Impozitarea criptomonedelor

Câștigurile persoanelor fizice din criptomonede sunt venituri impozabile în România, încadrate la „venituri din alte surse" din Codul fiscal. Se impozitează câștigul (prețul de vânzare minus prețul de achiziție și costurile directe), cu o cotă de 10% pentru câștigurile obținute până la 31 decembrie 2025 și 16% începând cu 1 ianuarie 2026. Declararea și plata se fac prin Declarația unică (D212), până la 25 mai a anului următor.

Pe scurt

Câștigurile persoanelor fizice din tranzacțiile cu criptomonede (monedă virtuală) sunt venituri impozabile în România, încadrate la categoria „venituri din alte surse" din Codul fiscal. Se impozitează câștigul (prețul de vânzare minus prețul de achiziție și costurile directe), nu suma totală retrasă: cota este de 10% pentru câștigurile obținute până la 31 decembrie 2025 și crește la 16% începând cu 1 ianuarie 2026 (Legea nr. 239/2025). Există un prag mic neimpozabil (sub 200 lei/tranzacție, dacă totalul câștigurilor anuale nu depășește 600 lei), iar peste anumite plafoane de venit se datorează suplimentar contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS); declararea și plata se fac prin Declarația unică (D212), până la 25 mai a anului următor.

Cadrul legal

Regimul fiscal al câștigurilor din criptomonede a fost introdus în România prin Legea nr. 30/2019, care a completat Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) cu o categorie distinctă de venit, aplicabilă de la veniturile aferente anului 2019.

Art. 114 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal — printre veniturile din alte surse se numără și „veniturile din transferul de monedă virtuală". Sursa: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 30/2019 — legislatie.just.ro (accesat 2026-09-02)

Prin urmare, câștigurile obținute de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală intră sub incidența Capitolului X „Venituri din alte surse", Titlul IV — Impozitul pe venit din Codul fiscal. Consecințele practice sunt trei:

• Impozit pe venit — se aplică asupra câștigului realizat, potrivit art. 116 din Codul fiscal, care reglementează calculul, declararea și plata impozitului pentru veniturile din alte surse (inclusiv baza de impunere și pragul neimpozabil).
• Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) — datorată în condițiile art. 170 și art. 174 din Codul fiscal, la depășirea plafoanelor exprimate în salarii minime brute.
• Fără CAS — câștigurile din monedă virtuală nu generează contribuția de asigurări sociale (pensii).

Începând cu câștigurile obținute de la 1 ianuarie 2026, Legea nr. 239/2025 majorează cota impozitului de la 10% la 16%. Câștigurile realizate până la 31 decembrie 2025 rămân impozitate cu 10%.

⚠️ Notă privind versiunea legislației — Codul fiscal este frecvent modificat. Verificați întotdeauna forma consolidată în vigoare a art. 114, 116, 170 și 174 pe legislatie.just.ro, precum și cuantumul salariului minim brut al anului de referință.

Explicație detaliată

Ce se impozitează: câștigul, nu suma retrasă

Baza de impunere nu este suma totală încasată din vânzarea criptomonedelor, ci câștigul — determinat ca diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, la care se pot adăuga (deduce) costurile directe aferente tranzacției, cum ar fi comisioanele platformelor de tranzacționare sau comisioanele de validare a tranzacției în rețea.

Formula simplificată:

Câștig impozabil = Preț de vânzare − Preț de achiziție − Costuri directe (comisioane)

Câștigul se determină per tranzacție, nu global pe an. Aceasta are o consecință importantă: pierderile nu se compensează cu câștigurile și nu se reportează de la un an la altul — ele sunt definitive. Cu alte cuvinte, dacă într-un an ai o tranzacție pe câștig și una pe pierdere, impozitul se datorează pe câștig, fără a scădea pierderea.

Cota de impozit: 10% până în 2025, 16% din 2026

Impozitul se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei asupra câștigului:

• 10% — pentru câștigurile obținute până la 31 decembrie 2025;
• 16% — pentru câștigurile obținute începând cu 1 ianuarie 2026 (Legea nr. 239/2025).

Exemplu (câștig din 2025): cumperi cripto cu 10.000 lei (plus 50 lei comision) și vinzi cu 15.000 lei. Câștig = 15.000 − 10.000 − 50 = 4.950 lei. Impozit = 10% × 4.950 = 495 lei. Aceeași tranzacție, dacă câștigul e realizat în 2026: impozit = 16% × 4.950 = 792 lei.

Pragul mic neimpozabil (200 lei / 600 lei)

Codul fiscal prevede o excepție pentru câștigurile mici: câștigul sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei.

Atenție la efectul de „prag total": dacă totalul câștigurilor anuale depășește 600 lei (de exemplu 605 lei), întregul câștig devine impozabil, nu doar partea care depășește 600 lei. Scutirea funcționează deci doar pentru contribuabilii cu activitate ocazională și de valoare foarte mică.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Pe lângă impozitul pe venit, câștigurile din criptomonede pot atrage CASS de 10%, dar nu contribuția la pensii (CAS). CASS se datorează pe baza unor plafoane exprimate în salarii minime brute pe țară, dacă veniturile relevante cumulate (din investiții, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, drepturi de proprietate intelectuală, alte surse — inclusiv cripto) depășesc 6 salarii minime brute.

Mecanismul are trei trepte, iar contribuția se aplică la valoarea plafonului atins (nu la câștigul efectiv):

Cu salariul minim brut de 4.050 lei (valoarea în vigoare la 1 ianuarie 2025, potrivit HG nr. 1506/2024), cuantumurile pentru anul 2025 sunt:

• 6 salarii minime = 24.300 lei → CASS = 2.430 lei;
• 12 salarii minime = 48.600 lei → CASS = 4.860 lei;
• 24 salarii minime = 97.200 lei → CASS = 9.720 lei.

Din 2025, pentru calculul plafoanelor se folosește salariul minim în vigoare la 1 ianuarie al anului respectiv, chiar dacă pe parcursul anului apar mai multe valori.

Momentul impozitării

Legea nu definește expres momentul realizării câștigului, ceea ce ridică dificultăți de interpretare. În practica administrativă și doctrină se consideră, ca regulă, că momentul relevant este cel al conversiei criptomonedei într-o monedă „fiduciară" (fiat) — lei, euro, dolari. Schimbul cripto-cripto și momentul exact al realizării câștigului rămân aspecte care necesită clarificări, motiv pentru care păstrarea unui istoric complet al tranzacțiilor este esențială.

Încadrare fiscală detaliată și cazuri speciale

Regimul „venituri din alte surse" descris mai sus acoperă cazul tipic — cumperi o criptomonedă și o vinzi mai târziu cu câștig. În practică apar însă numeroase situații pe care Codul fiscal nu le tratează expres. Mai jos sunt clarificate, cu precizarea a ceea ce spune legea și a ceea ce rămâne incert (marcat cu ⚠️).

Ce este, de fapt, „moneda virtuală"? NFT-uri, token-uri, stablecoin-uri

Codul fiscal folosește sintagma „monedă virtuală" la art. 114 alin. (2) lit. m), dar nu o definește. O definiție există doar în legislația de prevenire a spălării banilor: Legea nr. 129/2019 (care transpune directivele europene AML) descrie moneda virtuală ca „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, [...] dar este acceptată [...] ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic".

Din această lipsă de definiție fiscală rezultă o zonă gri pentru criptoactivele „atipice":

• Stablecoin-uri (USDT, USDC etc.) — au funcție de mijloc de schimb și sunt tratate, în practica curentă, tot ca monedă virtuală (regimul „alte surse", 10%/16%).
• Token-uri de utilitate — de regulă asimilate monedei virtuale.
• Token-uri de tip „security" (echivalent digital al unor acțiuni/obligațiuni) — ⚠️ ar putea fi calificate drept valori mobiliare/instrumente financiare, caz în care câștigul s-ar impozita în regimul veniturilor din investiții (cotă și mecanism diferite), nu ca „alte surse". Nu există o poziție ANAF publicată care să tranșeze.
• NFT-uri — ⚠️ încadrarea este neclară: pot fi tratate ca monedă virtuală la revânzare sau, în funcție de conținut, ca alt tip de venit (de ex. drepturi de proprietate intelectuală pentru creatorul care le emite).

La nivel european, Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) definește „criptoactivele" și exclude din sfera sa NFT-urile propriu-zise și instrumentele financiare — o linie de demarcație utilă, dar care nu rezolvă automat încadrarea fiscală internă.

Surse: Legea nr. 129/2019; Regulamentul (UE) 2023/1114 — eur-lex.europa.eu (accesat 2026-09-02)

Venituri fără vânzare: mining, staking, airdrop, fork

Regimul „câștig = preț de vânzare − preț de achiziție" presupune un activ cumpărat. Pentru cripto primite fără achiziție prealabilă, Codul fiscal nu are o regulă expresă. ⚠️ Interpretarea doctrinară dominantă:

• Mining și staking desfășurate ocazional — recompensa este un venit primit, evaluat la valoarea de piață (în lei, la cursul din ziua primirii), impozabil ca „venituri din alte surse". Această valoare devine prețul de achiziție la o vânzare ulterioară.
• Mining/staking sistematic, organizat, cu scop de profit — pot fi recalificate în activitate independentă (vezi mai jos), cu alt regim de impozit și contribuții.
• Airdrop-uri și fork-uri — active primite cu titlu gratuit; o abordare prudentă le atribuie valoarea de piață la data primirii ca bază de cost, impozitarea câștigului urmând la momentul transferului ulterior.

Întrucât legea nu reglementează expres momentul și baza pentru aceste categorii, recomandarea practică este documentarea valorii în lei la data primirii fiecărei recompense.

Cum se determină prețul de achiziție la cumpărături în tranșe (FIFO)

Când aceeași criptomonedă a fost cumpărată în tranșe, la prețuri diferite, și se vinde doar o parte, Codul fiscal nu impune o metodă. ⚠️ În practică se folosește cel mai frecvent metoda FIFO (first in, first out — se consideră vândute mai întâi unitățile cumpărate primele); metoda costului mediu ponderat este de asemenea utilizată. Nu există o instrucțiune ANAF obligatorie, dar două reguli sunt esențiale:

• consecvența — aceeași metodă aplicată constant de la an la an, fără a o schimba în funcție de avantajul fiscal;
• conversia în lei la cursul din data fiecărei tranzacții (achiziție și vânzare), nu un curs mediu anual.

Schimbul cripto-cripto și stablecoin-urile — se amână impozitul stând în USDT?

Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări practice și, totodată, neelucidate oficial. Art. 114 alin. (2) lit. m) impozitează câștigul din transferul de monedă virtuală. ⚠️ Interpretarea juridic riguroasă este că un schimb cripto-cripto (de ex. BTC → ETH) sau conversia într-un stablecoin (BTC → USDT) reprezintă un transfer — o înstrăinare cu titlu oneros — deci un fapt generator de impozit, câștigul fiind măsurat în lei la data schimbului.

Există însă și o poziție practică, susținută în doctrină (⚠️ redacția JURIDICE.ro, Deloitte/Universul Juridic), care leagă impozitarea de momentul conversiei în monedă fiduciară (lei, euro, dolari), tocmai fiindcă legea nu definește momentul realizării câștigului. Concluzia „un trader poate amâna nedefinit impozitul rămânând în USDT" nu este confirmată de o sursă oficială și este riscantă: dacă schimbul este un transfer impozabil, amânarea nu operează. Abordarea prudentă este să tratezi fiecare schimb cripto-cripto ca eveniment impozabil și să păstrezi evidența valorii în lei la fiecare schimb.

Cota la limita 2025–2026 (10% vs 16%)

Legea nr. 239/2025 aplică 16% câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026. Deoarece legea nu definește momentul realizării, criteriul practic este data transferului care generează câștigul (vânzarea sau schimbul): un câștig dintr-un transfer finalizat în 2025 se impozitează cu 10%, iar unul dintr-un transfer finalizat în 2026 cu 16%. Data cumpărării este irelevantă pentru cotă — contează data realizării (înstrăinării). ⚠️ Pentru operațiuni „la graniță" (ordine executate parțial în jurul datei de 1 ianuarie), în lipsa unei norme tranzitorii exprese, reperul rezonabil rămâne data efectivă a fiecărei tranzacții de ieșire.

CASS: cum se cumulează cu contribuția reținută la salariu

Un salariat plătește deja CASS reținută de angajator pe venitul salarial. Această CASS nu se cumulează cu cea pentru cripto și salariul NU intră în plafoanele de 6/12/24 salarii minime. Plafoanele se calculează exclusiv pe cumulul veniturilor extrasalariale (investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, alte surse — inclusiv cripto), potrivit art. 170 din Codul fiscal. Prin urmare:

• un salariat poate datora CASS suplimentar pe câștigurile din cripto, dacă totalul veniturilor sale extrasalariale atinge cel puțin 6 salarii minime pe an;
• nu există dublă contribuție pe aceeași bază — CASS salarială și CASS extrasalarială au baze distincte;
• CASS extrasalarială se datorează o singură dată pe an, la plafonul atins (6, 12 sau 24 de salarii minime), indiferent de câte categorii de venituri se cumulează.

Când devii „activitate independentă" (PFA)?

Dacă tranzacționarea depășește cadrul ocazional, ANAF o poate recalifica din „alte surse" în activitate independentă/economică. Nu există un prag numeric legal fix; evaluarea este de fapt, pe baza criteriilor din art. 7 pct. 3 din Codul fiscal (organizare, risc economic, patrimoniu afectat activității) și a celor reținute în jurisprudență (vezi secțiunea Jurisprudență națională, opinia Curții de Apel Pitești): caracter repetat, continuitate și scop de profit. Consecințele posibile ale recalificării: impozit în regim de activitate independentă, CAS (contribuția la pensii, datorată peste plafon), CASS, contabilitate în partidă simplă. ⚠️ TVA, în schimb, de regulă nu se aplică operațiunilor de schimb valutar cu criptomonede — hotărârea CJUE Hedqvist (C-264/14) le califică drept scutite de TVA.

Furt, fraudă, faliment de platformă; moștenire și donație

• Pierderi din furt, fraudă (scheme tip Ponzi), pierderea cheilor private sau insolvența unei platforme (tip FTX): ⚠️ Codul fiscal nu prevede o deducere pentru astfel de pierderi. Ele nu rezultă dintr-un „transfer", iar câștigul se calculează oricum per tranzacție, fără reportarea pierderilor. Victimele pot urmări recuperarea pe cale penală/civilă, dar aceasta nu generează o scutire fiscală automată.
• Moștenire și donație: dobândirea de criptomonede prin moștenire sau donație nu constituie, la primire, venit impozabil pentru persoana fizică (nu există un impozit pe moștenire/donație pentru bunuri mobile, cum e cazul criptomonedelor). ⚠️ Pentru vânzarea ulterioară, în lipsa unei reguli exprese, baza de cost rezonabilă este valoarea de piață în lei la data dobândirii (data deschiderii succesiunii, respectiv a donației), nu o bază zero — dar acest aspect nu este reglementat expres și este de recomandat documentarea valorii.

Prescripție, declarația rectificativă și DAC8

• Termenul de prescripție. Dreptul ANAF de a stabili obligații fiscale se prescrie, ca regulă, în 5 ani, care curg de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația (art. 110 din Codul de procedură fiscală — Legea nr. 207/2015). Termenul este de 10 ani dacă obligația rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (evaziune fiscală).
• Regularizare voluntară. Contribuabilul poate corecta trecutul depunând o Declarație unică rectificativă pentru anii nedeclarați, înainte de începerea unei inspecții fiscale; declararea și plata voluntară limitează accesoriile și riscul de răspundere.
• DAC8 nu este retroactivă. Obligația de raportare a furnizorilor de servicii de criptoactive (Directiva (UE) 2023/2226 — DAC8) se aplică prospectiv, pentru tranzacțiile din 2026, cu prima raportare în 2027. Ea nu retransmite retroactiv istoricul de dinainte de 2026 — însă ANAF poate stabili oricum obligații pentru câștiguri nedeclarate din trecut, în limitele termenului de prescripție de mai sus. Regularizarea voluntară înainte de 2027 rămâne, de aceea, recomandabilă.

Surse: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 7, art. 114, art. 170; Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 110; Directiva (UE) 2023/2226 (DAC8); CJUE C-264/14 Hedqvist. Opinii de specialitate marcate ⚠️ (Universul Juridic/Deloitte, JURIDICE.ro). Accesat 2026-09-02.

Aspecte practice

Cum declari: Declarația unică (D212)

Câștigul din criptomonede se declară de către contribuabil prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular D212), depusă până la 25 mai (inclusiv) a anului următor celui în care s-a realizat venitul. Până la același termen se plătesc și obligațiile fiscale (impozit și, după caz, CASS).

• Pentru câștigurile din 2025, termenul de depunere/plată este 25 mai 2026.
• Din 2026, formularul D212 se completează, ca regulă, online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV).

Rezident fiscal român: veniturile din străinătate se declară în România

Persoanele cu rezidența fiscală în România au obligația de a declara câștigurile din criptomonede indiferent dacă platforma/exchange-ul este din România sau din străinătate. Există o diferență de completare:

• pentru veniturile din România, în declarație se introduce direct câștigul (deducerile fiind deja operate);
• pentru veniturile din străinătate, se reflectă în declarație atât venitul brut, cât și cheltuielile/sumele deductibile.

Ține o evidență riguroasă a tranzacțiilor

Deoarece câștigul se calculează per tranzacție, ca diferență între prețul de vânzare și cel de achiziție, este esențial să păstrezi:

• istoricul complet al achizițiilor și vânzărilor (date, sume, cursuri);
• dovada comisioanelor (platforme, rețea) — sunt costuri directe deductibile;
• extrasele/rapoartele exportate din exchange-uri și portofele.

Multe platforme oferă rapoarte fiscale exportabile; păstrează-le, întrucât sarcina probei privind prețul de achiziție îți revine.

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia „sumă retrasă" cu „câștig impozabil". Impozitul se aplică pe câștig, nu pe toată suma retrasă în cont.
• Ignorarea pragului total de 600 lei. Peste 600 lei câștig anual cumulat, se impozitează tot, inclusiv tranzacțiile individuale sub 200 lei.
• Uitarea CASS. Impozitul de 10%/16% și CASS sunt obligații separate; CASS se poate datora chiar și când impozitul e mic, dacă veniturile cumulate depășesc 6 salarii minime.
• Compensarea pierderilor. Pierderile nu reduc câștigul impozabil și nu se reportează.
• Nedeclararea veniturilor din exchange-uri externe, în ideea greșită că „nu se știe".

Raportarea automată către ANAF (DAC8) crește riscul de neconformare

Începând cu 2026, furnizorii de servicii de criptoactive au obligația de a raporta anual către ANAF informații despre tranzacțiile clienților (regim inspirat de Directiva UE 2023/2226 — DAC8), prima raportare urmând a fi transmisă în cursul anului 2027. Practic, autoritatea fiscală va avea acces la date despre conturile cripto, astfel încât nedeclararea devine ușor detectabilă. Recomandarea practică: declară corect și păstrează evidențele.

Jurisprudență națională

Jurisprudența în materie s-a coagulat mai ales în jurul unei probleme de tranziție: impozitarea câștigurilor din criptomonede obținute înainte de reglementarea expresă din 2019 (Legea nr. 30/2019). Pentru câștigurile realizate după intrarea în vigoare a acestui regim, cadrul legal este clar, iar litigiile privesc preponderent modul de calcul; pentru perioada anterioară, instanțele au fost chemate să stabilească dacă și în ce condiții se putea aplica impozitul.

Decizii relevante

Decizii favorabile impunerii (PRO)

Curtea de Apel Pitești, 2021 (opinie exprimată în cadrul sesizării ÎCCJ) — impozitarea câștigurilor cripto pre-2019 Instanța de trimitere a apreciat că, teoretic, calificarea sumelor obținute din tranzacționarea de monedă virtuală ca „venituri din alte surse" nu este exclusă a priori nici anterior Legii nr. 30/2019. · Instanța a reținut că raportarea trebuie făcută la criterii precum caracterul repetat, de continuitate și scopul obținerii de profit; dacă acestea sunt îndeplinite, principiul certitudinii impunerii nu împiedică, prin el însuși, impozitarea. Sursa: https://www.iccj.ro/2021/05/24/decizia-nr-34-din-24-mai-2021/ (accesat 2026-09-02)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul Vâlcea, 29 iulie 2020 — anularea deciziei de impunere ANAF pentru tranzacții Bitcoin (2015–2016) Contribuabilului i se stabiliseră obligații fiscale de 209.487 lei (155.897 lei impozit pe venit și 53.590 lei CASS) pentru câștiguri din Bitcoin realizate în 2015 și 2016. Instanța a anulat decizia de impunere, raportul de inspecție fiscală și decizia de soluționare a contestației. · Instanța a reținut că la epoca faptelor nu exista o reglementare a naturii juridice ori a regimului fiscal al monedei virtuale, că a fost încălcat principiul certitudinii impunerii și că impozitarea pe venitul brut ar fi generat o sarcină fiscală excesivă, disproporționată și inechitabilă; regimul fiscal a fost instituit abia prin Legea nr. 30/2019. Sursa: https://www.clujust.ro/decizie-de-impunere-impozit-pentru-tranzactii-cu-criptomonede-anulata-de-instanta/ (accesat 2026-09-02)

Nuanțe și cazuri speciale

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 34 din 24 mai 2021 — instanța supremă a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Pitești privind impozitarea câștigurilor cripto pre-2019, apreciind că dispozițiile art. 114 din Codul fiscal (respectiv art. 78 din Legea nr. 571/2003) nu sunt lacunare, incomplete sau neclare și că nu există risc de practică neunitară. Nepronunțându-se pe fond, ÎCCJ a lăsat calificarea în sarcina instanțelor de fond, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze. Sursa: https://www.iccj.ro/2021/05/24/decizia-nr-34-din-24-mai-2021/ (accesat 2026-09-02)

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 671 din 7 iulie 2021.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-264/14, Skatteverket c. David Hedqvist (hot. 22 octombrie 2015) — schimbul dintre o monedă tradițională și unități de monedă virtuală „bitcoin" (și invers) constituie prestare de servicii cu titlu oneros, dar este scutit de TVA în temeiul art. 135 alin. (1) lit. (e) din Directiva 2006/112/CE, bitcoin fiind tratat ca mijloc de plată. Hotărârea privește exclusiv tratamentul TVA al operațiunilor de schimb și nu impozitul pe venitul persoanei fizice, dar rămâne reperul UE pentru natura juridică a criptomonedelor. Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:62014CJ0264 (accesat 2026-09-02)

Tendințe jurisprudențiale

• Linia de demarcație este anul 2019. Pentru câștigurile ulterioare Legii nr. 30/2019 regimul „venituri din alte surse" este necontestat; disputele privesc perioada anterioară, când lipsa unei reglementări exprese a condus la anularea unor decizii de impunere pe temeiul certitudinii impunerii și al proporționalității sarcinii fiscale (Tribunalul Vâlcea).
• ÎCCJ nu a tranșat unitar problema pre-2019 (Decizia nr. 34/2021 — inadmisibilitate), astfel că soluțiile rămân dependente de circumstanțele concrete (caracter repetat, continuitate, scop de profit), existând un potențial de practică neomogenă la nivelul instanțelor de fond.
• La nivel UE, natura de „mijloc de plată" reținută în cauza Hedqvist pentru scopuri de TVA confirmă tratarea criptomonedelor ca active cu funcție monetară, fără a impune însă o soluție privind impozitul direct, lăsat în competența statelor membre.

⚠️ Hotărârile instanțelor de fond (Tribunalul Vâlcea) au valoare de precedent orientativ, nu obligatoriu; verificați stadiul definitiv al fiecărei cauze înainte de a vă întemeia o poziție fiscală pe acestea.

Întrebări frecvente

1. Trebuie să plătesc impozit dacă doar cumpăr cripto și nu vând? Nu. Simpla deținere sau cumpărare de criptomonede nu generează venit impozabil. Impozitul apare doar la realizarea unui câștig printr-un transfer (de regulă, conversia în lei/euro/dolari).

2. Care este cota de impozit? 10% pentru câștigurile obținute până la 31 decembrie 2025 și 16% pentru câștigurile obținute începând cu 1 ianuarie 2026, aplicate asupra câștigului (nu asupra sumei totale vândute).

3. Cum se calculează câștigul? Preț de vânzare − preț de achiziție − costuri directe (comisioane). Se calculează per tranzacție; pierderile nu se compensează și nu se reportează.

4. Există un prag sub care nu plătesc nimic? Da. Câștigul sub 200 lei/tranzacție este neimpozabil, dar numai dacă totalul câștigurilor anuale nu depășește 600 lei. Peste 600 lei/an, se impozitează întregul câștig.

5. Datorez și contribuții sociale? Poți datora CASS (10%), dar nu CAS (pensii). CASS se calculează la un plafon de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, dacă veniturile relevante cumulate (investiții, alte surse etc.) depășesc 6 salarii minime pe an.

6. Cum și când declar? Prin Declarația unică (D212), până la 25 mai a anului următor; până la același termen se plătesc impozitul și, dacă e cazul, CASS.

7. Trebuie să declar câștigurile de pe platforme din străinătate (Binance, Coinbase etc.)? Da. Dacă ești rezident fiscal român, declari câștigurile indiferent de țara platformei. Pentru veniturile din străinătate se completează venitul brut și cheltuielile deductibile.

8. Ce se întâmplă dacă nu declar? Riști recalcularea impozitului și a CASS, plus accesorii (dobânzi și penalități) conform Codului de procedură fiscală. Din 2026, prin raportarea furnizorilor de servicii cripto către ANAF (DAC8), nedeclararea devine ușor de detectat.

9. Un schimb cripto-cripto (ex. BTC → ETH sau BTC → USDT) se impozitează? Cel mai probabil da. Schimbul este, juridic, un „transfer" de monedă virtuală, iar câștigul se măsoară în lei la data schimbului. Nu există o confirmare oficială ANAF, dar abordarea prudentă este să tratezi fiecare schimb ca eveniment impozabil — „stai în stablecoin ca să amâni impozitul" nu este o strategie sigură.

10. Cum se impozitează cripto din mining, staking sau airdrop? ⚠️ Legea nu are o regulă expresă. Interpretarea prudentă: recompensa se evaluează la valoarea de piață în lei la data primirii (ca „venituri din alte surse"), iar acea valoare devine prețul de achiziție la o vânzare ulterioară. Activitatea sistematică poate fi recalificată în activitate independentă.

11. Cât timp poate ANAF să îmi ceară impozit pe câștiguri cripto nedeclarate? 5 ani (de la 1 iulie a anului următor obligației), respectiv 10 ani dacă obligația rezultă dintr-o faptă de evaziune fiscală (art. 110 Cod procedură fiscală). Trecutul se poate regulariza voluntar prin Declarație unică rectificativă, înainte de o inspecție.

12. Dacă am cumpărat în tranșe și vând doar o parte, ce preț de achiziție folosesc? Legea nu impune o metodă; în practică se folosește cel mai des FIFO (se consideră vândute primele unități cumpărate), aplicată consecvent, cu conversie în lei la cursul din data fiecărei tranzacții.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Raluca Bontaș, Cătălin Barbu (Deloitte / Universul Juridic) Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede conține prevederi clare de conformare (încadrarea la „venituri din alte surse", cota și declararea prin D212), dar și aspecte care necesită clarificări — în special momentul realizării câștigului și tratamentul schimburilor cripto-cripto. Sursa: „Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede – prevederi legate de conformare și aspecte care necesită clarificări", universuljuridic.ro (accesat 2026-09-02)

⚠️ Opinie specialistă — redacția JURIDICE.ro Regula practică reținută de doctrină: momentul impozitării ar trebui să coincidă cu cel al conversiei din unități de criptomonedă în monedă convențională (lei, euro, dolari), iar întrucât pierderile nu sunt reportabile, nu există obligația de a le declara. Sursa: „Impozitarea veniturilor din criptomonede", juridice.ro (accesat 2026-09-02)

⚠️ Observație redacțională (avocatnet.ro) Majorarea cotei de la 10% la 16% din 2026 (Legea nr. 239/2025), coroborată cu intrarea în vigoare a raportării automate a furnizorilor de servicii de criptoactive către ANAF, marchează o strângere a regimului de conformare pentru investitorii în criptomonede. Sursa: „Din 2026, crește impozitul pentru câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede", avocatnet.ro (accesat 2026-09-02)

Notă: opiniile de mai sus au caracter interpretativ și nu înlocuiesc textul legii sau consultanța fiscală individuală. Pentru situații concrete, consultați un consultant fiscal ori ghidurile oficiale ANAF.

Referințe

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — art. 114 alin. (2) lit. m) (venituri din transferul de monedă virtuală), art. 116 (calcul, prag neimpozabil, declarare), art. 170 și art. 174 (CASS). Formă consolidată: legislatie.just.ro.
2. Legea nr. 30/2019 — pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 și modificarea unor acte normative; a introdus categoria „venituri din transferul de monedă virtuală" în Codul fiscal (aplicabil de la veniturile anului 2019).
3. Legea nr. 239/2025 — modificări ale Codului fiscal; majorează cota impozitului pe câștigul din transferul de monedă virtuală de la 10% la 16%, pentru câștigurile obținute începând cu 1 ianuarie 2026.
4. HG nr. 1506/2024 — salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată = 4.050 lei de la 1 ianuarie 2025 (bază pentru plafoanele CASS).
5. ANAF — Broșură privind tratamentul fiscal al veniturilor din transferul de monedă virtuală (2021): static.anaf.ro.
6. JURIDICE.ro — „Impozitarea veniturilor din criptomonede": juridice.ro.
7. avocatnet.ro — „Din 2026, crește impozitul pentru câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede": avocatnet.ro.
8. avocatnet.ro — „Declarația unică în cazul veniturilor din investiții și din transferul de monedă virtuală obținute în anul 2025": avocatnet.ro.
9. avocatnet.ro — „Din 2025, salariul minim folosit pentru calcularea plafoanelor de CAS și CASS e cel în vigoare la 1 ianuarie": avocatnet.ro.
10. Universul Juridic — R. Bontaș, C. Barbu, „Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu criptomonede": universuljuridic.ro.
11. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor — definiția legală a „monedei virtuale" (Codul fiscal nu o definește).
12. Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA) — cadrul UE privind piețele criptoactivelor; sfera „criptoactivelor" și excluderea NFT-urilor/instrumentelor financiare: eur-lex.europa.eu.
13. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală — art. 110 (termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale: 5 ani, respectiv 10 ani în cazul faptelor prevăzute de legea penală).
14. Directiva (UE) 2023/2226 (DAC8) — extinderea schimbului automat de informații la furnizorii de servicii de criptoactive: eur-lex.europa.eu.

Notă: legislația fiscală se modifică frecvent. Verificați forma consolidată în vigoare a Codului fiscal pe legislatie.just.ro și cuantumul salariului minim al anului de referință înainte de a aplica cifrele.