Impozitarea Dividendelor

Dividendele reprezintă cota-parte din profitul net al unei societăți, distribuită asociaților proporțional cu participarea la capitalul social. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende este de 16% din suma brută, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, și se reține la sursă de societatea plătitoare. Persoanele fizice pot datora suplimentar CASS de 10% dacă veniturile din investiții depășesc plafoanele legale.

Pe scurt

Dividendele reprezintă cota-parte din profitul net al unei societăți, distribuită asociaților sau acționarilor proporțional cu participarea la capitalul social. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice. În plus, persoanele fizice pot datora și CASS (10%) dacă veniturile cumulate depășesc anumite plafoane.

Cadrul legal

Impozitarea dividendelor este reglementată de:

• Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) — Art. 43 pentru persoane juridice și Art. 97 pentru persoane fizice
• Legea nr. 141/2025 — care a majorat cota de impozit de la 10% la 16%
• Legea nr. 31/1990 privind societățile — reglementează distribuirea dividendelor

Art. 43 alin. (2) din Codul Fiscal (forma în vigoare de la 01.01.2026) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

Art. 97 alin. (7) din Codul Fiscal (forma în vigoare de la 01.01.2026) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

Explicație detaliată

Ce sunt dividendele?

Dividendele sunt sumele distribuite asociaților sau acționarilor unei societăți din profitul net rămas după:

• Plata impozitului pe profit (sau a impozitului pe venitul microîntreprinderilor)
• Acoperirea pierderilor contabile din anii anteriori
• Constituirea rezervelor legale obligatorii

Dreptul la dividende aparține exclusiv asociaților/acționarilor, proporțional cu cota de participare la capitalul social, cu excepția cazului în care actul constitutiv prevede altfel.

Cine plătește impozit pe dividende?

Impozitul pe dividende se aplică în următoarele situații:

1. Persoană juridică română plătește dividende către:

   • O altă persoană juridică română — impozit 16%
   • O persoană fizică rezidentă — impozit 16%
   • Un nerezident — impozit conform convenției de evitare a dublei impuneri sau 16%

2. Persoană juridică străină plătește dividende către:

   • O persoană fizică rezidentă română — impozit 16% (declarat de beneficiar)

Evoluția cotei de impozit

Reguli tranzitorii pentru 2025-2026

Conform Legii nr. 141/2025, pentru dividendele distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025:

• Se aplică cota de 10%
• Nu se recalculează impozitul după regularizarea pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025

Această regulă tranzitorie protejează dividendele interimare distribuite înainte de intrarea în vigoare a noii cote.

Scutiri de la impozitul pe dividende

Sunt scutite de impozit dividendele primite de o persoană juridică română de la:

1. Altă persoană juridică română — dividendele primite sunt venituri neimpozabile

2. O filială dintr-un stat membru UE (conform Directivei societăți-mamă/filiale), dacă:

   • Persoana juridică română deține minimum 10% din capitalul social al filialei
   • Deținerea minimă de 10% este menținută pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 1 an

3. O filială dintr-un stat cu care România are convenție de evitare a dublei impuneri, în condiții similare

Important: Dacă la data înregistrării venitului din dividende condiția perioadei minime de deținere nu este îndeplinită, dividendele se impozitează. Dacă ulterior condiția este îndeplinită, impozitul plătit se poate recupera prin recalculare.

Aspecte practice

Procedura de distribuire a dividendelor

1. Închiderea exercițiului financiar — întocmirea situațiilor financiare anuale sau interimare
2. Hotărârea AGA — asociații/acționarii decid distribuirea profitului
3. Calcularea și reținerea impozitului — firma reține 16% din dividendul brut
4. Plata dividendelor nete — diferența se virează asociaților
5. Declararea și plata impozitului — până pe 25 a lunii următoare

Termene de plată a impozitului

• Dividende plătite în cursul anului: impozitul se declară și plătește până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul
• Dividende distribuite dar neplătite: dacă dividendele nu sunt plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea, impozitul se plătește până la 25 ianuarie a anului următor

Declarații obligatorii

Pentru societate (plătitorul):

• Declarația 100 — pentru impozitul pe dividende reținut la sursă (lunar sau trimestrial, până pe 25 a lunii următoare)
• Declarația 205 — raportarea anuală a veniturilor plătite și impozitelor reținute (până pe 28 februarie anul următor)

Pentru asociat/acționar (beneficiarul):

• Declarația Unică (212) — doar dacă veniturile cumulate depășesc plafonul pentru CASS (până pe 25 mai anul următor)

CASS pentru persoane fizice

Persoanele fizice care primesc dividende pot datora și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%, dacă veniturile cumulate (din dividende, chirii, drepturi de autor etc.) depășesc anumite plafoane.

Plafoane CASS pentru dividende (2026)

Art. 170 alin. (4) din Codul Fiscal (forma în vigoare de la 01.01.2026) Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din investiții (...) nu poate fi mai mare decât valoarea a de 24 de ori nivelul salariului de bază minim brut pe țară. Sursa: Codul Fiscal, Legea 227/2015

⚠️ Diferența esențială: Dividende vs. Activități independente (PFA)

Dividendele au un plafon CASS maxim semnificativ mai mic decât veniturile din activități independente. Această diferență este importantă pentru optimizarea fiscală:

De ce contează această diferență?

Un asociat cu venituri anuale de 500.000 lei din dividende va plăti CASS maxim 9.720 lei (10% × 24 × 4.050 lei).

Un PFA cu același venit va plăti CASS maxim 29.160 lei (10% × 72 × 4.050 lei).

Diferența: 19.440 lei în favoarea veniturilor din dividende.

Aspecte practice privind CASS pentru dividende

1. Cumulare venituri din investiții: CASS se calculează pe totalul veniturilor din investiții (dividende + dobânzi + chirii mobiliare), nu separat pentru fiecare sursă.

2. ⚠️ IMPORTANT: Calcul SEPARAT pentru PFA + dividende: Începând cu 2024, CASS pentru dividende și CASS pentru activități independente (PFA) se calculează SEPARAT — nu se cumulează. Dacă o persoană fizică are atât venituri din PFA, cât și dividende în același an:

   • CASS pentru PFA se calculează cu plafonul de 72 salarii minime (max. 29.160 lei în 2026)
   • CASS pentru dividende se calculează separat cu plafonul de 24 salarii minime (max. 9.720 lei în 2026)
   • Cele două obligații CASS nu interacționează — fiecare are propriul plafon și se declară independent
   • Exemple practice: O persoană cu 200.000 lei venituri PFA + 150.000 lei dividende va plăti CASS de 29.160 lei pentru PFA + 9.720 lei pentru dividende = 38.880 lei CASS total (nu există un plafon comun)

3. Declararea: CASS pentru dividende se declară prin Declarația Unică (212), până la 25 mai anul următor.

4. Reținere la sursă: Spre deosebire de impozitul pe dividende (reținut de societate), CASS nu se reține la sursă — este responsabilitatea beneficiarului să o declare și plătească.

5. Plafonul nu se indexează automat: Deși salariul minim poate crește în cursul anului, plafonul se calculează pe baza salariului minim valabil la 1 ianuarie.

Exemplu de calcul (2026)

Un asociat unic al unui SRL primește dividende brute de 100.000 lei:

Fiscalitatea totală: 25.720 lei (25,72% din dividendul brut).

Dividende anuale vs. interimare

Greșeli frecvente

1. Distribuirea dividendelor fără acoperirea pierderilor — ilegal, se sancționează
2. Nereîntregirea capitalului social — activul net trebuie să fie minim 50% din capitalul social subscris
3. Întârzierea plății impozitului — atrage dobânzi și penalități de întârziere
4. Nedepunerea Declarației Unice — amendă pentru persoanele fizice care depășesc plafonul CASS

⚠️ Situație specială: Microîntreprinderi și dividende

O întrebare foarte frecventă: Microîntreprinderile (pe regim de 1% sau 3% pe cifra de afaceri) plătesc impozit pe dividende când distribuie profit?

Răspuns: DA, microîntreprinderile plătesc impozit de 16% pe dividende, exact ca orice altă societate.

De ce nu e dublă impunere?

Confuzia apare pentru că pare că se plătesc două impozite (1-3% micro + 16% dividende), dar din punct de vedere legal nu e dublă impunere, deoarece:

1. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor (1% sau 3%) se calculează pe cifra de afaceri (venituri), nu pe profit

   • Baza de calcul: totalul veniturilor înregistrate
   • Se plătește indiferent dacă firma are profit sau pierdere
   • Art. 52 Cod Fiscal reglementează acest regim special

2. Impozitul pe dividende (16%) se aplică asupra distribuirii de profit către asociați

   • Baza de calcul: dividendul brut distribuit
   • Se plătește doar când există profit distribuit efectiv
   • Art. 43 Cod Fiscal (pentru persoane juridice) și Art. 97 (pentru persoane fizice)

Cum se distribuie dividendele la o microîntreprindere?

Procedura este aceeași ca pentru orice SRL:

1. Întocmirea situațiilor financiare — firma calculează profitul net (venituri minus cheltuieli, inclusiv impozitul micro de 1-3%)
2. Hotărârea AGA — asociații decid distribuirea profitului rămas
3. Reținerea impozitului de 16% — firma calculează și reține impozitul pe dividende
4. Plata dividendelor nete — asociații primesc suma după reținerea impozitului
5. Declararea către ANAF — prin D100 (lunar/trimestrial) și D205 (anual)

Exemplu practic: Microîntreprindere cu 1% impozit

Un SRL pe regim micro (1% pe cifra de afaceri) are următoarea situație în 2026:

Fiscalitate totală efectivă:

• Impozit micro: 5.000 lei (1% din cifra de afaceri)
• Impozit dividende: 23.200 lei (16% din profitul distribuit)
• Total stat: 28.200 lei din 500.000 lei venituri = 5,64% din cifra de afaceri

Plus CASS pentru asociați (10% cu plafonul de 24 salarii minime = max. 9.720 lei dacă dividendele depășesc 97.200 lei).

De ce regimul micro rămâne avantajos?

Chiar și cu impozitul pe dividende de 16%, regimul de microîntreprindere rămâne foarte avantajos fiscal pentru firme cu marjă de profit ridicată:

• Micro (1%) + dividende (16%): fiscalitate totală ~17% din profit (plus CASS)
• Impozit pe profit standard (16%): 16% din profit, apoi +16% dividende = ~31% fiscalitate totală (dubla impunere reală)
• Diferența: microîntreprinderea evită dubla impunere clasică (profit + dividende)

Notă: Începând cu 2026, pentru microîntreprinderi cu venituri din consultanță/management peste 80%, se aplică cota de 3% în loc de 1%. Avantajul rămâne semnificativ: 3% micro + 16% dividende ≈ 19% total vs. 31% regim standard.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — DGRFP Timișoara (Ghid ANAF 2026) Dividendele se distribuie în baza Hotărârii AGA care se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar. Dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Sursa: Ghid ANAF — Impozitarea dividendelor, februarie 2026

⚠️ Opinie specialistă — JURIDICE.ro Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite între persoane juridice române începând cu data de 1 ianuarie 2026, din considerente fiscal-bugetare. Întrucât din profiturile anului 2025 se pot distribui dividende în baza unor situații financiare interimare, s-au stabilit reguli tranzitorii care mențin cota de 10% pentru aceste dividende. Sursa: Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I, JURIDICE.ro, 27 iulie 2025

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

Impozitarea dividendelor în România este armonizată cu dreptul Uniunii Europene, în special prin Directiva 2011/96/UE privind societățile-mamă și filialele (Parent-Subsidiary Directive), care elimină dubla impunere a dividendelor distribuite în cadrul grupurilor de societăți din UE.

Directiva 2011/96/UE, Art. 5 — „Profiturile pe care o filială le distribuie societății sale mamă sunt scutite de impozitul cu reținere la sursă." Sursa: Directiva 2011/96/UE privind societățile-mamă și filialele

Principalele directive UE aplicabile sunt:

Condiții pentru scutirea de impozit la sursă (Directiva 2011/96/UE)

Pentru a beneficia de scutirea de impozit cu reținere la sursă pe dividende în cadrul UE, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

1. Deținere minimă de 10% din capitalul social al filialei
2. Perioadă de deținere de minimum 1 an (România poate solicita perioadă neîntreruptă)
3. Calificarea ca „societate" conform Anexei I — societăți pe acțiuni, SRL-uri, cooperative etc.
4. Rezidență fiscală în UE — ambele societăți trebuie să aibă sediul fiscal într-un stat membru
5. Supunerea la impozitul pe profit — fără opțiuni de scutire sau exceptare

Art. 3 din Directiva 2011/96/UE — „O societate dintr-un stat membru este considerată societate-mamă atunci când deține minimum 10% din capitalul unei societăți din alt stat membru." Sursa: Directiva 2011/96/UE

Transpunerea în dreptul român

România a transpus Directiva 2011/96/UE în Codul Fiscal (Legea 227/2015), în special prin:

• Art. 24 — regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene (transpune Directiva 2011/96/UE)
• Art. 117 — reguli privind impozitul cu reținere la sursă pentru nerezidenți
• Art. 229 — definiția societății-mamă și condiții de calificare

Implementarea românească a condițiilor:

• Deținere minimă: 10% din capital (conform directivei)
• Perioadă de deținere: minimum 1 an neîntrerupt (România aplică opțiunea maximă)
• Forma juridică: SA, SRL, SCA și alte forme prevăzute în Anexa I

România a implementat și regula anti-abuz (GAAR) din Directiva 2015/121/UE, prin care autoritățile fiscale pot refuza beneficiile directivei pentru aranjamente care nu sunt „reale" din punct de vedere economic.

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis numeroase hotărâri care influențează impozitarea dividendelor:

Cauza C-35/98, Verkooijen (6 iunie 2000) — CJUE a stabilit că un stat membru nu poate acorda un avantaj fiscal pentru dividende numai dacă acestea provin de la societăți cu sediul pe teritoriul național. O astfel de măsură constituie o restricție a liberei circulații a capitalurilor. Sursa: CJUE C-35/98, Verkooijen

Cauza C-283/94, Denkavit (17 octombrie 1996) — CJUE a clarificat că statele membre pot impune o perioadă minimă de deținere, dar trebuie să acorde scutirea retroactiv dacă condiția este îndeplinită ulterior. Sursa: CJUE C-283/94, Denkavit

Cauza C-6/16, Eqiom și Enka (7 septembrie 2017) — Statele membre nu pot refuza automat beneficiile Directivei societăți-mamă/filiale doar pentru că acționarul final este din afara UE. Este necesară o analiză individuală a fiecărui caz, iar o prezumție generală de fraudă este incompatibilă cu dreptul UE. Sursa: CJUE C-6/16, Eqiom

Cauza C-782/22 (noiembrie 2024) — CJUE a confirmat că discriminarea între investitori rezidenți și nerezidenți în materie de impozit pe dividende constituie o restricție a liberei circulații a capitalurilor, chiar și pentru investiții de portofoliu sub 10%. Sursa: KPMG — CJUE C-782/22

Aspecte practice din perspectivă europeană

Dividende între societăți din UE:

• Dacă o societate română deține ≥10% dintr-o filială din alt stat UE timp de ≥1 an, dividendele primite sunt scutite de impozit (nu se aplică impozitul de 16%)
• Invers, dividendele plătite de o societate română către societatea-mamă din UE sunt scutite de impozitul cu reținere la sursă

Dividende către/de la state terțe:

• Se aplică convențiile de evitare a dublei impuneri (lista completă pe ANAF)
• Cota standard de reținere: 16% (sau conform convenției aplicabile)
• Libera circulație a capitalurilor (Art. 63 TFUE) se aplică parțial și în relația cu statele terțe, cu posibilitatea unor restricții justificate

Regula anti-abuz (GAAR):

• Autoritățile fiscale române pot refuza scutirea dacă aranjamentul are ca scop principal obținerea unui avantaj fiscal
• Aranjamentele sunt considerate „nereale" dacă nu sunt puse în aplicare pentru motive comerciale valide care reflectă realitatea economică
• Sarcina probei inițiale revine autorității fiscale, dar contribuabilul trebuie să demonstreze substanța economică

Directiva ATAD și regulile CFC:

• România a implementat regulile privind societățile străine controlate (CFC) din Directiva 2016/1164/UE prin Art. 405 din Codul Fiscal
• Dividendele de la filiale din jurisdicții cu impozit redus pot fi supuse impozitării anticipate în România

Jurisprudență națională

Decizii privind CASS pe veniturile din dividende

Tribunalul Timiș, Decizia civilă nr. ###/A din 04.03.2026 — Contestație la executare CASS dividende Un asociat al unei societăți pe acțiuni a încasat dividende în sumă de 72.386 lei ca urmare a lichidării societății. ANAF a emis o decizie de impunere pentru CASS aferentă anului 2019, bazată pe declarația D205 depusă de societate. Contestatorul a susținut că a încasat efectiv dividendele abia în 2021 (nu în 2019), că a depus declarație rectificativă pentru anul 2021 și a achitat CASS aferentă. Instanța a respins contestația la executare, reținând că aspectele privind fondul creanței (anul corect de impozitare) nu pot fi analizate pe calea contestației la executare, ci doar prin contestația fiscală administrativă (art. 268-270 Cod procedură fiscală). Instanța a reținut că „motivul invocat de apelant [...] respectiv faptul că suma de 2496 lei stabilită prin Decizia din data de 13.02.2024 nu este datorată, reprezintă un motiv care vizează fondul dreptului cuprins în titlul de creanță [...] și este inadmisibil pe calea contestației la executare". Relevanță: Cazul ilustrează mecanismul concret prin care ANAF identifică și execută silit CASS pentru dividende nedeclarate: societatea depune D205 cu dividendele plătite, ANAF emite notificare de declarare, iar în lipsa reacției — decizie de impunere din oficiu. Pentru contribuabilii care contestă CASS pe dividende, calea corectă este contestația fiscală administrativă, nu contestația la executare. Sursa: rejust.ro/juris/28563572g

Judecătoria Sectorului 6 București, Sentința civilă nr. ####/27.02.2026 — CASS stabilită din oficiu pe baza D205 ANAF a emis o decizie de impunere din oficiu pentru CASS în sumă de 2.496 lei, pe baza declarației D205 depuse de o societate care raporta dividende de 115.293 lei plătite contestatorului în anul 2019. Contestatorul a susținut că nu a fost niciodată asociat al societății respective și nu a încasat dividende, depunând la dosar un istoric ONRC ca dovadă. Instanța a respins contestația la executare, reținând că fondul creanței (dacă dividendele au fost efectiv încasate) poate fi contestat doar pe calea contestației fiscale, nu prin contestația la executare. Instanța a reținut că „argumentele expuse de contestator [...] vizând nedatorarea sumei [...] dat fiind faptul că debitorul contestator nu a avut calitatea de asociat [...] nu pot fi analizate în cadrul contestației la executare, față de dispozițiile art. 260 alin. 3 Cod procedură fiscală". Relevanță: Cazul demonstrează că ANAF poate emite decizii de impunere din oficiu pentru CASS pe dividende, bazându-se exclusiv pe declarația D205 a societății plătitoare. Chiar și în cazul unor erori (persoana nu era efectiv asociat), contribuabilul trebuie să conteste decizia de impunere pe cale administrativ-fiscală, nu pe calea executării silite. Acest mecanism confirmă importanța verificării datelor din D205 și depunerii la timp a Declarației Unice. Sursa: rejust.ro/juris/9d3e97282

Decizii privind dreptul la dividende și abuzul de majoritate

Tribunalul București, Sentința civilă nr. ###/16.02.2026 — Anulare hotărâre AGA, abuz de majoritate prin nedistribuirea dividendelor Asociatul minoritar (40% din capitalul social) al unei societăți din grupul Romstal a solicitat anularea hotărârii AGA prin care s-au transferat competențe de la adunarea generală la administrator și s-a majorat salariul unui director de dezvoltare la 30.000 EUR net/lună. Reclamantul a invocat abuz de majoritate, arătând că: (i) nu s-au mai distribuit dividende din anul 2022, deși societățile din grup înregistrau profit anual substanțial; (ii) profitul era redirecționat prin salarii excesive în beneficiul asociatului majoritar; (iii) accesul la documente era blocat sub pretextul protecției datelor personale. Reclamantul a invocat art. 67 din Legea 31/1990 (dreptul asociaților la dividende proporțional cu participarea la capitalul social). Reclamantul a susținut că „deși societățile din grupul Romstal înregistrează un profit anual substanțial (de ordinul milioanelor de euro), nu s-au mai distribuit dividende începând cu anul 2022, iar asociații minoritari au fost excluși complet de la beneficiile economice ale calității de asociat" și că „prin refuzul sistematic de a distribui profitul, acesta golește de conținut dreptul la dividend prevăzut de art. 67 din Legea societăților". Relevanță: Cauza ilustrează un scenariu frecvent de optimizare fiscală agresivă — asociatul majoritar își extrage beneficii prin salarii mari (deductibile fiscal pentru societate) în loc de dividende (impozitate la 16%), prejudiciind asociații minoritari care nu au acces la astfel de mecanisme. Diferența fiscală devine și mai importantă după majorarea cotei la 16% din 2026, intensificând tentația de a substitui dividendele cu alte forme de remunerare. Sursa: rejust.ro/juris/gg89ge23d

Tribunalul București, Sentința civilă nr. #/12.01.2026 — Suspendare hotărâre AGA privind distribuirea dividendelor și dizolvarea Un asociat egal (33,33%) într-un grup de societăți IT a solicitat suspendarea hotărârii AGA prin care ceilalți doi asociați (cumulând 66,67%) au decis: distribuirea dividendelor din profitul nerepartizat al anilor anteriori și inițierea dizolvării voluntare a șase societăți. Reclamantul a invocat că dizolvarea urmărea transferul activităților pe o societate în care participația sa fusese diluată la 0,0075%, iar prin modificări anterioare ale actelor constitutive s-au eliminat competențele AGA privind aprobarea salariilor și bugetelor — permițând deturnarea dividendelor sub formă de salarii exorbitante. Instanța a respins cererea de ordonanță președințială. Intervenienții au arătat că „prin hotărârea respectivă s-a decis ca dividendele să fie repartizate către asociați în termen de șase luni" și că „în măsura în care această hotărâre AGA s-ar suspenda, automat s-ar preveni realizarea dreptului la dividende". Instanța a analizat condițiile art. 133 din Legea 31/1990 privind suspendarea executării hotărârilor AGA. Relevanță: Cazul evidențiază tensiunea între dreptul la dividende al asociaților și riscul de abuz în procesul de dizolvare-lichidare. Distribuirea dividendelor din profitul nerepartizat poate fi folosită ca instrument în conflictele societare, iar momentul distribuirii afectează direct regimul fiscal aplicabil (cota de impozit valabilă la data plății efective). Sursa: rejust.ro/juris/469624ee2

Tendințe jurisprudențiale

Jurisprudența recentă în materie de dividende relevă câteva tendințe importante:

1. Enforcement CASS prin cross-referencing D205: ANAF utilizează sistematic declarația D205 (depusă de societate) pentru a identifica persoanele fizice care au primit dividende și nu au declarat CASS prin Declarația Unică. Emiterea deciziilor de impunere din oficiu și executarea silită sunt mecanisme frecvent utilizate.

2. Calea procedurală corectă: Contestarea CASS pe dividende trebuie făcută prin contestație fiscală administrativă (art. 268 Cod procedură fiscală), nu prin contestație la executare civilă. Contribuabilii care greșesc calea procedurală pierd procesul indiferent de temeinicia pretențiilor.

3. Abuzul de majoritate prin substituirea dividendelor: Asociații majoritari pot fi tentați să extragă profitul prin salarii excesive sau contracte intra-grup, evitând distribuirea de dividende. Instanțele analizează aceste situații prin prisma art. 67 din Legea 31/1990, dar pragul de probă pentru demonstrarea abuzului rămâne ridicat.

4. Momentul impozitării: Distincția între data distribuirii și data plății efective a dividendelor rămâne o sursă de litigii, cu implicații directe asupra cotei de impozit aplicabile și a anului fiscal pentru declararea CASS.

Întrebări frecvente

1. Cât este impozitul pe dividende în 2026? Impozitul pe dividende este de 16% din suma brută, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, începând cu 1 ianuarie 2026.

2. Cine plătește impozitul pe dividende? Impozitul este reținut la sursă de către societatea care plătește dividendele. Aceasta are obligația să calculeze, rețină, declare și vireze impozitul la bugetul de stat.

3. Trebuie să plătesc CASS pentru dividende? Da, dacă veniturile dvs. cumulate din investiții (dividende, dobânzi, chirii mobiliare) depășesc 6 salarii minime brute pe an (24.300 lei în 2026). CASS se declară prin Declarația Unică până pe 25 mai anul următor. Important: plafonul maxim pentru dividende este de 24 salarii minime (CASS maxim 9.720 lei), nu 72 ca pentru activitățile independente.

4. Pot distribui dividende trimestrial? Da, prin dividende interimare. Firma trebuie să întocmească situații financiare interimare și să le depună la ANAF. La sfârșitul anului se face regularizarea, iar dacă profitul real e mai mic decât cel estimat, asociații pot fi obligați să restituie diferența.

5. Sunt scutite de impozit dividendele primite de la o filială din UE? Da, dacă îndepliniți condițiile: deținere de minimum 10% din capitalul filialei, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 1 an. Această scutire transpune Directiva UE privind societățile-mamă și filialele.

6. Care este termenul de plată a impozitului pe dividende? Până la data de 25 a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. Pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie anul următor.

7. De ce plafonul CASS pentru dividende (24 salarii minime) este mai mic decât cel pentru PFA (72 salarii minime)? Legislația fiscală tratează diferit tipurile de venit. Dividendele, fiind venituri din investiții pasive (Art. 170 alin. 4 Cod Fiscal), au un plafon maxim de 24 salarii minime (CASS max. 9.720 lei în 2026). Veniturile din activități independente, considerate venituri active (Art. 170 alin. 2 Cod Fiscal), au plafonul majorat la 72 salarii minime (CASS max. 29.160 lei în 2026) conform Legii 141/2025. Diferența anuală poate ajunge la 19.440 lei în favoarea dividendelor.

8. Microîntreprinderile (regim 1-3% pe cifra de afaceri) plătesc 16% impozit pe dividende? Da, microîntreprinderile plătesc impozit de 16% pe dividende exact ca orice altă societate. Nu este dublă impunere în sens legal, deoarece impozitul micro (1-3%) se aplică pe cifra de afaceri (venituri totale), iar impozitul pe dividende (16%) se aplică pe distribuirea profitului net. De exemplu, un SRL cu 500.000 lei cifră de afaceri, 350.000 lei cheltuieli și regim micro 1% va plăti: 5.000 lei impozit micro + 23.200 lei impozit pe dividende (16% din profitul de 145.000 lei distribuit) = fiscalitate efectivă ~5,64% din cifra de afaceri, semnificativ mai avantajos decât regimul standard de impozit pe profit (16%) urmat de dividende (încă 16%).

9. Dacă am atât PFA cât și dividende, plafonul CASS se cumulează? Nu, începând cu 2024, CASS pentru dividende și CASS pentru activități independente (PFA) se calculează SEPARAT și nu se cumulează. Dacă ai 200.000 lei venituri PFA și 150.000 lei dividende, vei plăti: CASS PFA = 29.160 lei (plafonul de 72 salarii minime) + CASS dividende = 9.720 lei (plafonul de 24 salarii minime) = total 38.880 lei CASS. Fiecare tip de venit are propriul plafon conform Art. 170 alin. (2) și (4) Cod Fiscal.

Referințe

1. Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare — legislatie.just.ro
2. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (Monitorul Oficial nr. 699/25.07.2025) — lege5.ro
3. Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată — legislatie.just.ro
4. Ghid ANAF — Impozitarea dividendelor 2026, DGRFP Timișoara — static.anaf.ro
5. StartupCafe.ro — Impozitarea dividendelor: Ghid ANAF 2026 — startupcafe.ro
6. JURIDICE.ro — Legea nr. 141/2025 privind Pachetul fiscal I — juridice.ro
7. Universul Fiscal — Noile Plafoane Fiscale în 2026 — universulfiscal.ro