Impozitul pe Dividend - Calcul și Plată

Pe scurt

Dividendele distribuite de companii către asociați sunt supuse unui impozit de 16% (din 2026), reținut la sursă de către companie. Asociații persoane fizice cu venituri totale peste anumite praguri datorează și contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Cadrul legal

Impozitarea dividendelor este reglementată de Codul Fiscal (Legea 227/2015), cu modificările aduse prin Legea 141/2025.

Art. 43 alin. (2) din Codul Fiscal — Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul. Sursa: Codul Fiscal, Art. 43

Art. 97 alin. (7) din Codul Fiscal — Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Sursa: Codul Fiscal, Art. 97

Modificări recente - Legea 141/2025

Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit pe dividende a crescut de la 10% la 16%, atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice. Această modificare a fost introdusă prin Legea 141/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025.

Important: Dividendele distribuite în 2024 pe baza bilanțurilor interimare au fost impozitate cu 8%, fără recalculare după regularizarea pe baza situațiilor financiare anuale 2024.

Ce sunt dividendele

Dividendele reprezintă partea din profitul net al unei companii care este distribuită acționarilor sau asociaților, proporțional cu participația lor la capitalul social.

Condiții pentru distribuirea dividendelor

Pentru ca o companie să poată distribui dividende, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. Profitul net să fie pozitiv — dividendele se distribuie doar din profitul rămas după plata impozitului pe profit sau a impozitului specific microîntreprinderilor
2. Acoperirea pierderilor anterioare — eventualele pierderi din anii precedenți trebuie acoperite înainte de distribuirea dividendelor
3. Decizie AGA — Adunarea Generală a Acționarilor/Asociaților trebuie să aprobe distribuirea dividendelor printr-o hotărâre

Dividende anuale vs. interimare

Dividende anuale — se distribuie după aprobarea situațiilor financiare anuale și reprezintă modalitatea clasică, fără riscuri de regularizare ulterioară.

Dividende interimare — pot fi distribuite pe parcursul anului fiscal, pe baza unui bilanț contabil interimar (trimestrial). Dacă la finalul anului profitul real este mai mic decât cel estimat, asociații pot fi obligați să returneze diferența.

Cadrul legal al dividendelor interimare

Posibilitatea distribuirii dividendelor interimare este reglementată de Art. 67 alin. (2) din Legea 31/1990 privind societățile comerciale:

Art. 67 alin. (2) Legea 31/1990 — Dividendele se distribuie membrilor proporțional cu partea lor la capitalul social vărsat, facultativ trimestrial pe bază de situații financiare interimare și anual după regularizare prin situațiile financiare anuale, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Sursa: Legea 31/1990, Art. 67

Condiții pentru distribuirea dividendelor interimare:

1. Situații financiare interimare — societatea trebuie să întocmească bilanțul contabil și contul de profit și pierdere la finalul fiecărui trimestru
2. Inventarierea patrimoniului — înainte de întocmirea situațiilor financiare interimare, este obligatorie inventarierea elementelor de activ conform OMF 3.067/2018
3. Hotărâre AGA — Adunarea Generală trebuie să aprobe distribuirea dividendelor interimare printr-o hotărâre specifică
4. Regularizare anuală — la finalul anului, dividendele interimare se regularizează pe baza situațiilor financiare anuale

Mecanismul de regularizare:

Dacă după regularizarea anuală rezultă că dividendele plătite în cursul anului au fost mai mari decât profitul real, asociații au obligația de a returna diferența companiei în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale (Art. 67 alin. 2 Legea 31/1990).

Exemplu: O societate distribuie în trimestrul I 2026 dividende interimare de 100.000 lei pe baza unui profit estimat de 150.000 lei. La finalul anului, profitul real se dovedește a fi doar 80.000 lei. Asociații trebuie să returneze diferența de 20.000 lei (100.000 - 80.000) în termen de 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

Calcul și plată impozit - Persoane juridice

Cota de impozitare

Dividendele plătite către persoane juridice române sunt impozitate cu 16% din suma brută.

Exemplu de calcul

Societatea ABC SRL distribuie dividende de 100.000 lei către o persoană juridică:

• Dividend brut: 100.000 lei
• Impozit 16%: 16.000 lei (reținut de ABC SRL)
• Dividend net primit: 84.000 lei

Excepție - Scutire de impozit

Dividendele nu sunt impozitate dacă, la data plății, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții (Art. 43 alin. 4):

1. Persoana juridică beneficiară:

   • Deține minimum 10% din titlurile de participare ale companiei plătitoare, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății inclusiv
   • Este constituită ca societate pe acțiuni, SRL, sau altă formă prevăzută de lege
   • Plătește impozit pe profit (fără opțiune de exceptare)

2. Persoana juridică plătitoare:

   • Este constituită ca societate comercială română
   • Plătește impozit pe profit (fără opțiune de exceptare)

Exemplu: Dacă societatea HOLDCO SRL deține 25% din ABC SRL de peste un an și ambele plătesc impozit pe profit, dividendele primite de HOLDCO de la ABC sunt scutite de impozit.

Clarificare: Art. 23 vs. Art. 43(4) — Două mecanisme distincte

Codul Fiscal prevede două mecanisme separate pentru tratamentul fiscal al dividendelor între persoane juridice, care nu trebuie confundate:

Art. 43 alin. (4) — Scutire de reținere la sursă (withholding tax exemption)

• Se aplică la plata dividendelor de către societatea plătitoare
• Scutește de obligația de a reține și vira impozitul de 16% la bugetul de stat
• Condițiile: 10% participație, 1 an deținere, ambele companii plătitoare de impozit pe profit
• Efect: Dividendele se plătesc fără reținere de impozit la sursă către beneficiar

Art. 23 — Venituri neimpozabile la impozitul pe profit (profit tax exemption)

• Se aplică la primirea dividendelor de către societatea beneficiară
• Scutește dividendele primite de la includerea în baza de calcul a impozitului pe profit
• Efect: Dividendele primite nu măresc profitul impozabil al beneficiarului

Exemplu practic:

HOLDCO SRL (deține 25% din ABC SRL de 2 ani) primește dividende de 100.000 lei:

1. La plata dividendului (Art. 43 alin. 4): ABC SRL nu reține impozit de 16% → HOLDCO primește integral 100.000 lei
2. La calculul impozitului pe profit (Art. 23): HOLDCO nu include cele 100.000 lei în baza de calcul pentru impozitul pe profit → nu plătește impozit pe profit suplimentar

Important: Cele două scutiri se aplică cumulativ dacă sunt îndeplinite condițiile — dividend scutit la plată (fără reținere la sursă) și scutit la profit (nu se includeîn baza impozabilă).

Termen de plată și declarare

• Declarare: Formularul D100 (Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat) se depune până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a plătit dividendul
• Plată: Impozitul se virează la bugetul de stat până pe 25 a lunii următoare plății dividendului

Excepție: Dacă dividendele au fost aprobate dar neplătite până la sfârșitul anului, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie a anului următor.

Raportare anuală

Formularul D205 (Declarația privind veniturile din dividende și din alte surse) — se depune anual, până pe 28 februarie a anului următor celui de plată. Include toate sumele distribuite și impozitele reținute pentru fiecare beneficiar.

Dividende distribuite de microîntreprinderi

Microîntreprinderile (societăți cu cifră de afaceri până la 100.000 EUR, reglementate de Art. 47-57 Codul Fiscal) plătesc un impozit pe venit de 1% asupra veniturilor, în loc de impozitul pe profit de 16%.

Important: Dividendele distribuite de microîntreprinderi sunt supuse aceluiași impozit de 16% ca și dividendele distribuite de societățile pe impozit pe profit. Microîntreprinderile au obligația de a reține și vira impozitul de 16% la data plății dividendelor către asociați, conform Art. 43 și Art. 97 Codul Fiscal.

Scutirea de impozit (Art. 43 alin. 4) NU se aplică microîntreprinderilor:

Dividendele plătite de o microîntreprindere sau primite de o microîntreprindere nu pot beneficia de scutirea de reținere la sursă prevăzută de Art. 43 alin. (4), deoarece o condiție expresă este ca ambele societăți să fie plătitoare de impozit pe profit (fără opțiune de exceptare).

Exemplu:

• Microîntreprinderea ALPHA SRL (cifră afaceri 80.000 EUR, impozit 1%) distribuie dividende de 50.000 lei către asociatul persoană fizică → reține impozit de 16% (8.000 lei)
• Microîntreprinderea BETA SRL (deține 30% din ABC SRL, societate pe impozit pe profit) primește dividende de 100.000 lei → ABC SRL reține impozit de 16% (16.000 lei) la plată, chiar dacă participația depășește 10% și este deținută de peste 1 an

Atenție: Începând cu 1 ianuarie 2026, pragul maxim de cifră de afaceri pentru microîntreprinderi a scăzut de la 250.000 EUR la 100.000 EUR. Societățile care depășesc acest prag trec automat pe regimul de impozit pe profit de 16%.

Calcul și plată impozit - Persoane fizice

Cota de impozitare

Dividendele primite de persoane fizice sunt impozitate cu 16%, impozitul fiind final (nu se mai include în venitul anual impozabil).

Exemplu de calcul

Ionescu primește dividende de 50.000 lei de la ABC SRL:

• Dividend brut: 50.000 lei
• Impozit 16%: 8.000 lei (reținut de ABC SRL)
• Dividend net primit: 42.000 lei

CASS (Contribuția la Asigurări Sociale de Sănătate)

Persoanele fizice care obțin dividende trebuie să plătească CASS de 10% dacă veniturile totale anuale (dividende + chirii + drepturi de autor + alte venituri asimilate salariilor, etc.) depășesc anumite praguri.

Praguri CASS pentru 2026

CASS se calculează în funcție de veniturile cumulate din toate sursele (nu doar dividende):

Semestrul I 2026 (ianuarie - iunie):

Praguri calculate pe baza salariului minim brut de 4.050 lei/lună (ianuarie-iunie 2026)

Semestrul II 2026 (iulie - decembrie):

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește la 4.325 lei/lună, iar pragurile CASS se recalculează:

Praguri calculate pe baza salariului minim brut de 4.325 lei/lună (iulie-decembrie 2026)

Important: Deși salariul minim crește la jumătatea anului, CASS pentru dividende se calculează anual pe baza veniturilor cumulate din întregul an 2026. Pragurile aplicabile sunt cele în vigoare la data depunerii Declarației Unice (25 mai 2027), deci se vor aplica pragurile din semestrul II 2026 (bazate pe salariul de 4.325 lei/lună).

Declarare și plată CASS

• Declarare: Prin Declarația Unică (Formularul 212), depusă până pe 25 mai a anului următor
• Plată:
  • 25% din CASS — până la 25 mai (odată cu depunerea Declarației Unice)
  • 75% din CASS — până la 15 septembrie

Obligații declarative pentru persoane fizice

Obligația declarării prin Declarația Unică apare doar dacă:

• Veniturile totale anuale (inclusiv dividende) depășesc 24.300 lei (pragul pentru CASS)
• Sau persoana fizică are și alte obligații de declarat (PFA, drepturi de autor, chirii, etc.)

Companiile raportează dividendele plătite către ANAF prin D205, astfel încât autoritățile fiscale au deja aceste informații.

Aspecte practice

1. Dividende vs. salariu de administrator

Multe companii aleg să remunereze administratorii prin dividende în loc de salariu, pentru a reduce costurile cu contribuțiile sociale. Iată o comparație:

Salariu de administrator (10.000 lei brut):

• CAS (25%): 2.500 lei
• CASS (10%): 1.000 lei
• Impozit pe venit (10%): 650 lei (după deducerea personală)
• Cost total pentru companie: ~13.500 lei
• Net în mână: ~6.850 lei

Dividend (10.000 lei brut):

• Impozit pe dividend (16%): 1.600 lei
• Cost pentru companie: 10.000 lei (din profit deja impozitat)
• Net în mână: 8.400 lei (+ eventual CASS 10% dacă depășește pragul)

Atenție: Distribuirea de dividende necesită profit net disponibil, în timp ce salariul este cheltuială deductibilă fiscal.

2. Optimizare fiscală până la 31 decembrie 2025

Companiile care au distribuit dividende în 2025 (înainte de intrarea în vigoare a Legii 141/2025) au beneficiat de cota de 10%. Această strategie a permis economii de 6% din suma distribuită.

Exemplu: Dividend de 100.000 lei plătit în decembrie 2025 vs. ianuarie 2026:

• 2025: impozit 10.000 lei (cotă 10%)
• 2026: impozit 16.000 lei (cotă 16%)
• Diferență: 6.000 lei economisiți

3. Dividende pentru fonduri de pensii

Dividendele distribuite către fondurile de pensii administrate privat și fondurile de pensii facultative sunt impozitate cu 16%, conform Art. 43 alin. (5) din Codul Fiscal.

4. Greșeli frecvente

❌ Eroare: Distribuirea de dividende fără acoperirea pierderilor din anii anteriori

• Consecință: Dividendele sunt nule de drept, asociații pot fi obligați să returneze sumele

❌ Eroare: Nedeclararea și neplata impozitului la termen

• Consecință: Penalități de întârziere (0,01% pe zi) și dobânzi

❌ Eroare: Confundarea dividendelor cu rambursarea aporturilor

• Consecință: Rambursarea aporturilor nu este impozitată, dar trebuie justificată contabil și nu poate depăși aporturile efectiv realizate

❌ Eroare: Neîncluderea dividendelor în calculul CASS

• Consecință: Declarație Unică incompletă, riscul de regularizări și penalități

5. Dividende ascunse și beneficii în natură pentru acționari

Dividendele ascunse (distribuiri deghizate de profit) reprezintă cheltuieli efectuate de societate în interesul acționarilor/asociaților, dar clasificate ca cheltuieli de afaceri. ANAF poate recalifica aceste cheltuieli ca dividende și stabili impozitul corespunzător.

Exemple de dividende ascunse:

1. Utilizarea mașinii companiei pentru scopuri personale — dacă asociatul folosește autovehiculul companiei în interes personal, valoarea utilizării personale (calculată ca beneficiu în natură) poate fi impozitată ca dividend
2. Cheltuieli personale plătite de companie — cazări, transport, mese fără justificare de afaceri
3. Împrumuturi către acționari fără dobândă sau sub rata pieței — diferența de dobândă poate fi considerată dividend ascuns
4. Utilizarea bunurilor imobiliare ale companiei — folosirea sediului, vilei sau altor proprietăți în interes personal

Cum se evită:

• Documentare riguroasă — toate cheltuielile companiei trebuie să aibă justificare de afaceri (contracte, facturi, procese-verbale)
• Beneficii în natură declarate — dacă asociatul folosește bunuri ale companiei în interes personal, se declară și se impozitează ca beneficiu în natură (impozit 10% + contribuții pe valoarea beneficiului)
• Contracte de închiriere/împrumut — formalizați utilizarea bunurilor companiei cu contracte la prețuri de piață

Atenție: În cazul controalelor ANAF, sarcina probei revine contribuabilului — trebuie să demonstrați că cheltuielile au fost efectuate în interesul companiei, nu al acționarilor.

6. Rambursarea aporturilor vs. dividende

Rambursarea aporturilor (reducerea capitalului social) nu este impozitată ca dividend, dar trebuie respectate condiții stricte:

Condiții pentru scutirea de impozit:

1. Reducere efectivă de capital — operațiunea trebuie înregistrată la ONRC ca reducere a capitalului social
2. Documentație justificativă:
   • Hotărâre AGA de reducere a capitalului social
   • Publicitate legală (anunț în Monitorul Oficial)
   • Respectarea procedurii de opoziție a creditorilor (30 zile)
3. Limita aportului efectiv realizat — suma rambursată nu poate depăși aportul inițial al asociatului la capital

Situație specială — rezerve capitalizate:

Dacă societatea a încorporat în capital profitul (prin capitalizarea rezervelor), iar ulterior reduce capitalul pentru a rambursa asociații, suma corespunzătoare profitului capitalizat poate fi impozitată ca dividend, nu ca rambursare de aport.

Exemplu:

• Asociatul A a aport inițial: 10.000 lei (2020)
• Societatea capitalizează profit de 50.000 lei în 2024 → capitalul crește la 60.000 lei
• În 2026, societatea reduce capitalul cu 30.000 lei pentru rambursare către A
• Tratament fiscal:
  • Primii 10.000 lei = rambursare aport (scutit de impozit)
  • Următorii 20.000 lei = profit capitalizat (impozit 16% ca dividend)

Dovada aportului: Păstrați documentele de constituire, acte adiționale și dovezi de plată a aporturilor pentru a justifica scutirea de impozit.

7. Dividende către persoane fizice nerezidente

Persoanele fizice nerezidente care primesc dividende de la companii românești sunt supuse impozitului de 16% reținut la sursă, cu posibilitatea aplicării cotelor reduse conform convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Procedură:

1. Fără certificat de rezidență fiscală:

   • Se aplică cota standard de 16% (sau cota din legislația română, cea mai favorabilă)
   • Companiacă română reține impozitul la plată

2. Cu certificat de rezidență fiscală:

   • Nerezidentul prezintă certificat de rezidență fiscală emis de autoritățile din statul său de reședință
   • Se aplică cota din convenția bilaterală de evitare a dublei impuneri
   • Exemple de cote: 10% (Germania), 15% (Ungaria, Franța), 5% (SUA pentru participații semnificative)

Documentație necesară:

• Certificat de rezidență fiscală valabil (eliberat de autoritatea competentă din statul de reședință)
• Declarație pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor convenției
• Formular special dacă prevăzut de convenție

Exemplu:

Persoană fizică rezidentă în Ungaria primește dividende de 100.000 lei de la o companie română:

• Fără certificat: impozit 16% → 16.000 lei reținut
• Cu certificat de rezidență din Ungaria: impozit 15% conform convenției România-Ungaria → 15.000 lei reținut

Compensarea impozitului: Nerezidentul poate solicita în statul său de reședință compensarea impozitului plătit în România conform convenției de evitare a dublei impuneri.

8. PFA și Întreprinderi Individuale ca acționari

Persoanele fizice autorizate (PFA) și întreprinderile individuale (II) pot fi acționari/asociați în SRL și pot primi dividende.

Regim fiscal:

Dividendele primite de PFA sau II sunt impozitate ca persoane fizice, nu ca venituri din activități independente:

• Impozit pe dividend: 16% (reținut la sursă de compania plătitoare)
• CASS: 10% dacă veniturile totale (dividende + alte venituri din investiții + venituri asimilate salariilor) depășesc pragurile de 6/12/24 salarii minime
• Nu se includ în veniturile PFA/II — dividendele nu fac parte din calculul impozitului pe venitul net/normă de venit specific PFA

Important: Dividendele primite de PFA/II nu beneficiază de deducerile sau regimurile speciale aplicabile veniturilor din activități independente — sunt tratate separat, ca venituri din investiții.

Declarare:

• PFA/II declară dividendele în Declarația Unică (formularul 212), secțiunea "Venituri din investiții"
• Impozitul de 16% este deja reținut de compania plătitoare, deci nu se mai plătește suplimentar
• CASS se calculează și se plătește dacă se depășesc pragurile

9. Prescripția dreptului ANAF de a stabili impozit pe dividende

Dreptul ANAF de a stabili creanțe fiscale privind impozitul pe dividende nedeclarat sau incomplet plătit se prescrie în 5 ani, conform Art. 91 Codul de Procedură Fiscală.

Termen de prescripție:

Termenul de prescripție de 5 ani curge de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere creanța fiscală (adică anul în care dividendele au fost plătite sau ar fi trebuit să fie plătite).

Exemplu:

• Dividende plătite în martie 2026 → creanța fiscală (impozitul de 16%) ia naștere în martie 2026
• Termenul de prescripție începe să curgă de la 1 ianuarie 2027
• ANAF poate stabili impozitul nedeclarat până la 31 decembrie 2031

Întreruperea prescripției:

Prescripția se întrerupe prin:

• Notificarea contribuabilului privind inspecția fiscală
• Emiterea deciziei de impunere
• Recunoașterea datoriei de către contribuabil

După întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou.

Atenție: Pentru dividendele ascunse (distribuiri deghizate descoperite de ANAF în urma controlului), termenul de prescripție de 5 ani curge de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc distribuirea deghizată, nu de la data descoperirii.

10. Dividende de la companii străine

Dividendele primite de persoane fizice române de la companii străine sunt de asemenea impozitate cu 16% în România, cu posibilitatea compensării impozitului plătit în străinătate conform convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Alfasign.ro (NECESITĂ VERIFICARE) "Dacă vrei să profiți de impozitul de 10%, poți distribui dividende interimare pentru primele 3 trimestre ale anului 2026 (cu bilanț interimar depus la ANAF și o hotărâre AGA existentă). Acestea vor fi impozitate cu 10% dacă taxele sunt plătite până la 25 ianuarie 2026, dar se vor regulariza pe baza bilanțului anual." Sursa: Alfasign - Dividende în 2026, 5 februarie 2026

⚠️ AVERTISMENT — Această strategie prezintă riscuri juridice semnificative:

Conform Legii 141/2025, Art. II alin. (1): "Prevederile privind cota de impozit de 16% se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2026."

Interpretare:

• "Distribuite" se referă la data aprobării de către AGA, nu la data plății efective
• Dividendele interimare pentru 2026 (chiar dacă plata impozitului se face în 2025) sunt distribuite în 2026 → supuse cotei de 16%, nu 10%
• Nu există clarificare oficială ANAF care să confirme această "breșă"

Risc fiscal:

Dacă ANAF consideră că dividendele interimare pentru 2026 trebuie impozitate cu 16%, contribuabilul riscă:

• Diferența de impozit (6% din suma distribuită)
• Penalități de întârziere (0,01% pe zi)
• Posibile sancțiuni pentru declarare incompletă

Recomandare: Nu aplicați această strategie fără consultare cu un specialist fiscal și fără clarificare oficială din partea ANAF (Ordin/Normă metodologică). Dacă optați totuși pentru această abordare, păstrați documentația completă și pregătiți-vă pentru un eventual control fiscal.

⚠️ Opinie specialistă — Inovacont.ro "Creșterea impozitului pe dividende la 16% din 2026 va reduce suma netă disponibilă pentru asociați, influențând deciziile privind reinvestirea sau retragerea profitului. SRL-urile trebuie să anticipeze această schimbare și să ajusteze bugetele și previziunile financiare pentru a evita probleme de lichiditate." Sursa: Inovacont - Ghid dividende 2025-2026

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

Impozitarea dividendelor în România este supusă cerințelor dreptului Uniunii Europene, în special Directivei mamă-filială (Council Directive 2011/96/EU), care stabilește reguli privind scutirea de impozit a dividendelor distribuite între companii afiliate din state membre diferite.

Directiva 2011/96/UE privind regimul fiscal comun aplicabil societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre

Articolul 5 — Profiturile pe care o filială le distribuie societății-mamă sunt scutite de impozitul reținut la sursă.

Articolul 4(1) — Atunci când o societate-mamă, în virtutea asocierii sale cu filiala, primește profituri distribuite, statul membru al societății-mamă trebuie să: (a) se abțină de la impozitarea acestor profituri; sau (b) să impoziteze aceste profituri, permițând societății-mamă să deducă din impozitul datorat fracțiunea impozitului pe profit plătit de filială.

Sursa: Directiva 2011/96/UE consolidată

Condiții pentru aplicarea directivei

Pentru a beneficia de scutirea de impozit la sursă (withholding tax) conform directivei, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. Participație minimă: Societatea-mamă trebuie să dețină minimum 10% din capitalul filialei
2. Perioadă de deținere: Participația trebuie menținută pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an
3. Forme de organizare: Ambele companii trebuie să fie constituite în una din formele prevăzute în Anexa I la directivă (SRL, SA, etc.)
4. Rezidență fiscală: Ambele companii trebuie să fie rezidente fiscal în state membre UE
5. Impozitare efectivă: Ambele companii trebuie să fie supuse impozitului pe profit (fără opțiune de exceptare)

Transpunerea în dreptul român

România a transpus Directiva 2011/96/UE prin Art. 43 alin. (4) din Codul Fiscal, care prevede:

Art. 43 alin. (4) Codul Fiscal — Dividendele nu sunt impozitate dacă, la data plății, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• Persoana juridică beneficiară deține minimum 10% din titlurile de participare ale companiei plătitoare, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății inclusiv
• Beneficiarul este constituită ca societate pe acțiuni, SRL, sau altă formă prevăzută de lege
• Ambele părți plătesc impozit pe profit (fără opțiune de exceptare)

Sursa: Codul Fiscal, Art. 43

Important: Transpunerea românească se aplică atât pentru dividende intra-România, cât și pentru dividende transfrontaliere între România și alte state membre UE/SEE.

Regula anti-abuz

Începând cu 2015, Codul Fiscal român încorporează și regula anti-abuz prevăzută de Directiva 2011/96/UE (Art. 1 alin. 2), pentru prevenirea practicilor fiscale abuzive folosite pentru obținerea de beneficii fiscale contrare principiilor directivei. Astfel, scutirea de impozit poate fi refuzată dacă structura juridică nu reflectă realitatea economică și are ca scop principal obținerea unui avantaj fiscal.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-601/23, Credit Suisse Securities (19 decembrie 2024)

Context: Compania Credit Suisse Securities (Europe) Ltd, rezidentă în Marea Britanie, a primit dividende de la o companie din Țara Bascilor (Spania). Dividendele au fost supuse unui impozit reținut la sursă de 15%, care pentru companiile rezidente în pierdere era rambursat integral, dar nu și pentru companiile nerezidente.

Întrebare: Poate un stat membru să discrimineze între companii rezidente și nerezidente în ceea ce privește rambursarea impozitului pe dividende?

Hotărâre: CJUE a decis că Art. 63 TFUE (libera circulație a capitalurilor) interzice o astfel de diferență de tratament. Statele membre nu pot acorda rambursarea integrală a impozitului reținut la sursă doar companiilor rezidente în pierdere, refuzând-o companiilor nerezidente aflate în aceeași situație.

Principiu: Dividendele plătite companiilor nerezidente trebuie tratate în mod egal cu cele plătite companiilor rezidente. Orice diferență de tratament fiscal constituie o restricție a liberei circulații a capitalurilor, interzisă de Art. 63 TFUE.

Sursa: CJEU C-601/23, Credit Suisse

Cauza C-575/17, Sofina și alții (22 noiembrie 2018)

Context: Sofina SA (Belgia) și celelalte companii reclamante au primit dividende de la filiale rezidente în alte state membre UE. Belgia acorda o scutire de impozit pentru dividendele primite de la filiale belgiene, dar impozita dividendele de la filiale străine.

Hotărâre: CJUE a decis că tratamentul mai puțin favorabil al dividendelor plătite către companii nerezidente, comparativ cu cele plătite către companii rezidente, constituie o restricție a liberei circulații a capitalurilor interzisă de Art. 63 TFUE.

Principiu: Statele membre nu pot impozita diferențiat dividendele primite de la filiale rezidente față de cele primite de la filiale din alte state membre UE, dacă această diferență de tratament descurajează investițiile transfrontaliere.

Sursa: CJEU C-575/17, Sofina

Aspecte practice din perspectivă europeană

1. Dividende transfrontaliere în UE/SEE

Companiile românești care distribuie dividende către companii-mamă din UE/SEE trebuie să:

• Verifice dacă sunt îndeplinite condițiile Directivei mamă-filială (10% participație, 1 an deținere)
• Aplice scutirea de impozit la sursă dacă condițiile sunt îndeplinite
• Obțină documentație justificativă de la beneficiar (certificat de rezidență fiscală, declarație privind îndeplinirea condițiilor)

Exemplu: Dacă o companie SRL din România are un acționar german care deține 25% din capitalul social de peste 2 ani, dividendele plătite către acel acționar german (persoană juridică) sunt scutite de impozit în România conform Art. 43 alin. (4) Codul Fiscal.

2. Dividende primite din UE

Companiile românești care primesc dividende de la filiale din alte state membre UE beneficiază de venituri neimpozabile conform Art. 23 Codul Fiscal, dacă sunt îndeplinite condițiile de participație (10%, 1 an).

Atenție: Dacă statul de rezidență al filialei aplică impozit la sursă pe dividende (în contradicție cu Directiva 2011/96/UE), compania română poate invoca dreptul UE pentru a solicita scutirea sau rambursarea impozitului.

3. Convenții de evitare a dublei impuneri

Pentru dividende distribuite către beneficiari din state terțe (non-UE), România aplică:

• 16% impozit la sursă (cota standard din 2026)
• Cote reduse conform convențiilor bilaterale de evitare a dublei impuneri (de regulă între 0-15%, în funcție de țară și procentul de participație)

Listele complete ale convențiilor sunt disponibile pe site-ul ANAF.

4. Riscuri de neconformare cu dreptul UE

Companiile care primesc dividende dintr-un stat membru UE și consideră că au fost discriminate fiscal (impozitate mai greu decât companiile rezidente) pot:

• Invoca Art. 63 TFUE (libera circulație a capitalurilor)
• Invoca Directiva 2011/96/UE (regimul mamă-filială)
• Sesiza Comisia Europeană pentru procedură de infringement
• Solicita rambursarea impozitului reținut în exces, invocând jurisprudența CJUE (Sofina, Credit Suisse)

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile contribuabilului (PRO)

ÎCCJ, 27 iunie 2023 — Decizia nr. 20/2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că contribuabilii pot invoca în instanță motive de nelegalitate noi față de cele invocate în contestația administrativă împotriva ANAF. Această decizie uniformizează practica judiciară și întărește drepturile procedurale ale contribuabililor în litigii fiscale. Instanța a reținut că: "motivele de nelegalitate invocate în cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației și a actelor administrative fiscale nu sunt limitate la cele invocate în contestația administrativă." Această garanție procedurală este esențială pentru contribuabilii care contestă decizii de impunere privind impozitul pe dividende — pot dezvolta argumentația juridică în fața instanței chiar dacă nu au invocat toate motivele în faza administrativă. Sursa: ÎCCJ Decizia 20/2023

Curtea de Apel București, 2025 — Cauza SPECIALIST CONSULTING SRL (Niculeasa Law Firm) Curtea de Apel București a confirmat anularea unei decizii de impunere ANAF privind impozitul pe dividende, reținând că impozitul pe dividende se aplică doar când sunt îndeplinite condițiile legale specifice prevăzute de Art. 43 Cod Fiscal. Instanța a stabilit că actele administrative fiscale care ignoră hotărâri anterioare definitive sunt afectate de "eroare gravă și evidentă", conducând la nulitate. În materie de dividende, Curtea a distins între sancțiunea primară (majorarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit) și sancțiunea-excepție (impozitul pe dividende), stabilind că aceasta din urmă se aplică doar când legislația o permite în mod expres. Prin urmare, ANAF nu poate aplica automat impozitul pe dividende fără îndeplinirea tuturor cerințelor legale. Sursa: Decizia Curtea de Apel București 2025

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Curtea de Apel București, 8 iunie 2022 — Decizia nr. 963/2022 Curtea de Apel București a anulat distribuirea de dividende efectuată cu aproximativ o lună înainte de intrarea societății în insolvență, considerând-o act fraudulos conform Art. 117 alin. (2) lit. c) și g) din Legea 85/2014. Instanța a respins apărarea că dividendele fuseseră legal aprobate de AGA, reținând că: "cunoscând situația financiară a societății debitoare, iminența insolvenței și datoriile către creditori, asociatul-administrator a ales să plătească în mod prioritar datoria către sine, prejudiciind ceilalți creditori." Data efectuării plății dividendelor (nu data hotărârii AGA) este relevantă pentru calificarea ca act fraudulos. Decizia subliniază că proximitatea temporală dintre distribuirea dividendelor și intrarea în insolvență poate conduce la anularea acestora, chiar dacă inițial au respectat formalitățile legale. Sursa: Curtea de Apel București 963/2022

Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Secția Comercială, 26 ianuarie 2000 — Decizia nr. 404/2000 CSJ a stabilit că creanțele de dividende sunt supuse prescripției generale de 3 ani, nu unei prescripții speciale. Această soluție clarifică regimul temporal al dreptului asociatului de a solicita plata dividendelor distribuite dar neplătite. Instanța a reținut: "Creanțele de dividende se supun termenului general de prescripție de 3 ani." În practică, dacă un asociat nu solicită plata dividendelor distribuite printr-o hotărâre AGA în termen de 3 ani de la exigibilitate, pierde dreptul de a le mai pretinde. Acest principiu protejează societatea împotriva obligațiilor învechite, dar obligă asociații să fie diligenti în exercitarea drepturilor pecuniare. Sursa: CSJ Decizia 404/2000

Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Secția Comercială, 1999 — Decizia nr. 4458/1999 CSJ a stabilit că decizia societății de a nu distribui dividende, chiar când este posibil legal, reprezintă o chestiune de oportunitate economică și nu poate fi contestată în instanță ca principiu. Instanța a reținut: "Refuzul distribuirii dividendelor, chiar când există profit, este o decizie de oportunitate economică și nu poate fi atacată în justiție ca atare." Acționarii minoritari nu pot obliga AGA să distribuie dividende doar pentru că există profit net disponibil — managementul poate decide reinvestirea profiturilor în dezvoltarea afacerii. Excepția este abuzul de majoritate, când nedistribuirea are scopul exclusiv de a prejudicia minoritarii, fără nicio justificare economică. Sursa: CSJ Decizia 4458/1999

Nuanțe și cazuri speciale

Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Secția Comercială, 2002 — Decizia nr. 4028/2002 CSJ a clarificat natura juridică a dividendelor, stabilind că acestea reprezintă "compensații strict legate de profitul realizat de societate din activitatea sa", nu simple accesorii ale aportului de capital. Această decizie este importantă pentru calificarea fiscală a dividendelor și distincția față de alte tipuri de venituri (cum ar fi dobânzile la împrumuturi de acționari sau remunerațiile de management). Prin stabilirea naturii juridice a dividendelor ca fiind dependentă de profit efectiv realizat, instanța a consolidat principiul că distribuirea dividendelor necesită existența reală a profitului net, nu doar a unei hotărâri formale AGA. Această jurisprudență susține și poziția ANAF în verificările fiscale privind "dividendele ascunse" — cheltuieli calificate ca distribuiri deghizate de dividende. Sursa: CSJ Decizia 4028/2002

Tendințe jurisprudențiale

1. Protecția procedurală sporită a contribuabililor (ÎCCJ 20/2023)

Jurisprudența recentă întărește drepturile procedurale ale contribuabililor în litigii cu ANAF. Decizia ÎCCJ 20/2023 elimină practica restrictivă a unor tribunale care respingeau argumente juridice noi invocate în faza judiciară. În practică, contribuabilii pot dezvolta și îmbunătăți apărarea lor chiar dacă contestația administrativă a fost sumară sau incompletă, facilitând accesul la justiție și echilibrând puterea ANAF cu drepturile contribuabililor.

2. Cerințe stricte pentru aplicarea impozitului pe dividende (Curtea de Apel București 2025)

Instanțele verifică îndeplinirea tuturor condițiilor legale înainte ca ANAF să poată impune impozit pe dividende. Impozitul pe dividende este tratat ca "sancțiune-excepție", nu ca regulă generală — se aplică doar când legislația prevede în mod expres. Această tendință protejează contribuabilii împotriva aplicării arbitrare a impozitului pe dividende în cazuri care nu îndeplinesc cerințele Art. 43 sau Art. 97 Cod Fiscal.

3. Anularea dividendelor frauduloase în insolvență (Curtea de Apel București 963/2022)

Instanțele anulează distribuirile de dividende efectuate cu intenția de a prejudicia creditorii, aplicând Art. 117 Legea 85/2014 (acte frauduloase). Criteriile cheie sunt: (a) proximitatea temporală față de deschiderea procedurii de insolvență (de regulă, sub 3 luni), (b) cunoștința asociatului-administrator privind situația financiară precară, și (c) prioritizarea propriului profit față de protecția creditorilor. Această jurisprudență descurajează "extragerea" de dividende înainte de insolvență și consolidează principiul "par conditio creditorum."

4. Discreție economică vs. abuz de majoritate (CSJ 4458/1999)

Refuzul distribuirii dividendelor este, în principiu, o decizie legitimă de oportunitate economică (reinvestirea profiturilor în dezvoltare). Instanțele nu intervin decât în cazuri extreme de abuz de majoritate — când nedistribuirea are scopul exclusiv de a prejudicia minoritarii, fără nicio justificare economică reală. Această balanță protejează atât libertatea de gestiune a managementului, cât și drepturile minoritarilor împotriva abuzului.

5. Prescripția creanțelor de dividende (CSJ 404/2000)

Dreptul asociaților de a pretinde plata dividendelor aprobate dar neplătite se prescrie în 3 ani de la exigibilitate. Asociații trebuie să fie diligenti în exercitarea drepturilor — tăcerea prelungită (peste 3 ani) conduce la pierderea dreptului. Această regulă protejează societățile împotriva obligațiilor învechite și favorizează claritatea situației financiare.

Întrebări frecvente

Când se plătește impozitul pe dividende?

Impozitul pe dividende se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat plata către asociați. Dacă dividendele au fost aprobate dar neplătite până la sfârșitul anului, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie a anului următor.

Trebuie să plătesc CASS pentru dividende?

Da, dacă veniturile tale totale anuale (dividende + alte venituri) depășesc 24.300 lei (echivalent 6 salarii minime brute). CASS este de 10% și se plătește în funcție de pragul atins (2.430 lei, 4.860 lei sau 9.720 lei).

Pot distribui dividende dacă firma are pierderi din anii anteriori?

Nu. Dividendele pot fi distribuite doar după acoperirea tuturor pierderilor din exercițiile financiare anterioare. Distribuirea de dividende cu nerespectarea acestei reguli este nulă de drept.

Care este diferența între impozitul pe profit și impozitul pe dividende?

• Impozitul pe profit (16%) se plătește de companie asupra profitului brut înainte de distribuire
• Impozitul pe dividende (16%) se plătește de beneficiarii dividendelor asupra sumei distribuite din profitul net rămas după impozitul pe profit

Aceasta înseamnă că profitul distribuit ca dividend este dublu impozitat (la nivelul companiei și la nivelul asociatului).

Pot primi dividende fără să am hotărâre AGA?

Nu. Distribuirea dividendelor fără hotărârea Adunării Generale a Acționarilor/Asociaților este nelegală. Hotărârea AGA trebuie să specifice suma distribuită, modalitatea de plată și termenul de plată.

Ce se întâmplă dacă nu declar dividendele în Declarația Unică?

Dacă veniturile tale depășesc pragul de 24.300 lei și nu depui Declarația Unică, riști amenzi de la 500 la 1.000 lei pentru nedepunerea declarației, plus obligația de a plăti CASS cu penalități și dobânzi.

Dividendele primite de o persoană juridică se mai impozitează la profit?

Nu, dacă dividendele sunt primite de o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română, acestea sunt venituri neimpozabile conform Art. 23 din Codul Fiscal (cu excepția situațiilor în care se aplică scutirea de impozit pe dividende conform Art. 43 alin. 4).

Care este termenul legal pentru plata dividendelor după aprobarea AGA?

Legislația română nu prevede un termen legal imperativ pentru plata dividendelor după aprobarea de către AGA. Hotărârea AGA trebuie să specifice termenul de plată — acesta poate fi imediat, în 30 de zile, 60 de zile, sau orice alt termen stabilit de asociați.

Aspecte practice:

• Lipsa de lichidități: Dacă societatea nu are disponibilități financiare, plata poate fi amânată, dar asociații pot solicita în instanță executarea obligației de plată
• Prescripția creanței: Dreptul asociatului de a pretinde plata dividendelor aprobate se prescrie în 3 ani de la exigibilitate (Decizia CSJ 404/2000)
• Obligația fiscală: Impozitul pe dividende se plătește la data plății efective către asociați, nu la data aprobării de către AGA. Dacă dividendele au fost aprobate dar nu plătite până la sfârșitul anului, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie a anului următor.

Dobânzi pentru întârziere: Legislația nu prevede în mod implicit dobânzi pentru plata cu întârziere a dividendelor, dar acestea pot fi stipulate în actul constitutiv sau în hotărârea AGA.

Referințe

Legislație românească

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/296079
2. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/300022
3. OUG nr. 156/2024 — Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare

Legislație europeană

4. Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun aplicabil societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre (versiune consolidată) — eur-lex.europa.eu/eli/dir/2011/96/oj
5. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Art. 63 — Libera circulație a capitalurilor — eur-lex.europa.eu

Jurisprudență CJUE

6. Cauza C-601/23, Credit Suisse Securities (Europe) Ltd v Diputación Foral de Bizkaia, Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 19 decembrie 2024 — eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex:62023CJ0601
7. Cauza C-575/17, Sofina SA și alții v Ministre de l'Action et des Comptes publics, Hotărârea Curții din 22 noiembrie 2018 — curia.europa.eu

Doctrine și analiză

8. Alfasign — "Dividende în 2026 – ce taxe plătești și ce trebuie declarat" (5 februarie 2026) — alfasign.ro/taxe-dividende-srl/
9. Inovacont — "Ghid complet pentru plata și impozitarea dividendelor în 2025–2026" — inovacont.ro/ghid-complet-pentru-plata-si-impozitarea-dividendelor/