party). eIDAS 2 impune două obligații principale:

1. Înregistrarea părții care se bazează (articolul 5b) — firma trebuie să se înregistreze în statul membru și să declare ce date solicită și în ce scop.
2. Minimizarea datelor — nu poate cere mai multe atribute decât este necesar pentru serviciul furnizat.

Pentru anumite categorii de firme, acceptarea portofelului devine obligatorie (articolul 5f): atunci când o parte care se bazează este obligată prin lege sau prin contract să folosească autentificare puternică a utilizatorului, ori este o platformă online foarte mare (VLOP) în sensul articolului 33 din DSA, ea trebuie să accepte portofelul EUDI — dar numai la cererea voluntară a utilizatorului, fără a-l putea impune ca unic mijloc de autentificare.

Continuitatea cu serviciile de încredere existente

Portofelul nu înlocuiește, ci extinde ecosistemul serviciilor de încredere din eIDAS: semnătura electronică calificată (echivalentă juridic cu semnătura olografă, conform art. 25 din Reg. 910/2014), sigiliul electronic, marca temporală calificată și certificatele de autentificare a site-urilor rămân valabile. Portofelul devine un container sigur prin care aceste instrumente ajung la îndemâna oricărui cetățean.

Aspecte practice

Termenele care contează pentru firme

⚠️ Atenție la calcul — termenul de disponibilitate a portofelului este legat de 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare, nu de o dată fixă din regulament. Estimarea „decembrie 2026 / decembrie 2027” se bazează pe pachetul de acte publicat la sfârșitul lui 2024 și poate glisa în funcție de actele ulterioare. Verifică actele de punere în aplicare relevante înainte de a-ți fixa termenele interne.

Ce ar trebui să facă o firmă

• Identifică-ți statutul. Ești o parte care se bazează? Ești obligat (prin lege sau contract) să folosești autentificare puternică (de ex. SCA în servicii de plată)? Ești VLOP? Dacă da, acceptarea portofelului îți va deveni obligatorie.
• Pregătește onboarding-ul/KYC. Portofelul permite verificarea identității de la distanță, cu nivel de asigurare „ridicat” — util pentru deschiderea de conturi, contractare online și conformare AML, reducând costurile de verificare.
• Planifică integrarea tehnică. Urmărește specificațiile din actele de punere în aplicare (protocoale și interfețe — Reg. 2024/2982) și arhitectura de referință (ARF) a Comisiei.
• Înregistrează-te ca relying party în statul membru și mapază exact ce atribute soliciți, respectând minimizarea datelor și RGPD.
• Nu impune portofelul. Trebuie oferit ca opțiune, alături de metodele existente, la alegerea liberă a utilizatorului.

Greșeli frecvente

• Confundarea termenelor — a presupune că firma trebuie să accepte portofelul „din 2026”. Obligația privată de acceptare vine, de regulă, un an mai târziu (≈2027).
• Supra-colectarea de date — a cere mai multe atribute decât e necesar; încalcă art. 5b eIDAS 2 și RGPD.
• Ignorarea semnăturii calificate — a nu valorifica faptul că semnătura electronică calificată are efect juridic echivalent semnăturii olografe (art. 25 Reg. 910/2014).
• A trata eIDAS 2 ca lege separată — el modifică eIDAS (910/2014); ambele texte se citesc împreună, alături de Legea nr. 214/2024 la nivel național.

Legislație europeană

eIDAS 2 este, prin natura sa, drept european direct aplicabil — cadrul de bază este detaliat în secțiunile Cadrul legal și Explicație detaliată. Această secțiune adaugă jurisprudența CJUE relevantă și perspectiva transfrontalieră, dimensiuni care completează analiza actelor deja citate.

Directive și regulamente aplicabile

Nucleul normativ (Reg. (UE) 2024/1183 — eIDAS 2, care modifică Reg. (UE) nr. 910/2014, plus Reg. de punere în aplicare (UE) 2024/2982) este tratat pe larg mai sus. La acesta se adaugă un act conex, relevant pentru substratul „carte de identitate securizată → date de identificare a persoanei (PID)” pe care se sprijină portofelul:

Regulamentul (UE) 2025/1208 al Consiliului din 12 iunie 2025 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere. Adoptat de Consiliu pe temeiul art. 77 alin. (3) TFUE, el înlocuiește Regulamentul (UE) 2019/1157, declarat nevalid de CJUE (vezi mai jos), asigurând continuitatea documentelor de identitate fizice care alimentează datele de identificare din portofelul EUDI. Sursa: EUR-Lex, CELEX 32025R1208 (accesat 2026-09-16)

Transpunerea în dreptul român

Fiind regulamente, eIDAS și eIDAS 2 se aplică direct, fără transpunere; la fel Reg. (UE) 2025/1208. Cadrul intern de aplicare (serviciile de încredere, tipurile de semnătură electronică, rolul ADR) este dat de Legea nr. 214/2024, detaliată în Cadrul legal și în Practică și opinii. Nu există „gold-plating” semnificativ: legiuitorul român a ales aplicarea directă a acquis-ului, iar proiectul MEDAT de aliniere la eIDAS 2 (marcat ⚠️ ca stadiu legislativ) urmărește tocmai eliminarea decalajelor față de noile articole 5a–5f, nu depășirea cerințelor UE.

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a UE nu a pronunțat încă hotărâri direct pe articolele 5a–5f eIDAS 2 (cadru foarte recent), însă două linii jurisprudențiale sunt direct aplicabile arhitecturii portofelului EUDI:

Cauza C-61/22, RL împotriva Landeshauptstadt Wiesbaden (Marea Cameră, hot. 21 martie 2024, ECLI:EU:C:2024:251) — CJUE a declarat nevalid Regulamentul (UE) 2019/1157 privind securitatea cărților de identitate, pe motiv de temei juridic incorect (trebuia art. 77 alin. (3) TFUE), menținându-i însă efectele până la adoptarea unui act de înlocuire (în cel mult 2 ani de la 1 ianuarie 2025). Pe fond, obligația de a insera amprente în cartea de identitate a fost considerată proporțională și conformă cu art. 7 și 8 din Cartă. Hotărârea a determinat adoptarea Reg. (UE) 2025/1208. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62022CJ0061 · InfoCuria (accesat 2026-09-16)

Cauza C-446/21, Schrems împotriva Meta Platforms Ireland (hot. 4 octombrie 2024) — CJUE a confirmat că principiul minimizării datelor (art. 5 alin. (1) lit. (c) RGPD) este o expresie a proporționalității și se aplică indiferent de temeiul juridic al prelucrării; colectarea trebuie limitată, material și temporal, la strictul necesar. Standardul susține direct obligația de minimizare și de partajare selectivă din portofel: partea care se bazează (art. 5b eIDAS 2) nu poate cere mai multe atribute decât este necesar. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62021CJ0446 (accesat 2026-09-16)

Cauza C-621/22, Koninklijke Nederlandse Lawn Tennisbond (KNLTB) (hot. 4 octombrie 2024) — necesitatea prelucrării se apreciază împreună cu principiul minimizării datelor; controlorul trebuie să verifice dacă scopul nu poate fi atins prin mijloace mai puțin intruzive. Confirmă, ca jurisprudență conexă, testul de necesitate aplicabil părților care se bazează pe portofelul EUDI. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62022CJ0621 (accesat 2026-09-16)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Recunoaștere transfrontalieră. Portofelul emis de orice stat membru trebuie recunoscut în întreaga UE; o firmă română va putea verifica, cu același instrument, identitatea unui client dintr-un alt stat membru, la nivel de asigurare „ridicat” — un avantaj real pentru serviciile online paneuropene și pentru KYC transfrontalier.
• Aliniere la standardul CJUE de proporționalitate. Jurisprudența C-446/21 / C-621/22 arată că supra-colectarea de atribute prin portofel este atacabilă și pe temei RGPD, nu doar pe art. 5b eIDAS 2 — firmele ar trebui să documenteze necesitatea fiecărui atribut solicitat.
• Schimbări legislative în derulare. Acquis-ul este în plină implementare: pachetele de acte de punere în aplicare (protocoale, arhitectura de referință ARF, standarde de certificare) continuă să apară, iar Reg. (UE) 2025/1208 a reașezat cadrul cărților de identitate după hotărârea Wiesbaden. Termenele orientative (≈dec. 2026 disponibilitate, ≈dec. 2027 acceptare obligatorie) rămân condiționate de aceste acte — de reverificat înainte de fixarea planurilor interne.

Întrebări frecvente

Ce este, de fapt, eIDAS 2? Este Regulamentul (UE) 2024/1183, care modifică regulamentul eIDAS (Reg. 910/2014) și introduce portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet). Nu este o lege separată, ci o modificare a eIDAS (articolele 5a–5f).

Firma mea este obligată să accepte portofelul EUDI? Depinde. Dacă ești obligat prin lege sau contract să folosești autentificare puternică a utilizatorului (de exemplu bănci, instituții de plată, sănătate, telecom, energie, transport) sau ești o platformă online foarte mare (VLOP în sensul art. 33 DSA), va trebui să accepți portofelul — la cererea voluntară a utilizatorului — de regulă din jurul lui decembrie 2027. Restul firmelor pot integra portofelul opțional.

Când trebuie să fie disponibil portofelul? Fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziție cel puțin un portofel în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a actelor de punere în aplicare — în practică, în jurul datei de decembrie 2026.

Cetățenii sunt obligați să folosească portofelul? Nu. Utilizarea este voluntară, iar regulamentul interzice dezavantajarea celor care aleg să nu îl folosească. Pentru persoanele fizice, emiterea și utilizarea sunt gratuite.

Ce pot face concret cu portofelul? Îți dovedești identitatea online, partajezi selectiv documente și atribute (permis, diplome, calitatea de reprezentant), te autentifici la servicii publice și private și semnezi cu semnătură electronică calificată.

Cum se leagă de semnătura electronică pe care o folosim deja? Serviciile de încredere din eIDAS (semnătura calificată, sigiliul, marca temporală) rămân valabile. În România sunt reglementate de Legea nr. 214/2024, supravegheată de ADR. Portofelul devine un container sigur prin care aceste instrumente devin ușor accesibile.

Ce se întâmplă cu datele partajate prin portofel? Se aplică minimizarea datelor: o firmă (parte care se bazează) trebuie să se înregistreze, să declare ce atribute cere și în ce scop și nu poate solicita mai mult decât e necesar. RGPD se aplică integral.

Practică și opinii

Miza economică a eIDAS 2 pentru firme este dublă: pe de o parte, reducerea fricțiunii și a costurilor la onboarding și autentificare; pe de altă parte, efortul de conformare pentru sectoarele obligate să accepte portofelul.

⚠️ Opinie de specialitate — comentatori juridici (JURIDICE.ro) subliniază că Legea nr. 214/2024 aduce un cadru „mai clar și mai predictibil” privind efectele juridice ale tipurilor de semnătură electronică și aliniază dreptul intern la eIDAS, abrogând Legea nr. 455/2001. Sursa: JURIDICE.ro — „Semnătura electronică și serviciile de încredere: ce schimbă Legea 214/2024” (accesat 2026-09-16)

⚠️ De reținut (stadiu legislativ) — potrivit presei de specialitate, MEDAT a pus în consultare un proiect de OUG pentru alinierea Legii nr. 214/2024 la eIDAS 2, inclusiv o redenumire a legii și actualizarea, de către ADR, a HG nr. 89/2020. Este un proiect, nu drept în vigoare — de reverificat la publicarea în Monitorul Oficial. Sursa: CECCAR Business Magazine — „MEDAT propune amendamente la Legea nr. 214/2024” (accesat 2026-09-16)

Pentru sectorul bancar și de plăți, mesajul practic recurent în analizele de piață este că portofelul EUDI va putea fi folosit ca metodă de autentificare puternică a clienților (SCA) și pentru KYC, iar băncile, instituțiile de plată și emitenții de monedă electronică ar trebui să își pregătească din timp integrarea, având în vedere termenul de acceptare obligatorie estimat pentru finalul lui 2027.

Clarificări și aspecte avansate

Această secțiune răspunde întrebărilor ridicate în etapa de recenzie critică și aprofundează teme practice: interacțiunea cu regulile AML, răspunderea în caz de incident, garanțiile de confidențialitate, stadiul implementării în România, utilizarea de către profesioniști, incluziunea digitală, sancțiunile și dimensiunea transfrontalieră a înregistrării.

KYC/AML: portofelul acoperă integral cunoașterea clientelei?

Portofelul EUDI, prin nivelul de asigurare „ridicat", poate fi folosit ca mijloc standard de identificare și verificare a identității clientului — nu doar ca măsură simplificată — pentru deschiderea de conturi și contractare la distanță. El nu descarcă însă integral obligațiile de cunoaștere a clientelei din Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor: identificarea clientului este doar una dintre măsurile-standard (art. 11–17), alături de identificarea beneficiarului real, stabilirea scopului relației de afaceri, monitorizarea continuă și verificarea împotriva listelor de sancțiuni. Portofelul rezolvă etapa de verificare a identității, dar entitatea raportoare rămâne obligată să efectueze restul verificărilor.

La nivel european, noul Regulament (UE) 2024/1624 (Regulamentul-cadru AML, aplicabil din iulie 2027) recunoaște expres identificarea electronică și portofelul EUDI ca mijloc de verificare a identității în scop AML, ceea ce consolidează valoarea probatorie a portofelului. Până atunci, recunoașterea concretă de către BNR/ASF a portofelului ca mijloc de identificare la distanță — în locul procedurii video reglementate în prezent — rămâne ⚠️ de reverificat în normele sectoriale.

⚠️ Concluzie practică: portofelul EUDI simplifică și securizează identificarea (măsură standard, nu simplificată), dar nu elimină verificările suplimentare de due diligence impuse de Legea nr. 129/2019 și de reglementările BNR/ASF. Surse: Legea nr. 129/2019, Portal Legislativ (doc. 214670); Reg. (UE) 2024/1624, CELEX 32024R1624 (accesat 2026-09-16)

Pierdere, furt sau compromitere a portofelului: cine răspunde

În caz de telefon pierdut/spart, furt sau uzurpare de identitate, mecanismele sunt:

• Suspendare și revocare fără întârziere. Statul membru emitent (sau organismul care furnizează portofelul) trebuie să pună la dispoziție mijloace de suspendare și revocare promptă a portofelului și de reemitere, conform noilor articole 5a și 5e din eIDAS. Utilizatorul are obligația practică de a raporta imediat incidentul pentru a declanșa revocarea.
• Răspunderea emitentului. Statul membru răspunde, în condițiile art. 11 din Reg. (UE) nr. 910/2014, pentru prejudiciile cauzate cu intenție sau din neglijență în contextul identificării electronice transfrontaliere.
• Răspunderea prestatorului de servicii de încredere. Pentru prestatorii calificați, art. 13 din Reg. 910/2014 instituie o prezumție de neglijență (răsturnabilă), cu posibilitatea limitării răspunderii dacă utilizatorul a fost informat în prealabil despre limitări.
• Partea care se bazează suportă propriul risc dacă nu verifică statutul de valabilitate/revocare al portofelului înainte de a se baza pe el.

Regulamentul nu instituie un fond de compensare dedicat; dincolo de răspunderea specială de mai sus, prejudiciile se recuperează pe calea răspunderii civile de drept comun, conform dreptului național.

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5a, 5e); Reg. (UE) nr. 910/2014, CELEX 32014R0910 (art. 11, 13) (accesat 2026-09-16)

Confidențialitate: garanții reale împotriva urmăririi (linkability)

Regulamentul stabilește garanții de principiu: art. 5a impune ca portofelul să funcționeze după confidențialitate din concepție (privacy by design), minimizarea datelor și partajare selectivă; furnizorul portofelului nu poate colecta informații despre utilizarea acestuia și nu poate combina datele de identificare (PID) cu date din alte servicii, cu excepția celor strict necesare furnizării portofelului. Aceste reguli urmăresc neobservabilitatea și lipsa unui identificator unic care să permită corelarea între sectoare.

⚠️ Critică documentată (confidențialitate). Cercetători în securitate și organizații ale societății civile (scrisori deschise, analize academice — ex. Internet Policy Review, studii pe arhitectura de referință ARF) au avertizat că regulamentul doar recomandă, în considerentele sale, tehnologii de tip dovezi cu cunoștință zero (zero-knowledge proofs), fără a le impune obligatoriu. Ca urmare, protecția efectivă împotriva corelării/urmăririi depinde de implementarea tehnică aleasă (ARF, alegerea schemelor criptografice), nu doar de textul legal. Metadatele criptografice din atestările de atribute pot, în anumite implementări, permite corelarea utilizatorului între prezentări.

Garanțiile efective rămân, așadar: interdicția de profilare impusă furnizorului portofelului (art. 5a), obligația de minimizare și partajare selectivă (art. 5b), supravegherea autorităților și cerințele de certificare — dar eficacitatea lor depinde de implementare și de faptul dacă statele membre impun sau nu tehnologiile de anti-corelare. ⚠️ De reverificat stadiul standardelor de anti-linkability din pachetele de acte de punere în aplicare și ARF.

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5a, 5b); analiză academică — Internet Policy Review / WWU Münster (accesat 2026-09-16)

Stadiul implementării în România și legătura cu cartea electronică de identitate (CEI)

Implementarea portofelului în România este coordonată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) împreună cu ADR, în cadrul calendarului european (disponibilitate orientativă ~decembrie 2026). Substratul național al datelor de identificare a persoanei (PID) este cartea electronică de identitate (CEI) — documentul cu cip care alimentează, prin înrolare, datele de identitate din portofel; autentificarea la serviciile statului se face prin nodul național de identificare electronică (ROeID).

⚠️ Stadiu (de reverificat). La data redactării, potrivit surselor de presă și comunicatelor oficiale, România urmează calendarul european, dar nu confirmase încă notificarea/desemnarea publică a unui portofel EUDI certificat; emiterea CEI este în extindere națională (cifrele vehiculate în presă — de ordinul milioanelor de CEI emise — sunt orientative și de reverificat la ADR/DGP). Corelarea CEI → PID → portofel este arhitectura anunțată, dar disponibilitatea efectivă depinde de finalizarea testelor de conformitate și securitate.

Surse: comunicate ADR/MEDAT și presă de specialitate (orientativ, de reverificat); cadru: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (accesat 2026-09-16)

Portofelul pentru profesioniști și persoane juridice (PFA, reprezentanți, firme)

Gratuitatea semnăturii electronice calificate privește doar persoanele fizice, în scopuri necomerciale (art. 5a eIDAS 2). În context de afaceri:

• Costuri. Semnătura electronică calificată și sigiliul electronic utilizate de PFA, întreprinderi individuale și societăți sunt servicii comerciale contra cost, prestate de prestatori calificați sub Legea nr. 214/2024. ⚠️ Prețurile de piață variază (ordinul zecilor de euro pe an, în funcție de furnizor și de durată) — de reverificat la fiecare prestator.
• Calitatea de reprezentant. Dovada calității de reprezentant/împuternicit se face prin atestări electronice de atribute (EAA/QEAA) — o categorie nouă introdusă de eIDAS 2 —, dar oferta concretă de astfel de atestări (ex. „reprezentant al societății X", „împuternicire") nu este încă disponibilă pe piața românească (⚠️ de reverificat). Până atunci, reprezentarea se probează cu mandatul/împuternicirea clasică, alături de semnătura calificată personală.
• Sigiliul electronic (art. 35–40 Reg. 910/2014; Legea nr. 214/2024) este instrumentul specific persoanelor juridice pentru a garanta originea și integritatea unui document (nu „semnătura" unei persoane fizice) — complementar semnăturii calificate a reprezentantului.

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5a — atestări de atribute); Legea nr. 214/2024, Portal Legislativ (doc. 285178) (accesat 2026-09-16)

Incluziune digitală: persoane fără smartphone sau cu competențe reduse

Caracterul voluntar (art. 5a) oferă o protecție formală: nimeni nu poate fi dezavantajat pentru că nu folosește portofelul, iar canalele alternative existente rămân disponibile. Regulamentul cere de asemenea ca portofelul să fie accesibil persoanelor cu dizabilități, prin trimitere la cerințele de accesibilitate ale Directivei (UE) 2019/882 (Actul european privind accesibilitatea).

⚠️ Risc de excluziune de facto. Regulamentul nu impune menținerea obligatorie a unor alternative non-digitale dincolo de principiul non-discriminării; pe măsură ce serviciile reglementate acceptă și promovează portofelul, poate apărea o presiune de facto asupra persoanelor fără smartphone, a vârstnicilor sau a celor cu competențe digitale reduse. Protecția reală depinde de politicile naționale de incluziune digitală și de menținerea canalelor alternative — un aspect lăsat, în mare parte, în seama statelor membre (de reverificat la nivel de implementare RO).

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5a; accesibilitate — Directiva (UE) 2019/882) (accesat 2026-09-16)

Sancțiuni pentru neacceptarea portofelului și remediile utilizatorului

Obligația de acceptare (art. 5f) este supusă cadrului general de aplicare și sancționare:

• Sancțiuni. Art. 16 din Reg. (UE) nr. 910/2014 lasă în sarcina statelor membre stabilirea regimului de sancțiuni, care trebuie să fie „eficace, proporționale și disuasive". Regulamentul nu fixează un cuantum unic al amenzii la nivel UE — cuantumul concret este stabilit prin dreptul național.
• Autoritatea competentă. Încălcarea se constată de autoritățile naționale competente: în România, ADR pentru serviciile de încredere, iar pentru sectoarele reglementate autoritățile sectoriale (ex. BNR/ASF pentru servicii financiare, ANCOM pentru comunicații); pentru VLOP-uri se aplică mecanismul de supraveghere din DSA (coordonatorul serviciilor digitale și Comisia Europeană).
• Remediul utilizatorului. Utilizatorul căruia i se refuză, nejustificat, acceptarea portofelului poate sesiza autoritatea competentă și, în final, instanța națională. Regulamentul nu instituie o cale de atac UE centralizată.

⚠️ Desemnarea exactă a autorității care constată încălcarea art. 5f pe fiecare sector și regimul intern de sancțiuni rămân de reverificat în actele de punere în aplicare și în dreptul român.

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5f); Reg. (UE) nr. 910/2014, CELEX 32014R0910 (art. 16) (accesat 2026-09-16)

Înregistrarea transfrontalieră a părții care se bazează: o singură dată sau în fiecare stat?

Art. 5b impune ca partea care se bazează să se înregistreze în statul membru în care este stabilită, declarând identitatea și scopurile pentru care va folosi portofelul; informațiile de înregistrare sunt publicate și recunoscute în întreaga Uniune (logica pieței interne și a recunoașterii reciproce). Prin urmare, arhitectura urmărită este o înregistrare unică, în statul de stabilire, cu efect transfrontalier — nu o înregistrare separată în fiecare stat membru de operare.

⚠️ De reverificat. Mecanica exactă (portalul de înregistrare, recunoașterea automată între state, eventuale notificări suplimentare) este detaliată în actele de punere în aplicare privind înregistrarea părților care se bazează. O firmă română care operează paneuropean ar trebui, în principiu, să se înregistreze o singură dată (în România), dar trebuie să confirme modalitățile în actele de punere în aplicare relevante înainte de a se baza pe efectul transfrontalier.

Surse: Reg. (UE) 2024/1183, CELEX 32024R1183 (art. 5b) (accesat 2026-09-16)

Referințe

1. Regulamentul (UE) 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 în ceea ce privește instituirea cadrului european pentru identitatea digitală (eIDAS 2) — JO L, 2024/1183, 30.4.2024. EUR-Lex, CELEX 32024R1183
2. Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS) privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. EUR-Lex, CELEX 32014R0910
3. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2982 al Comisiei din 28 noiembrie 2024 privind protocoalele și interfețele suportate de cadrul pentru identitatea digitală europeană. EUR-Lex, CELEX 32024R2982
4. Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea — M. Of. nr. 647 din 8 iulie 2024. Portal Legislativ (doc. 285178)
5. Comisia Europeană — The European Digital Identity Regulation / EU Digital Identity Wallet. ec.europa.eu — digital-building-blocks (EUDI Wallet)
6. ⚠️ JURIDICE.ro — Semnătura electronică și serviciile de încredere: ce schimbă Legea 214/2024. juridice.ro/755282
7. ⚠️ CECCAR Business Magazine — MEDAT propune amendamente la Legea nr. 214/2024 (proiect de aliniere la eIDAS 2). ceccarbusinessmagazine.ro
8. Regulamentul (UE) 2025/1208 al Consiliului din 12 iunie 2025 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere (înlocuiește Reg. (UE) 2019/1157). EUR-Lex, CELEX 32025R1208
9. CJUE, Cauza C-61/22, RL v Landeshauptstadt Wiesbaden, Marea Cameră, hot. 21 martie 2024 (ECLI:EU:C:2024:251) — validitatea Reg. (UE) 2019/1157. EUR-Lex, CELEX 62022CJ0061
10. CJUE, Cauza C-446/21, Schrems v Meta Platforms Ireland, hot. 4 octombrie 2024 — minimizarea datelor și proporționalitatea (art. 5 alin. (1) lit. (c) RGPD). EUR-Lex, CELEX 62021CJ0446
11. CJUE, Cauza C-621/22, Koninklijke Nederlandse Lawn Tennisbond, hot. 4 octombrie 2024 — necesitatea prelucrării în lumina minimizării datelor. EUR-Lex, CELEX 62022CJ0621
12. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului — măsuri de cunoaștere a clientelei (art. 11–17). Portal Legislativ (doc. 214670)
13. Regulamentul (UE) 2024/1624 (Regulamentul-cadru privind prevenirea spălării banilor — AMLR), aplicabil din 2027 — recunoașterea identificării electronice / a portofelului EUDI la verificarea identității. EUR-Lex, CELEX 32024R1624
14. Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (Actul european privind accesibilitatea). EUR-Lex, CELEX 32019L0882
15. ⚠️ Privacy aspects of European Digital Identity Wallets — analiză academică (Internet Policy Review / WWU Münster) privind riscurile de corelare (linkability) și caracterul neobligatoriu al dovezilor cu cunoștință zero. wi.uni-muenster.de