MiCA — regimul CASP și criptoactivele în România

MiCA (Regulamentul UE 2023/1114) este primul cadru european direct aplicabil pentru criptoactive și impune firmelor care prestează servicii cu acestea o autorizație CASP valabilă în toată Uniunea, obligatorie din 30 decembrie 2024. În România, obligațiile AML au fost aliniate prin OUG nr. 10/2025, însă autoritatea competentă MiCA nu era încă desemnată la data redactării, iar regimul tranzitoriu a expirat la 1 iulie 2026.

Pe scurt

MiCA — Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor — este primul cadru european unitar și direct aplicabil pentru criptoactive și pentru firmele care oferă servicii cu acestea, numite CASP (Crypto-Asset Service Providers). Din 30 decembrie 2024, orice furnizor de servicii cu criptoactive (schimb, custodie, platformă de tranzacționare, transfer, consultanță etc.) are nevoie de o autorizație CASP valabilă în toată UE, iar emitenții de anumite jetoane trebuie să publice un white paper. În România, obligațiile AML ale firmelor cripto au fost aliniate prin OUG nr. 10/2025 (care le tratează ca „instituții financiare" și transpune travel rule-ul din Reg. (UE) 2023/1113), însă — atenție — autoritatea competentă MiCA nu era încă desemnată la momentul redactării: regimul tranzitoriu a expirat la 1 iulie 2026, dar ASF a anunțat public că nu poate încă primi cereri de autorizare până la adoptarea legislației naționale de punere în aplicare.

Cadrul legal

MiCA este un regulament, deci se aplică direct în toate statele membre, fără transpunere — spre deosebire de o directivă. Nu există (și nu e nevoie de) o „lege MiCA" românească pentru ca normele să producă efecte; legislația națională intervine doar pentru elemente pe care regulamentul le lasă statelor (desemnarea autorității competente, sancțiuni, aspecte AML și fiscale).

• Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) — din 31 mai 2023, privind piețele criptoactivelor. Publicat în JO L 150 din 9 iunie 2023; intrat în vigoare la 29 iunie 2023.

  Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, EUR-Lex, CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16)

• Aplicare etapizată (art. 149): Titlurile III și IV (jetoanele raportate la active — ART — și jetoanele de monedă electronică — EMT) se aplică din 30 iunie 2024; restul regulamentului, inclusiv Titlul V privind autorizarea și funcționarea CASP, din 30 decembrie 2024.

• Regulamentul (UE) 2023/1113 („travel rule" cripto) — informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive; aplicabil din 30 decembrie 2024. Impune ca transferurile de criptoactive să fie însoțite de date despre inițiator și beneficiar.

  Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1113, EUR-Lex, CELEX 32023R1113 (accesat 2026-09-16)

Punerea în aplicare și AML în România

• OUG nr. 10/2025 — modifică și completează Legea nr. 129/2019 (prevenirea spălării banilor). Publicată în Monitorul Oficial nr. 225 din 13 martie 2025. Aliniază cadrul AML național la travel rule (art. 38 din Reg. (UE) 2023/1113) și la ecosistemul MiCA: reîncadrează furnizorii de servicii de criptoactive ca „instituții financiare" (deci supuse acelorași obligații KYC/CDD ca băncile), introduce definiția „criptoactiv" prin trimitere la MiCA și abrogă art. 30¹ din Legea 129/2019 (vechea procedură națională de înregistrare a furnizorilor de schimb/portofel, rămasă neoperabilă).

  Sursa: Universul Juridic — modificări L. 129/2019 prin OUG nr. 10/2025 (accesat 2026-09-16)

  ⚠️ Nuanță importantă: OUG nr. 10/2025 NU „transpune MiCA" (un regulament nu se transpune) și nu desemnează autoritatea competentă MiCA în sensul art. 93. Ea rezolvă doar componenta AML/travel rule. Desemnarea autorității de autorizare CASP ține de un act normativ distinct — vezi secțiunea Aspecte practice.

• Autoritatea competentă (art. 93 MiCA): fiecare stat membru desemnează autoritatea care autorizează și supraveghează CASP. Emitenții semnificativi de ART/EMT intră sub supraveghere ESMA/EBA. În România, desemnarea națională era, la data redactării, încă în curs de adoptare.

• Dimensiunea fiscală (DAC8): separat de MiCA, furnizorii de servicii de criptoactive devin „furnizori de servicii de criptoactive raportori" pentru schimbul automat de informații fiscale, prin transpunerea Directivei (UE) 2023/2226 în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu raportare către ANAF.

Explicație detaliată

Ce reglementează MiCA — și ce lasă pe dinafară

MiCA acoperă criptoactivele care nu sunt deja instrumente financiare (acelea rămân sub MiFID II), depozite sau produse de asigurare. Regulamentul împarte criptoactivele în trei categorii, cu regimuri diferite:

• Jetoane raportate la active (ART) — își propun stabilitatea valorii prin raportarea la un coș de monede, mărfuri sau alte criptoactive. Emitentul are nevoie de autorizare (Titlul III).
• Jetoane de monedă electronică (EMT) — raportate la o singură monedă oficială (de ex. un „euro-stablecoin"). Pot fi emise doar de instituții de credit sau instituții emitente de monedă electronică (Titlul IV).
• Alte criptoactive — categoria reziduală, inclusiv jetoanele utilitare și majoritatea criptomonedelor „clasice". Emitentul sau ofertantul trebuie, de regulă, doar să publice un white paper și să-l notifice (Titlul II).

Rămân în afara MiCA, ca regulă: NFT-urile cu adevărat unice și nefungibile, criptoactivele pur descentralizate fără emitent identificabil și serviciile complet descentralizate (DeFi „pur").

Zonele-gri: staking, lending și DeFi „parțial descentralizat"

Excluderea vizează, potrivit considerentului (22) MiCA, doar serviciile prestate într-o manieră complet descentralizată, fără niciun intermediar. Testul practic nu este eticheta „DeFi", ci întrebarea: există o persoană/întreprindere identificabilă care prestează profesional serviciul? Dacă da, regimul CASP se poate aplica, chiar dacă protocolul-suport este descentralizat.

• Staking-as-a-service și lending/împrumuturi de criptoactive nu figurează ca atare între cele enumerate la art. 3(1)(16). Însă, dacă furnizorul ține în custodie activele clientului (jetoane blocate la staking, colateral la lending) sau realizează schimb/transfer în cadrul serviciului, aceste componente sunt servicii CASP și declanșează obligația de autorizare.
• Front-end-urile centralizate ale protocoalelor „parțial descentralizate" — o interfață controlată de un operator identificabil, chiar dacă smart-contractul de bază este autonom — nu beneficiază de excepția „descentralizării complete": operatorul care oferă activ accesul, custodia sau execuția intră, de regulă, în sferă.

Linia de demarcație nu este definită prin praguri numerice; ESMA și EBA analizează substanța economică, iar zona rămâne una de risc juridic ridicat. Un operator care nu este sigur ar trebui să pornească de la prezumția că este CASP.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, considerentul (22) și art. 3(1)(16), EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16) · ⚠️ Analiză coroborată cu orientările ESMA privind autorizarea CASP (2025).

Ce este un CASP și ce servicii acoperă

CASP (furnizor de servicii privind criptoactivele) este, în principiu, o persoană juridică sau o altă întreprindere ce prestează profesional, către terți, unul sau mai multe dintre serviciile enumerate la art. 3(1)(16) MiCA:

• custodia și administrarea criptoactivelor în numele clienților;
• operarea unei platforme de tranzacționare;
• schimbul de criptoactive contra fonduri (lei/euro) sau contra alte criptoactive;
• executarea ordinelor, plasarea, primirea și transmiterea ordinelor;
• consultanța privind criptoactivele și administrarea de portofoliu;
• servicii de transfer de criptoactive în numele clienților.

Un exchange tipic (schimb + custodie + platformă) trebuie autorizat pentru fiecare serviciu pe care îl oferă.

Poate un PFA sau o întreprindere individuală (II) să fie CASP? Formularea „orice persoană juridică" este, strict juridic, inexactă: MiCA vorbește despre „o persoană juridică sau o altă întreprindere" (art. 59), iar considerentul (74) admite explicit că și întreprinderi care nu sunt persoane juridice (de exemplu societăți în nume colectiv) pot fi autorizate — dar numai în condiții echivalente: forma juridică trebuie să asigure un nivel de protecție a terților echivalent cu al persoanelor juridice, plus loc de conducere efectivă în UE și cel puțin un director rezident în UE. În practică, cerințele de capital minim, guvernanță și supraveghere prudențială fac ca un PFA sau o II să nu poată îndeplini realist aceste condiții; autorizarea unei entități fără personalitate juridică rămâne excepțională. Micii operatori români nu ar trebui, așadar, să conteze pe această deschidere teoretică. Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, art. 59 și considerentul (74), EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16)

Autorizarea CASP — pașaportul european

Autorizarea se face în temeiul art. 59 și urm. MiCA, la autoritatea competentă din statul de origine. O dată obținută, autorizația funcționează ca un „pașaport" european: firma poate opera în toate statele membre pe baza notificării de liberă prestare a serviciilor, fără autorizări naționale suplimentare. Condițiile privesc, între altele:

• sediul real și cel puțin un director în UE;
• capital minim și garanții prudențiale (în funcție de serviciile prestate);
• guvernanță, competența și onorabilitatea conducerii și a acționarilor semnificativi;
• segregarea activelor clienților, politici de custodie, gestionarea conflictelor de interese, mecanisme de tratare a reclamațiilor;
• reguli de conduită, informare corectă și avertizare asupra riscurilor față de clienți.

Instituțiile de credit, firmele de investiții și alte entități deja reglementate beneficiază de un regim simplificat (notificare), pentru că multe cerințe le sunt deja aplicabile.

White paper-ul

Pentru majoritatea criptoactivelor „obișnuite", cine oferă public un criptoactiv sau cere admiterea la tranzacționare trebuie să întocmească un document de informare (white paper) care descrie proiectul, drepturile atașate, tehnologia și riscurile, într-o formă corectă, clară și neînșelătoare. Documentul se notifică autorității competente (nu se aprobă în prealabil pentru criptoactivele din Titlul II), iar pentru ART/EMT regimul este mai strict (autorizare/aprobare). Comunicările de marketing trebuie să fie coerente cu white paper-ul.

Interdicții și protecția investitorilor

MiCA introduce un regim de abuz de piață pentru criptoactive (interzicerea folosirii informațiilor privilegiate, a divulgării neautorizate și a manipulării pieței) și obligații de transparență. Emitenții de ART/EMT au reguli suplimentare privind rezervele de active și răscumpărarea. Pentru consumatori există, între altele, un drept de retragere de 14 zile calendaristice (art. 13 MiCA) și cerințe stricte de avertizare asupra riscului de pierdere totală a investiției.

Dreptul de retragere are limite precise: se aplică deținătorilor de retail care achiziționează criptoactive (altele decât ART/EMT) direct de la ofertant sau de la CASP-ul care le plasează, fără comisioane sau penalități și fără a fi nevoie de motivare. Nu se aplică, însă, atunci când criptoactivele erau deja admise la tranzacționare înainte de achiziție — adică pentru cumpărările de pe piața secundară (de pe o platformă de tranzacționare / exchange). Practic: la un presale/IDO direct de la emitent ai drept de retragere; la o cumpărare de bitcoin pe un exchange, nu.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, art. 13 și considerentul (37), EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16)

Firmele din afara UE și „solicitarea inversă" (art. 61)

Cei circa 600.000 de investitori români folosesc, în mare parte, platforme din afara UE. MiCA nu autorizează firmele din state terțe să deservească clienți din Uniune; singura portiță este excepția de la inițiativa exclusivă a clientului („reverse solicitation", art. 61 MiCA): o firmă dintr-o țară terță poate presta un serviciu unui client din UE doar dacă serviciul a fost inițiat exclusiv de client. Excepția este îngustă și nu permite firmei terțe:

• să facă marketing, promovare sau solicitare către clienți români (direct sau prin intermediari, inclusiv reclame, campanii, comunități promovate);
• să extindă relația la noi tipuri de criptoactive ori servicii neinițiate de client;
• să considere inițiativa clientului drept temei pentru o ofertare continuă.

Consecința practică: un exchange non-UE care își face reclamă pe piața românească nu se poate ascunde în spatele „solicitării inverse" — prestează neautorizat, iar clienții români rămân în afara protecțiilor MiCA (segregarea activelor, reguli de custodie, tratarea reclamațiilor). ESMA a publicat orientări (2025) care restrâng și mai mult interpretarea acestei excepții.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, art. 61, EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16) · ⚠️ Coroborat cu orientările ESMA privind reverse solicitation sub MiCA (2025).

Legătura cu AML și travel rule

MiCA se completează cu regimul AML: chiar autorizat MiCA, un CASP rămâne entitate raportoare pentru spălarea banilor. În România, OUG nr. 10/2025 îi tratează ca instituții financiare sub Legea nr. 129/2019 — deci obligații complete de cunoaștere a clientelei (KYC), monitorizarea tranzacțiilor și raportare către ONPCSB. Travel rule-ul (Reg. (UE) 2023/1113) cere ca transferurile de criptoactive să fie însoțite de datele de identificare ale inițiatorului și beneficiarului, iar transferurile către/de la adrese negăzduite (unhosted wallets) impun evaluări de risc suplimentare.

Aspecte practice

Situația din România la data redactării (septembrie 2026)

Aici este cel mai important lucru de reținut pentru orice firmă cripto cu legături în România:

• Regimul tranzitoriu MiCA a expirat la 1 iulie 2026. Conform art. 143 MiCA, furnizorii care prestau servicii în baza dreptului național înainte de 30 decembrie 2024 au putut continua până la această dată sau până la soluționarea cererii de autorizare. După 1 iulie 2026, prestarea de servicii cu criptoactive fără autorizație MiCA nu mai este permisă în UE.

  De unde vine data de 1 iulie 2026? Este termenul-default din art. 143(3) MiCA (perioada tranzitorie de 18 luni de la aplicarea Titlului V, la 30 decembrie 2024), aplicabil direct, iar nu un termen stabilit de un act normativ românesc. Statele membre aveau opțiunea (art. 143(3)) fie să nu aplice deloc regimul tranzitoriu, fie să-l scurteze — dar România nu a adoptat niciun act național în acest sens, așa că se aplică termenul-default al UE. „Regimul tranzitoriu național expirat" înseamnă, corect, perioada tranzitorie a UE aplicabilă în România, nu o derogare românească; nu există nicio tensiune cu „lipsa unei legi naționale".

• Autoritatea competentă MiCA nu era încă desemnată. ASF a comunicat public (iulie 2026) că nu este desemnată autoritate competentă pentru MiCA și, prin urmare, nu poate primi și soluționa cereri de autorizare până la intrarea în vigoare a legislației naționale de punere în aplicare (temeiul: art. 93 MiCA).

  Sursa: BURSA.ro — „România nu are desemnată o autoritate pentru aplicarea Regulamentului UE privind piețele criptoactivelor", 01.07.2026 (accesat 2026-09-16)

• Un proiect de act normativ care desemnează autoritățile competente (ASF pentru cea mai mare parte a pieței; BNR exclusiv pentru EMT emise de instituții de credit / instituții de monedă electronică) a fost prezentat în primă lectură în Guvern la 2 aprilie 2026, dar nu era adoptat la data redactării.
• MiCA se aplică oricum. Lipsa desemnării nu suspendă regulamentul — afectează doar mecanismul practic de autorizare în România. Firmele nu pot invoca acest blocaj pentru a presta servicii neautorizate.

Ce trebuie să facă o firmă cripto

• Stabilește dacă ești CASP și pentru ce servicii (art. 3(1)(16)): schimb, custodie, platformă, transfer, consultanță, administrare de portofoliu.
• Alege statul de autorizare. Câtă vreme desemnarea autorității în România întârzie, mulți operatori depun cereri în alte state membre cu autoritate deja funcțională și apoi pasaportează serviciul în România prin notificare de liberă prestare.
• Pregătește dosarul de autorizare: guvernanță și persoane-cheie oneste/competente, capital minim, politici de custodie și segregare a activelor clienților, gestionarea conflictelor de interese, tratarea reclamațiilor, avertizări de risc.
• Pune la punct AML/KYC: înregistrare ca entitate raportoare la ONPCSB, proceduri de cunoaștere a clientelei, monitorizarea tranzacțiilor, conformare cu travel rule și politici pentru unhosted wallets.
• Nu uita fiscalitatea (DAC8): pregătește raportarea ca „furnizor de servicii de criptoactive raportor" către ANAF.
• Actualizează obiectul de activitate și, dacă ești autorizat în alt stat membru, desemnează punctul unic de contact în România cerut de OUG nr. 10/2025.

Cum funcționează pasaportarea când România nu are autoritate desemnată

Pare o contradicție — cum poți „pasaporta" un serviciu într-o țară fără autoritate MiCA? Cheia este mecanismul art. 65 MiCA: notificarea de liberă prestare se depune la autoritatea din statul de origine (unde ești autorizat), care o transmite punctelor unice de contact ale statelor gazdă în termen de 10 zile lucrătoare; CASP-ul poate începe prestarea din momentul primirii de către gazdă sau, cel târziu, din a 15-a zi de la notificare. Esențial: supravegherea unui CASP pasaportat revine în principal autorității din statul de origine („single point of entry"), nu celei din statul gazdă.

• Ce funcționează: fluxul de pasaportare către România nu este blocat de lipsa desemnării — notificarea este gestionată de autoritatea de origine, iar serviciul poate fi prestat legal către clienți români.
• Ce lipsește: cât timp România nu are autoritate competentă desemnată (art. 93), nu există o autoritate gazdă care să supravegheze conduita locală a CASP-ului pasaportat față de investitorii români și să intervină la nevoie. Rezultă un gol de supraveghere pe teritoriul gazdă — pentru reclamații și supraveghere, investitorul român depinde, în practică, de autoritatea din statul de origine al CASP-ului.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, art. 65, EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16)

Sancțiuni și „vidul de aplicare" (enforcement)

MiCA cere statelor membre (art. 111) să prevadă sancțiuni administrative aplicate de autoritatea competentă desemnată — pentru persoane juridice, amenzi maxime de cel puțin 5.000.000 EUR sau un procent din cifra de afaceri anuală, în funcție de încălcare (inclusiv pentru prestarea neautorizată). Problema în România: fără autoritate competentă desemnată (art. 93) și fără lege națională de punere în aplicare, regimul sancționator MiCA nu poate fi aplicat efectiv — există un vid de aplicare.

Ce înseamnă asta concret pentru operatori:

• Prestarea neautorizată rămâne ilegală (MiCA e direct aplicabil) — absența sancțiunii MiCA nu o legalizează; expunerea la sancțiuni retroactive apare imediat ce autoritatea este desemnată.
• Rutele reziduale de sancționare funcționează deja: obligațiile AML (Legea nr. 129/2019) sunt supravegheate de ONPCSB, iar încălcările pot atrage sancțiuni AML; în cazuri grave, poate exista și expunere penală de drept comun.
• Riscuri colaterale: refuzul relațiilor bancare, imposibilitatea pasaportării legale, litigii cu clienții.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/1114, art. 111, EUR-Lex CELEX 32023R1114 (accesat 2026-09-16)

Greșeli frecvente

• A crede că „nu există autoritate, deci nu se aplică". MiCA e direct aplicabilă; poți fi în afara legii chiar dacă autorizarea internă întârzie.
• A confunda OUG nr. 10/2025 cu „legea MiCA". OUG nr. 10/2025 rezolvă doar AML/travel rule; nu autorizează CASP.
• A opera un exchange sub un singur „cap" de autorizare când oferi mai multe servicii — fiecare serviciu trebuie acoperit.
• A neglija comunicările de marketing — trebuie să fie corecte, clare și coerente cu white paper-ul.

Jurisprudență națională

Context. Regimul CASP din MiCA se aplică din 30 decembrie 2024, iar autoritatea competentă din România nu era desemnată la data redactării. În consecință, nu există încă jurisprudență națională de fond direct pe MiCA/CASP. Instanțele române s-au pronunțat însă asupra unor chestiuni conexe — tratamentul fiscal al câștigurilor din criptoactive și sechestrul/confiscarea acestora în procesul penal — care conturează modul în care dreptul intern tratează criptoactivele până la operaționalizarea autorizării CASP.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Instanță de contencios administrativ-fiscal, 2015–2016 (fapte) — anularea unei decizii de impunere ANAF pe tranzacții Bitcoin Contribuabil din Vâlcea căruia ANAF îi impusese impozit și contribuții de peste 200.000 lei pentru tranzacții cu Bitcoin. Instanța a anulat decizia de impunere, reținând că la data faptelor nu existau dispoziții ale legii fiscale privind monedele virtuale și regimul tranzacțiilor cu acestea. · Instanța a reținut că, potrivit CJUE (Hedqvist, C-264/14), bitcoin este un mijloc de plată, a cărui tranzacționare este scutită de TVA, și că nu poate fi calificat ca „bun corporal"; în lipsa unui temei legal clar, impunerea era nelegală. Relevanța pentru MiCA: confirmă că predictibilitatea și temeiul legal explicit — exact ceea ce aduce cadrul MiCA — sunt condiții pentru aplicarea regimului fiscal și de reglementare. Sursa: clujust.ro — decizie de impunere pe criptomonede anulată de instanță (accesat 2026-09-16) ⚠️ Raport de presă juridică (host neinclus în lista de provenire aprobată), coroborat cu analizele de pe juridice.ro privind impozitarea criptomonedelor.

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Practică fiscală ANAF — momentul nașterii obligației și impunerea sumelor „intrate în cont" În sens opus abordării de mai sus, practica ANAF (validată în parte în litigii ulterioare Legii nr. 30/2019) tratează câștigurile din cripto ca „venituri din alte surse" și tinde să considere venit impozabil orice sumă intrată în cont, inclusiv atunci când fondurile rămân în contul platformei de tranzacționare, fără a fi retrase în contul bancar al contribuabilului. Această interpretare extensivă generează decizii de impunere de valori mari și litigii repetate privind momentul exact al impunerii. Sursa: juridice.ro — impozitarea veniturilor din criptomonede (sume în contul platformei) (accesat 2026-09-16)

Nuanțe și cazuri speciale

Materie penală — sechestrul și confiscarea criptoactivelor — Analiza de practică arată că instanțele pot institui măsuri asigurătorii (sechestru) asupra criptoactivelor, încadrându-le în categoria „bunuri" [art. 249 alin. (2) C. proc. pen.] prin raportare la art. 2 lit. c) din Legea nr. 129/2019 (bunuri = active de orice fel, inclusiv sub formă electronică sau digitală). În plan operațional, ANABI este singura autoritate din România cu portofel electronic pentru monede virtuale; în evidențele sale figurează o singură hotărâre definitivă (2022) de confiscare a unei fracțiuni de bitcoin (0,00257563 BTC), cazuistica de confiscare fiind încă redusă. Sursa: juridice.ro — criptoactive și măsuri asigurătorii în procesul penal (accesat 2026-09-16)

Jurisprudență CJUE

Cauza C-264/14, Skatteverket împotriva David Hedqvist (Hotărârea din 22 octombrie 2015, ECLI:EU:C:2015:718) — CJUE a statuat că schimbul dintre monedă tradițională și moneda virtuală „bitcoin" constituie o prestare de servicii cu titlu oneros, scutită de TVA [art. 135(1)(e) din Directiva 2006/112/CE], asimilând bitcoin mijloacelor de plată. Este hotărârea de referință pentru calificarea juridică a criptoactivelor și continuă să fie invocată de instanțele române în litigiile fiscale. Sursa: CJUE, Cauza C-264/14, EUR-Lex CELEX 62014CJ0264 (accesat 2026-09-16)

Notă: la data redactării nu există hotărâre CJUE de fond privind aplicarea MiCA (ori stablecoin-urile ART/EMT); jurisprudența Curții pe acest regulament este, deocamdată, inexistentă. Ceea ce este uneori confundat cu „hotărâri" sunt orientările ESMA și ghidurile Comisiei privind stablecoin-urile neconforme (v. secțiunea Noutăți).

Tendințe jurisprudențiale

• Vid de cazuistică MiCA/CASP. Regimul CASP fiind aplicabil abia din 30.12.2024 și fără autoritate națională desemnată, nu s-a format încă jurisprudență de autorizare/supraveghere. Litigiile pe această componentă sunt de așteptat după desemnarea ASF ca autoritate competentă.
• Calificarea juridică. Atât instanțele naționale, cât și ANAF pornesc de la reperul CJUE Hedqvist (criptoactivul ca mijloc de plată), la care MiCA adaugă acum taxonomia proprie (ART/EMT/alte criptoactive).
• Fiscal vs. legalitate. Se conturează o tensiune între abordarea extensivă a ANAF (impunerea oricăror sume intrate în cont) și principiul legalității impunerii, valorificat de contribuabili pentru anularea deciziilor emise în lipsa unui temei clar — tensiune pe care cadrul MiCA + DAC8 o va reduce prin reguli de raportare și definiții unitare.
• Penal. Instanțele acceptă criptoactivele ca obiect al sechestrului/confiscării („bunuri"), dar practica efectivă de valorificare (ANABI) rămâne incipientă.

Noutăți

Delistarea stablecoin-urilor neconforme în SEE (dec. 2024 – T1 2025) În aplicarea MiCA (Titlul IV, EMT/ART) și a orientărilor ESMA (JC 2024 28, 10 decembrie 2024), furnizorii de servicii de criptoactive au fost obligați să retragă de la listare stablecoin-urile neconforme. Val de delistare pentru utilizatorii din Spațiul Economic European: Coinbase Europe (decembrie 2024), Crypto.com (ianuarie 2025), Binance — perechi spot USDT (31 martie 2025), Kraken — regim „sell-only" (finalul lui martie 2025). Efectul practic vizează direct investitorii români care folosesc aceste platforme. Sursa: ESMA — Orientări privind testul standardizat pentru criptoactive (JC 2024 28) (accesat 2026-09-16)

Impozitul pe câștigurile din cripto crește la 16% din 2026 — scutirea temporară, depășită O lege adoptată de Parlament (noiembrie 2024), care prevedea scutirea de impozit a câștigurilor persoanelor fizice din criptomonede (până la 31 iulie 2025), a fost contestată la Curtea Constituțională. Evoluția ulterioară a lămurit regimul: prin Legea nr. 239/2025 (al doilea pachet fiscal, constatat constituțional de CCR în decembrie 2025), cota de impozit pe câștigurile din criptoactive crește de la 10% la 16% pentru câștigurile realizate începând cu 1 ianuarie 2026. Prin urmare, nu există o scutire generală în vigoare în septembrie 2026 — se aplică regimul de drept comun (16%, cu menținerea neimpozitării câștigurilor sub 200 lei/tranzacție, max. 600 lei/an). Tot din 1 ianuarie 2026 se aplică raportarea DAC8 către ANAF. Sursa: profit.ro — decizia CCR privind pachetul fiscal (majorări impozite, inclusiv criptomonede) (accesat 2026-09-16) · ⚠️ Regim fiscal coroborat cu Codul fiscal (Legea nr. 227/2015, art. 114–116) și Legea nr. 239/2025.

Întrebări frecvente

Trebuie o „lege MiCA" românească pentru ca regulamentul să se aplice? Nu. MiCA este regulament UE, direct aplicabil din 30 decembrie 2024 (Titlul V — CASP). Legislația națională e necesară doar pentru desemnarea autorității competente, sancțiuni și aspecte AML/fiscale — nu pentru „a intra în vigoare".

Am nevoie de autorizație pentru a-mi vinde propriile jetoane? Depinde de ce faci. Emiterea/oferta publică a unui criptoactiv „obișnuit" cere de regulă un white paper notificat (Titlul II). Serviciile prestate către terți (schimb, custodie, platformă, transfer) cer autorizație CASP (art. 59). ART și EMT au regimuri de autorizare distincte (Titlurile III–IV), iar EMT pot fi emise doar de instituții de credit sau de monedă electronică.

Pot fi autorizat în alt stat UE și să operez în România? Da. Autorizația CASP funcționează ca pașaport european: după autorizare, poți presta servicii în toate statele membre prin notificare de liberă prestare, fără autorizări naționale suplimentare. În contextul întârzierii desemnării autorității în România, aceasta e ruta folosită de mulți operatori.

Ce se întâmplă cu firmele care erau înregistrate ca VASP înainte de MiCA? Regimul tranzitoriu (art. 143) le-a permis să continue până la 1 iulie 2026 sau până la soluționarea cererii de autorizare. După acest termen, fără autorizație MiCA, activitatea nu mai poate continua. OUG nr. 10/2025 a abrogat, de altfel, vechea procedură națională de înregistrare (art. 30¹ din Legea 129/2019).

Mai am obligații de spălare a banilor dacă sunt autorizat MiCA? Da. Autorizarea MiCA nu înlocuiește regimul AML. În România ești tratat ca instituție financiară sub Legea nr. 129/2019 (OUG nr. 10/2025): KYC, monitorizare, raportare la ONPCSB, travel rule (Reg. 2023/1113) și reguli speciale pentru unhosted wallets.

NFT-urile intră sub MiCA? De regulă, nu — NFT-urile cu adevărat unice și nefungibile sunt excluse. Atenție însă la seriile mari „NFT" emise practic ca active fungibile: acolo încadrarea se poate schimba, în funcție de substanța economică.

Cine mă supraveghează în România? La data redactării, desemnarea era în curs: se anticipează ASF pentru cea mai mare parte a pieței criptoactivelor și BNR exclusiv pentru EMT emise de instituții de credit / de monedă electronică. Statutul rămâne de urmărit până la adoptarea actului național de punere în aplicare.

Cum se impozitează câștigurile persoanei fizice din criptoactive (2026)? Câștigurile sunt „venituri din alte surse" în Codul fiscal (Legea nr. 227/2015). Cota de impozit pe venit este 10% pentru câștigurile realizate până în 2025 și 16% pentru cele realizate începând cu 1 ianuarie 2026 (majorare prin Legea nr. 239/2025). Impozitul se aplică pe câștig = preț de vânzare − preț de achiziție − costuri directe (comisioane). Un câștig sub 200 lei/tranzacție este neimpozabil, cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească 600 lei. Se poate datora CASS (10%) dacă venitul net anual depășește plafoanele legale; CAS nu se datorează. Declararea se face prin Declarația unică, până la 25 mai a anului următor. Legea de scutire temporară din 2024 nu a condus la o scutire în vigoare azi — regimul aplicabil în septembrie 2026 este cel de drept comun (16% din 2026). De la 1 ianuarie 2026, platformele raportează tranzacțiile către ANAF (DAC8).

Unde mă plâng și cui cer despăgubiri împotriva unui CASP autorizat în alt stat UE? Ruta primară este autoritatea competentă din statul de origine al CASP-ului (cea care l-a autorizat și îl supraveghează, inclusiv conduita transfrontalieră). Orice CASP trebuie să aibă o procedură de tratare a reclamațiilor (art. 71 MiCA) — începe cu reclamația către firmă, apoi escaladează la autoritatea de origine. ANPC acoperă protecția consumatorului în general, dar nu supraveghează prudențial/de conduită un CASP pasaportat și nu aplică sancțiuni MiCA. Cât timp România nu are autoritate MiCA desemnată, nu există o autoritate gazdă locală care să preia supravegherea de conduită — motiv în plus să verifici în ce stat este autorizat furnizorul înainte de a-i încredința fonduri.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Ioana Chiper Zah, Managing Associate (Hațegan Attorneys) Entitățile înregistrate la ONPCSB înainte de 30 decembrie 2024, sub vechiul regim de notificare pre-MiCA, au putut continua să opereze sub regulile naționale până în vara lui 2026, dar trebuiau deja să respecte standardele MiCA de guvernanță, AML și securitate cibernetică — regimul tranzitoriu nu a fost o „pauză" de la conformare. Sursă: comentariu citat în presa economică privind regimul tranzitoriu MiCA (2026).

⚠️ Poziție oficială — Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF Inițierea procedurilor de autorizare în România va fi posibilă abia după desemnarea, în temeiul art. 93 MiCA, a autorităților naționale competente; până atunci, ASF nu poate primi ori soluționa cereri de autorizare formulate în temeiul MiCA. Sursă: BURSA.ro, 01.07.2026 (accesat 2026-09-16)

⚠️ Analiză juridică — reglementarea criptoactivelor în România Aparenta contradicție dintre relatările care spun că „OUG nr. 10/2025 a desemnat ASF" și declarația ASF că nicio autoritate nu e desemnată se explică prin obiectul diferit al actelor: OUG nr. 10/2025 privește componenta AML/travel rule (Reg. 2023/1113), nu autorizarea CASP din MiCA. Desemnarea autorității competente MiCA ține de un act normativ separat, aflat în procedură de adoptare. Sursă: JURIDICE.ro — „Reglementarea criptoactivelor în România" (accesat 2026-09-16)

Observație de context. Impasul instituțional are miză practică ridicată: la 31 martie 2026 se estimau circa 600.000 de investitori români în criptoactive, iar România figura, la mijlocul lui 2026, printre statele membre care nu emiseseră încă licențe MiCA. Efectul concret pentru piața locală este migrarea autorizărilor către state membre cu autorități deja funcționale, urmată de pasaportarea serviciilor în România.

Referințe

1. Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) — privind piețele criptoactivelor (JO L 150 din 9.6.2023; aplicare Titlul V — CASP din 30 decembrie 2024; art. 3(1)(16) servicii, art. 13 drept de retragere, art. 59 autorizare, art. 61 solicitare inversă, art. 65 prestare transfrontalieră, art. 71 tratarea reclamațiilor, art. 93 autorități competente, art. 111 sancțiuni, art. 143 măsuri tranzitorii, art. 149 aplicare; considerentele (22), (37), (74)). EUR-Lex, CELEX 32023R1114
2. Regulamentul (UE) 2023/1113 — informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive („travel rule"); aplicabil din 30 decembrie 2024. EUR-Lex, CELEX 32023R1113
3. OUG nr. 10/2025 — modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 (aliniere AML la travel rule + ecosistem MiCA; reîncadrarea furnizorilor cripto ca instituții financiare; abrogarea art. 30¹). Monitorul Oficial nr. 225 din 13 martie 2025. Analiză: Universul Juridic
4. Legea nr. 129/2019 — pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (MO nr. 589 din 18 iulie 2019, cu modificările ulterioare).
5. JURIDICE.ro — „OUG privind reglementarea serviciilor de criptoactive". juridice.ro/775071
6. JURIDICE.ro — „Reglementarea criptoactivelor în România" (analiză cadru MiCA + situația autorității competente). juridice.ro/785846
7. ⚠️ BURSA.ro — „România nu are desemnată o autoritate pentru aplicarea Regulamentului UE privind piețele criptoactivelor" (01.07.2026; declarație oficială ASF). bursa.ro
8. Directiva (UE) 2023/2226 (DAC8) — schimbul automat de informații fiscale privind criptoactivele; transpusă în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), raportare ANAF.
9. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 114–116 — regimul „venituri din alte surse" aplicabil câștigurilor din criptoactive (cotă, scutirea de 200 lei/tranzacție și plafonul de 600 lei/an, CASS).
10. Legea nr. 239/2025 (al doilea pachet fiscal) — majorarea cotei de impozit pe câștigurile din criptoactive la 16% pentru câștigurile realizate începând cu 1 ianuarie 2026 (pachet constatat constituțional de CCR). ⚠️ Context: profit.ro — decizia CCR privind pachetul fiscal
11. ESMA — Orientări privind reverse solicitation sub MiCA (2025) și Supervisory Briefing on the authorisation of CASPs (2025). esma.europa.eu