Eliminarea facilităților fiscale IT, construcții, agro

Din ianuarie 2025, OUG 156/2024 elimină facilitățile fiscale pentru salariații din IT, construcții și agroalimentar: revine impozitul și scade netul.

Publicat: Actualizat:

Începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, OUG nr. 156/2024 a eliminat facilitățile fiscale rămase pentru salariații din IT, construcții și sectorul agroalimentar. Pentru IT dispare scutirea de impozit pe venit de 10%, singura de care beneficia sectorul. Pentru construcții și agroalimentar dispar atât scutirea de impozit, cât și reducerea de CAS, revenind virarea celor 4,75% către Pilonul II. Efectul se resimte direct în salariul net, nu în costul angajatorului.

Pe scurt

Prin OUG nr. 156/2024, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, au fost eliminate facilitățile fiscale rămase pentru salariații din IT, construcții și sectorul agroalimentar (agricultură și industrie alimentară). Ce s-a schimbat efectiv în ianuarie 2025 diferă pe sectoare: pentru IT dispare scutirea de impozit pe venit (10%) — singura facilitate pe care o avea sectorul; pentru construcții și agroalimentar dispar atât scutirea de impozit, cât și reducerea contribuției la pensii (CAS), adică revine virarea celor 4,75% din CAS către Pilonul II. Scutirea de contribuție la sănătate (CASS) pentru construcții și agroalimentar dispăruse deja mai devreme, din noiembrie 2023 (Legea nr. 296/2023), deci nu întregul pachet a fost desființat abia în 2025. Măsurile erau prevăzute inițial să se aplice până în 2028, dar au fost desființate anticipat, astfel că acești angajați datorează acum integral taxele salariale. Efectul principal se resimte în salariul net al angajaților, nu în costul salarial al angajatorului, întrucât facilitățile vizau majoritar contribuțiile și impozitul reținute de la salariat.

Eliminarea facilităților este dispusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2024 și în vigoare de la aceeași dată.

OUG nr. 156/2024 — art. LXIV pct. 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14 și art. LXV modifică și abrogă din Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal) dispozițiile care acordau facilitățile fiscale în sectoarele creare de programe pentru calculator, construcții și agricultură / industrie alimentară. Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Sursa: OUG 156/2024, legislatie.just.ro doc. 293109 (accesat 2026-08-31)

Facilitățile eliminate erau reglementate în Codul fiscal, în principal la articolul 60:

  • Art. 60 pct. 2 Cod fiscal — scutirea de impozit pe venit pentru activitatea de creare de programe pentru calculator (IT);
  • Art. 60 pct. 5 Cod fiscal — scutirea de impozit pe venit pentru salariații din construcții;
  • Art. 60 pct. 7 Cod fiscal — scutirea de impozit pe venit pentru salariații din agricultură și industria alimentară.

Sursa: Codul fiscal, Legea nr. 227/2015 — art. 60, legislatie.just.ro doc. 171282 (accesat 2026-08-31)

Scutirea de impozit se aplica la funcția de bază, pentru venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv — plafon redus de la 30.000 lei prin OG 16/2022 (din august 2022). La acest cadru se adaugă istoricul recent al modificărilor: OUG 114/2018 a introdus pachetul pentru construcții, Legea 135/2022 a extins facilități în agroalimentar, iar Legea 296/2023 eliminase deja, din noiembrie 2023, scutirea de contribuție la sănătate (CASS) pentru construcții și agroalimentar. OUG 156/2024 finalizează astfel desființarea regimului special.

Explicație detaliată

Ce facilități existau înainte de 2025

Timp de mai mulți ani, statul a acordat un regim fiscal preferențial salariaților din trei domenii considerate strategice. Regimul nu era identic pe sectoare:

IT (creare de programe pentru calculator). Singura facilitate a fost scutirea de impozit pe venit de 10%. Salariații IT au plătit întotdeauna integral contribuția la asigurări sociale (CAS 25%) și contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS 10%) — beneficiul se limita la impozitul pe venit, aplicat la partea de venit brut de până la 10.000 lei/lună la funcția de bază.

Construcții. Pachetul introdus prin OUG 114/2018 (aplicabil din 2019) a fost cel mai amplu: scutire de impozit pe venit (10%), scutire de CASS (10%), CAS redus (angajatul nu contribuia la Pilonul II de pensii) și o contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM) redusă. Cota totală de CAS a rămas mereu 25%; ce se scutea era partea virată la Pilonul II, iar acea cotă s-a schimbat în timp: era 3,75% până la sfârșitul lui 2023 (deci CAS efectiv 25% → 21,25%), dar a crescut la 4,75% de la 1 ianuarie 2024 (CAS efectiv 25% → 20,25%), în urma majorării contribuției la pensiile private prevăzute de Legea nr. 411/2004 (angajament PNRR). Astfel, în 2024 — ultimul an cu facilitate — reducerea de CAS valora 4,75 puncte procentuale, nu 3,75.

Sursa: cota Pilon II a crescut de la 3,75% la 4,75% de la 1 ianuarie 2024 — economica.net, avocatnet.ro art. 60788 (accesat 2026-08-31)

Ulterior, Legea 296/2023 a eliminat scutirea de CASS din noiembrie 2023, astfel că, în 2024, angajații din construcții plăteau deja CASS integral și beneficiau doar de scutirea de impozit și de reducerea de CAS (cei 4,75% Pilon II).

Agricultură și industrie alimentară. Un pachet similar celui din construcții a fost extins prin Legea 135/2022. Ca și la construcții, Legea 296/2023 a eliminat scutirea de CASS din noiembrie 2023.

Punctul comun al celor trei regimuri, în 2024, era scutirea de impozit pe venit de 10% pentru venitul brut lunar de până la 10.000 lei la funcția de bază, la care se adăuga, pentru construcții și agroalimentar, reducerea de CAS aferentă contribuției la Pilonul II.

Ce s-a eliminat prin OUG 156/2024

Începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, OUG 156/2024 elimină:

  1. Scutirea de impozit pe venit (10%) — pentru toate cele trei sectoare. Salariații datorează acum impozit pe venit ca orice alt angajat.
  2. Reducerea contribuției la pensii (CAS) — pentru construcții și agroalimentar. Revine astfel regula virării către Pilonul II a procentului de 4,75% din CAS, de care acești angajați fuseseră scutiți în mod implicit (îl datorau numai dacă optau expres pentru plata integrală).

Practic, de la 1 ianuarie 2025, salariații acestor domenii intră pe regimul general de taxare: impozit pe venit 10%, CAS 25% (cu virarea celor 4,75% la Pilonul II) și CASS 10%.

De ce contează calendarul

Facilitățile fuseseră gândite prin lege să se aplice până în 2028. Eliminarea lor anticipată, printr-o ordonanță de urgență adoptată la 31 decembrie 2024 și aplicabilă imediat, a lăsat angajatorilor foarte puțin timp de ajustare a politicilor salariale pentru anul 2025. Ulterior au fost abrogate și procedurile administrative de acordare: prin Ordinul MF nr. 855/2025 pentru construcții și agroalimentar (iunie 2025) și Ordinul MF nr. 758/2025 pentru IT (iunie 2025), semn că regimul special a fost închis definitiv, inclusiv la nivel procedural.

Situația în 2025–2026: nicio reintroducere

Pachetele de consolidare fiscală adoptate ulterior în 2025 (între care Legea nr. 141/2025) au continuat majorarea sarcinii fiscale în alte zone (CASS, TVA), dar nu au reintrodus facilitățile din IT, construcții și agroalimentar. La nivelul lui 2026, regimul descris aici rămâne valabil: acești salariați sunt taxați ca orice alt angajat, cota virată la Pilonul II este tot 4,75%, iar salariul minim brut în construcții a rămas 4.582 lei. Reintroducerea facilităților rămâne, în acest context bugetar, puțin probabilă.

Sursa: „Business după eliminarea facilităților fiscale: ce funcționează în 2026", edenred.ro; „Modificări fiscale — OUG nr. 156/2024", pwc.ro (accesat 2026-08-31)

Aspecte practice

Impactul pe salariul net (exemple ilustrative)

Facilitățile vizau majoritar taxele reținute de la salariat, deci eliminarea lor reduce salariul net, la același cost brut suportat de angajator. Cifrele de mai jos sunt exemple de calcul orientative pentru un venit brut de 10.000 lei/lună (fără deducere personală, care nu se acordă la acest nivel de venit):

  • IT — un angajat care în 2024 nu plătea impozit pe venit ajunge, din 2025, să achite impozitul de 10% pe baza impozabilă. La 10.000 lei brut, impozitul reprezintă aproximativ 650 lei/lună în minus la net.
  • Construcții / agroalimentar — pe lângă reapariția impozitului (~650 lei), reintrarea în plata celor 4,75% CAS către Pilonul II adaugă încă aproximativ 475 lei/lună, deci o scădere totală a netului de ordinul a 1.100 lei/lună la un brut de 10.000 lei.

⚠️ Exemplele de mai sus sunt calcule proprii, orientative, pentru a ilustra ordinul de mărime. Suma exactă depinde de venitul brut real, de eventuala deducere personală și de opțiunile exercitate anterior privind CAS.

Ce trebuie să facă angajatorii

  • Actualizați statul de plată din ianuarie 2025: aplicați impozitul pe venit de 10% și CAS integral (25%, cu virarea la Pilonul II) pentru salariații din aceste sectoare.
  • Comunicați din timp angajaților scăderea netului, pentru a evita nemulțumiri; unele companii au ales să compenseze parțial prin majorări de brut.
  • Verificați opțiunile anterioare privind CAS (plata integrală vs. reducere) — acestea devin lipsite de obiect după eliminarea facilității.
  • Nu mai depuneți/aplicați procedurile de acordare a facilităților — au fost abrogate în 2025 (Ordinele MF 855/2025 și 758/2025).

Greșeli frecvente de evitat

  • Aplicarea în continuare a scutirii de impozit pentru veniturile lunii ianuarie 2025 sau ulterioare — este o eroare de conformare care poate atrage recalculări și accesorii.
  • Confundarea regimurilor: IT nu a avut niciodată reducere de CAS/CASS, ci doar scutire de impozit; pentru IT, singura schimbare din 2025 este reapariția impozitului pe venit.
  • Ignorarea faptului că, pentru construcții și agroalimentar, scutirea de CASS dispăruse deja din noiembrie 2023 (Legea 296/2023) — nu este o noutate din 2025.

Granița temporală: „venituri aferente lunii ianuarie 2025”

Criteriul stabilit de OUG 156/2024 este luna de referință a venitului salarial, nu strict data plății. În practică:

  • Salariul aferent lunii decembrie 2024, chiar dacă este plătit în ianuarie 2025, rămâne sub regimul cu facilitate.
  • Salariul aferent lunii ianuarie 2025 (și lunilor următoare) intră pe regimul general, indiferent când este plătit efectiv.
  • Primele, bonusurile și „salariul 13” se raportează la perioada pentru care sunt acordate: cele aferente anului 2024 urmează regimul vechi, cele aferente lui 2025 — regimul nou.
  • Drepturile salariale restante se încadrează după luna la care se referă, nu după data achitării.

Regulile de impunere a venitului din salarii și baza CAS din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015, art. 76 și urm., respectiv art. 146) se raportează la venitul aferent lunii.

Cine NU este afectat (situații deja excluse înainte de 2025)

Scutirea de impozit se acorda doar la funcția de bază, pentru brutul lunar de până la 10.000 lei. Următoarele situații erau deja în afara facilității și nu suferă o schimbare nouă prin OUG 156/2024:

  • Funcția secundară — scutirea nu s-a aplicat niciodată aici.
  • PFA/II și colaboratorii — nu beneficiau de scutirea salarială (au regim de venituri din activități independente).
  • Partea de venit ce depășește 10.000 lei/lună — a fost întotdeauna impozitată normal.
  • Part-time și lunile cu activitate mixtă (ex. IT/non-IT) — facilitatea se raporta doar la venitul eligibil de la funcția de bază.
  • Lucrătorii detașați/transfrontalieri — taxarea urmează regulile de rezidență fiscală și convențiile de evitare a dublei impuneri.

Impactul asupra contractului de muncă și a CCM

Retragerea facilității este o schimbare legală de taxare, nu o modificare a contractului individual de muncă: salariul brut rămâne neschimbat, se reduce doar netul. Prin urmare, aplicarea noului regim nu necesită acordul salariatului și nici act adițional — modificarea contractului cu acordul părților (art. 41 din Codul muncii, Legea nr. 53/2003) devine necesară abia dacă angajatorul alege să majoreze brutul pentru a compensa scăderea netului. Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector construcții garantează un salariu minim brut (4.582 lei brut, valabil și în 2026) — o valoare brută, neafectată de schimbarea de taxare; presiunea de renegociere apare doar economic, dacă părțile vor să protejeze netul.

Sursa: Codul muncii, Legea nr. 53/2003, art. 41, legislatie.just.ro (accesat 2026-08-31)

Specialiștii au avertizat asupra unui risc crescut de controale ANAF la angajatorii care au aplicat facilitățile până la finele lui 2024.

Legislație europeană

Fiscalitatea directă (impozitul pe venit, contribuțiile sociale) rămâne, în principiu, o competență națională a statelor membre: nu există o directivă UE care să impună sau să interzică facilitățile fiscale pentru IT, construcții ori agroalimentar. Totuși, marja de manevră a României este încadrată de dreptul UE pe două paliere — disciplina ajutorului de stat și guvernanța economică/bugetară —, iar eliminarea facilităților prin OUG 156/2024 se citește direct în această a doua cheie.

Directive și regulamente aplicabile

Nu există legislație UE de armonizare care să reglementeze aceste scutiri; cadrul relevant este cel al guvernanței economice reformate în 2024:

Regulamentul (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficace a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală (brațul preventiv al noii guvernanțe economice, în vigoare din 30 aprilie 2024) — pe baza lui, statele membre depun un plan național fiscal-structural pe termen mediu care plafonează creșterea cheltuielilor nete. Sursa: Regulamentul (UE) 2024/1263 (accesat 2026-08-31)

Art. 107–108 TFUE — regimul ajutorului de stat: sunt, în principiu, incompatibile cu piața internă avantajele acordate selectiv anumitor întreprinderi sau sectoare, care denaturează concurența. Sursa: Art. 107 TFUE, versiune consolidată (accesat 2026-08-31)

Transpunerea în dreptul român

Nefiind vorba de o directivă, nu există o „transpunere” propriu-zisă. Relevantă este însă corelarea cu obligațiile de deficit ale României:

  • România se află în procedura de deficit excesiv (PDE). Consiliul a constatat, prin Decizia (UE) 2024/2130 din 26 iulie 2024 (art. 126 alin. (8) TFUE), că România nu luase măsuri eficace de corecție, deficitul pe 2024 ajungând la 9,3% din PIB — cel mai mare din UE.
  • La 25 octombrie 2024, România a depus, conform Regulamentului (UE) 2024/1263, planul fiscal-structural pe termen mediu (2025–2031), aprobat prin Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025, cu obligația plafonării cheltuielilor nete și a corectării deficitului sub 3% din PIB.
  • Comisia Europeană enumeră expres, între măsurile de lărgire a bazei de impozitare din pachetul de consolidare de la finalul lui 2024, tocmai „eliminarea facilităților fiscale acordate diverselor sectoare” — adică regimul special pentru IT, construcții și agroalimentar desființat prin OUG 156/2024. Cu alte cuvinte, măsura națională este parte din efortul de corecție bugetară cerut la nivel european.

Sursa: Fiscal surveillance in Romania — Comisia Europeană (accesat 2026-08-31)

Jurisprudență CJUE

Chestiunea nu a generat o cauză CJUE proprie României, dar principiile relevante privind selectivitatea avantajelor fiscale (aplicabile ori de câte ori un stat acordă un tratament favorabil unor sectoare) au fost fixate de Curte:

Cauzele conexate C-106/09 P și C-107/09 P, Comisia și Spania / Government of Gibraltar și Regatul Unit (hot. 15 noiembrie 2011) — o măsură fiscală poate fi selectivă chiar în lipsa unei derogări formale, atunci când însuși cadrul de referință favorizează anumite întreprinderi; identificarea corectă a cadrului de referință este pasul decisiv al analizei. Sursa: CJUE, C-106/09 P (accesat 2026-08-31)

Cauza C-20/15 P, Comisia / World Duty Free Group (hot. 21 decembrie 2016) — o măsură este selectivă când derogă de la sistemul fiscal de referință, tratând diferit întreprinderi aflate într-o situație comparabilă în raport cu obiectivul sistemului, fără a fi nevoie de identificarea prealabilă a unei categorii de beneficiari. Sursa: CJUE, C-20/15 P (accesat 2026-08-31)

⚠️ Precizare de calificare: scutirea de impozit pe venit din art. 60 Cod fiscal profita salariaților (persoane fizice), nu întreprinderilor, așa că, în sine, nu intra în noțiunea de ajutor de stat (care cere un avantaj pentru o „întreprindere”). Mai apropiate de această noțiune erau reducerile de contribuții suportate de angajator (ex. contribuția asiguratorie pentru muncă, CAS) din pachetul pentru construcții/agroalimentar. Eliminarea regimului special reduce, în ansamblu, expunerea la o eventuală analiză de selectivitate.

Aspecte practice din perspectivă europeană

  • Direcția UE este de „lărgire a bazei”: desființarea carve-out-urilor sectoriale este consecventă atât cu logica ajutorului de stat, cât și cu recomandările de consolidare fiscală adresate României. Presiunea PDE face puțin probabilă reintroducerea unor facilități similare pe termen scurt-mediu; dimpotrivă, riscul practic este de noi măsuri de lărgire a bazei.
  • Lucrători transfrontalieri: pentru salariații detașați sau care lucrează în mai multe state, legislația de securitate socială aplicabilă se stabilește după Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (regula lex loci laboris). Reintroducerea virării celor 4,75% la Pilonul II privește doar persoanele asigurate în sistemul român.
  • Fără efect de piață internă asupra costului la angajator: întrucât beneficiul principal era pe latura salariatului (impozit pe venit), eliminarea nu afectează libera circulație a serviciilor/lucrătorilor și nici competitivitatea transfrontalieră a angajatorului într-un mod reglementat de UE — impactul este intern, pe salariul net.

Întrebări frecvente

De când nu se mai aplică facilitățile fiscale în IT, construcții și agroalimentar? Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, potrivit OUG nr. 156/2024. Facilitățile fuseseră prevăzute inițial până în 2028.

Ce facilitate se elimină pentru salariații din IT? Doar scutirea de impozit pe venit (10%) — singura de care beneficiau. CAS și CASS au fost mereu datorate integral de angajații IT. Din 2025 se aplică și impozitul pe venit.

Ce se schimbă pentru construcții și agroalimentar? Se elimină scutirea de impozit pe venit și reducerea de CAS (revine virarea celor 4,75% către Pilonul II). Scutirea de CASS dispăruse deja din noiembrie 2023 (Legea 296/2023), deci în 2025 se pierde ce mai rămăsese din regimul special.

Cu cât scade salariul net? Depinde de brut. Orientativ, la un brut de 10.000 lei: circa 650 lei/lună în IT (reapariția impozitului) și în jur de 1.100 lei/lună în construcții/agroalimentar (impozit + 4,75% CAS). Sunt estimări; suma exactă se calculează pe situația concretă.

Crește costul pentru angajator? În principiu nu — facilitățile vizau taxele reținute de la salariat, deci impactul direct este pe netul angajatului. Presiunea apare indirect, dacă angajatorul decide să compenseze scăderea netului prin majorarea brutului.

Mai trebuie depuse documente pentru facilități? Nu. Procedurile de acordare au fost abrogate în 2025 (Ordinul MF 855/2025 pentru construcții și agroalimentar, Ordinul MF 758/2025 pentru IT).

Salariul din decembrie 2024, plătit în ianuarie 2025, mai beneficiază de facilitate? Da. Contează luna la care se referă venitul, nu data plății. Venitul aferent lunii decembrie 2024 rămâne sub regimul vechi; venitul aferent lunii ianuarie 2025 intră pe regimul general, oricând ar fi plătit.

De ce apare și cifra „21,25%”, și „4,75%” când se vorbește despre CAS? Sunt din perioade diferite. Cota totală de CAS a fost mereu 25%. Partea virată la Pilonul II (de care erau scutiți salariații din construcții/agroalimentar) era 3,75% până la finalul lui 2023 — deci CAS efectiv 21,25% — și a crescut la 4,75% de la 1 ianuarie 2024 — deci CAS efectiv 20,25%. La eliminarea din 2025 se reinstituie virarea celor 4,75% (circa 475 lei la un brut de 10.000 lei).

Situația s-a schimbat în 2026? Nu în privința acestor facilități. Pachetele fiscale din 2025 (inclusiv Legea nr. 141/2025) au continuat consolidarea, dar nu au reintrodus facilitățile; în 2026 regimul rămâne cel general.

Practică și opinii

⚠️ Analiză de specialitate — redacția avocatnet.ro „Facilitățile fiscale stabilite pentru salariații din IT, construcții și agroalimentar sunt eliminate complet începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 (...), deși facilitățile trebuiau să se aplice până în 2028.” Autorii semnalează și că, prin eliminare, revine regula virării către Pilonul II a procentului de 4,75% din CAS. Sursa: Facilitățile fiscale pentru IT, construcții și agroalimentar sunt eliminate complet începând cu veniturile din ianuarie 2025, avocatnet.ro (accesat 2026-08-31)

⚠️ Analiză de specialitatejuridice.ro (Buletin fiscal) Modificările la regimurile de taxare din sectoarele speciale se înscriu în seria măsurilor fiscal-bugetare de consolidare a veniturilor bugetare; regimul special construit din 2019 (construcții) și extins ulterior în agroalimentar este închis definitiv. Sursa: Facilitățile fiscale din construcții și sectorul agro-alimentar — ce s-a modificat, juridice.ro (accesat 2026-08-31)

⚠️ Avertisment practic — analize de specialitate Este de așteptat o creștere a numărului de controale ANAF la angajatorii care au aplicat facilitățile până la finele lui 2024, pe fondul recalculărilor și al verificării condițiilor de eligibilitate.

Predictibilitate fiscală și aspecte constituționale

⚠️ Analiză. Facilitățile fuseseră promise prin lege până în 2028, iar eliminarea s-a făcut anticipat printr-o OUG adoptată la 31 decembrie 2024, cu aplicare imediată de la 1 ianuarie 2025. Se pot ridica, teoretic, argumente de predictibilitate/încredere legitimă:

  • Legea nr. 227/2015, art. 4 cere ca modificările Codului fiscal să fie adoptate cu cel puțin 6 luni înainte și să intre în vigoare la minimum 6 luni de la publicare — termen pe care OUG 156/2024 nu l-a respectat. În practică însă, Guvernul poate deroga prin ordonanță de urgență în „situație extraordinară” (art. 115 alin. (4) din Constituție), iar Curtea Constituțională a acceptat, în general, astfel de derogări.
  • Neretroactivitatea (art. 15 alin. (2) din Constituție) vizează efectele pentru trecut; retragerea unei facilități pentru viitor nu atinge, în principiu, veniturile deja realizate, deci un argument de retroactivitate propriu-zisă este slab.

La data redactării nu a fost identificată o sesizare de neconstituționalitate specifică pe eliminarea acestor facilități din OUG 156/2024. Recursul practic al salariatului este limitat: eventual contestarea unei decizii de impunere pe cale de contencios fiscal, cu invocarea excepției de neconstituționalitate, dar șansele de succes sunt incerte.

De ce existau facilitățile și ce efecte poate avea eliminarea

⚠️ Analiză. Scutirea de impozit în IT a fost menținută ani la rând pentru retenția specialiștilor, competitivitatea sectorului și combaterea migrației forței de muncă calificate; pachetul pentru construcții (OUG 114/2018) urmărea combaterea muncii „la negru” și acoperirea deficitului de personal. Eliminarea aduce venit bugetar imediat, dar poate genera răspunsuri comportamentale: migrarea unor specialiști IT, ori trecerea către forme cu sarcină fiscală mai redusă (microîntreprindere, dividende, PFA/colaborare), care ar putea eroda parțial baza impozabilă și câștigul bugetar net. Nu există, la data redactării, o evaluare oficială de impact care să cuantifice aceste efecte secundare.

Opiniile de mai sus sunt interpretări jurnalistice/profesionale și nu înlocuiesc textul legal; pentru orice decizie concretă, verificați forma consolidată în vigoare a Codului fiscal și a OUG 156/2024.

Referințe

  1. OUG nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025 (MO, 31 decembrie 2024) — art. LXIV pct. 7, 8, 10, 11, 12, 13, 14 și art. LXV. legislatie.just.ro, doc. 293109
  2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (formă consolidată) — art. 60 pct. 2, 5, 7 (scutiri de impozit pe venit); dispoziții privind CAS/CASS în sectoarele speciale. legislatie.just.ro, doc. 171282
  3. Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru sustenabilitate financiară — eliminarea scutirii de CASS pentru construcții și agroalimentar (din noiembrie 2023). legislatie.just.ro, doc. 275745
  4. OUG nr. 114/2018 — introducerea facilităților fiscale în construcții. legislatie.just.ro
  5. OG nr. 16/2022 — reducerea plafonului facilităților la 10.000 lei brut/lună (august 2022).
  6. avocatnet.ro — Facilitățile fiscale pentru IT, construcții și agroalimentar sunt eliminate complet începând cu veniturile din ianuarie 2025 (accesat 2026-08-31). Link
  7. avocatnet.ro — Salarizarea minimă și taxarea în sectoarele speciale în 2024 (accesat 2026-08-31). Link
  8. juridice.ro — Facilitățile fiscale din construcții și sectorul agro-alimentar — ce s-a modificat (accesat 2026-08-31). Link

Articole conexe