IMCA — impozitul minim pe cifra de afaceri

IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) este un prag minim de impozitare reglementat de art. 18^1 din Codul fiscal, aplicabil companiilor cu venituri de peste 50.000.000 euro în anul precedent. Când impozitul pe profit (16%) este mai mic decât IMCA, firma îl plătește la nivelul IMCA, calculat ca 1% din baza ajustată. Este o măsură temporară: cota scade la 0,5% în 2026, iar regimul se elimină din 2027.

Pe scurt

IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) este un impozit-plafon introdus prin Legea nr. 296/2023 și reglementat de art. 18^1 din Codul fiscal, aplicabil de la 1 ianuarie 2024 companiilor mari — cele cu o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro în anul precedent. Când impozitul pe profit calculat în mod obișnuit (16%) este mai mic decât IMCA, firma plătește impozitul pe profit la nivelul IMCA, calculat după formula IMCA = 1% × (VT − Vs − I − A). Este o măsură temporară: cota a fost redusă la 0,5% în 2026 prin OUG nr. 89/2025, iar regimul se elimină începând cu 2027.

Cadrul legal

IMCA este reglementat de art. 18^1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, text introdus prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Regimul se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Art. 18^1 alin. (1) Cod fiscal — Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Sursa: Codul fiscal, Legea 227/2015 – art. 18^1 (accesat 2026-09-01)

Formula de calcul prevăzută de art. 18^1 alin. (3):

IMCA = 1% × (VT − Vs − I − A), unde indicatorii se determină cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul. Dacă rezultatul formulei este negativ, impozitul minim pe cifra de afaceri este zero.

Modificări aplicabile din 2026 — OUG nr. 89/2025

Prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025 (Monitorul Oficial nr. 1203 din 24 decembrie 2025), cunoscută drept „trenulețul" fiscal, regimul IMCA a fost modificat astfel:

• Cota se reduce de la 1% la 0,5% pentru anul fiscal 2026 (respectiv anul fiscal modificat care începe în 2026);
• Regimul IMCA se aplică doar până la 31 decembrie 2026 inclusiv (respectiv ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în 2027) și se elimină începând cu 2027;
• A fost introdusă o obligație de păstrare a activelor scăzute prin indicatorii I și A la calculul IMCA.

Sursa: OUG nr. 89/2025 – ANAF (accesat 2026-09-01); CECCAR Business Magazine – OUG 89/2025 (accesat 2026-09-01)

Explicație detaliată

De ce a fost introdus IMCA

IMCA a apărut ca instrument de consolidare fiscală: statul a urmărit să asigure un nivel minim de impozitare pentru companiile mari care, folosind în mod legal deduceri, pierderi reportate sau facilități fiscale, ajungeau să plătească un impozit pe profit foarte mic raportat la dimensiunea afacerii. Practic, art. 18^1 obligă companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro să achite un impozit de cel puțin ~1% (0,5% din 2026) din cifra de afaceri ajustată, chiar dacă impozitul pe profit calculat normal ar fi mai mic.

Cui se aplică

Sunt vizați plătitorii de impozit pe profit (alții decât cei prevăzuți la art. 15 din Codul fiscal, care sunt scutiți) care îndeplinesc cumulativ două condiții:

1. au înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro (echivalentul în lei se stabilește pe baza cursului de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a exercițiului financiar precedent);
2. în anul de calcul, impozitul pe profit determinat în mod obișnuit este mai mic decât IMCA (inclusiv situația în care nu se datorează impozit pe profit, de exemplu pentru că firma este pe pierdere fiscală).

Dacă ambele condiții sunt îndeplinite, firma plătește impozitul pe profit la nivelul IMCA — cu alte cuvinte, valoarea mai mare dintre cele două.

Ce înseamnă „cifra de afaceri" la pragul de 50 mil. euro. În sensul art. 18^1, pragul de intrare se raportează la veniturile totale (indicatorul VT) din anul precedent — adică la totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile — nu la „cifra de afaceri netă" din contul de profit și pierdere în sens contabil strict. Prin urmare, la stabilirea pragului se includ și veniturile financiare (dobânzi, diferențe de curs, venituri din titluri etc.). Distincția este decisivă pentru firmele aflate la limita pragului: o companie cu cifră de afaceri netă sub 50 mil. euro, dar cu venituri financiare importante, poate depăși pragul dacă totalul veniturilor (VT) trece de 50 mil. euro. Pragul de intrare (VT brut) nu se confundă însă cu baza de calcul a IMCA, care este VT diminuat cu Vs, I și A.

Regimuri distincte pentru sectoare reglementate. Instituțiile de credit (băncile) și companiile din sectorul petrol și gaze naturale nu intră sub incidența art. 18^1, ci sub impozite specifice pe cifra de afaceri reglementate separat (art. 18^2 și următoarele din Codul fiscal — impozitul specific pentru instituțiile de credit și ICAS pentru petrol și gaze). Acest articol tratează IMCA general, aplicabil restului companiilor mari.

Cum se calculează — indicatorii formulei

Formula IMCA = 1% × (VT − Vs − I − A) (0,5% din 2026) folosește patru indicatori, determinați cumulat de la începutul anului fiscal:

• VT — venituri totale. Totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad reducerile comerciale acordate ulterior facturării.
• Vs — venituri care se scad. Categoriile de venituri prevăzute limitativ de art. 18^1 care se deduc din veniturile totale la determinarea bazei IMCA. Lista cuprinde: (i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24 din Codul fiscal (între care dividendele neimpozabile primite de la o persoană juridică română sau dintr-un stat membru UE); (ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; (iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; (iv) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale (neincluse în indicatorul I); (v) veniturile din subvenții; (vi) veniturile din despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare pentru pagube produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; (vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli. Veniturile financiare impozabile (de exemplu dobânzile) nu figurează în această listă, deci rămân în bază. Pentru holdinguri și firmele cu venituri financiare mari, conținutul exact al Vs — în special tratamentul dividendelor neimpozabile — este decisiv pentru a stabili dacă și cât datorează IMCA.
• I — investiții. Valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu 1 ianuarie 2024.
• A — amortizare. Amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu 1 ianuarie 2024 (cu excepția celor deja cuprinse în indicatorul I).

Deducerea indicatorilor I și A funcționează ca un stimulent pentru investiții: companiile care investesc în active noi își reduc baza de calcul a IMCA. Dacă valoarea formulei este negativă, IMCA este zero.

Comparația cu impozitul pe profit

Pentru a stabili ce datorează efectiv, contribuabilul compară impozitul pe profit (16% aplicat profitului impozabil) cu IMCA și plătește valoarea mai mare. La această comparație, art. 18^1 alin. (5) prevede că din impozitul pe profit se scad mai întâi sumele reprezentând sponsorizarea (art. 25 alin. (4) lit. i), alte sume care se scad din impozitul pe profit potrivit legilor speciale și reducerea impozitului conform OUG nr. 153/2020. Diferența dintre IMCA și impozitul pe profit astfel ajustat reprezintă suma suplimentară de plată.

IMCA și facilitățile fiscale care reduc impozitul pe profit

Tocmai companiile care folosesc facilități (scutirea profitului reinvestit, credit fiscal extern, deducerea suplimentară pentru cercetare-dezvoltare, reducerile pentru capitaluri proprii) ajung frecvent să plătească IMCA, pentru că aceste facilități împing impozitul pe profit sub nivelul plafonului minim. Regula generală este că IMCA acționează ca un plafon: în măsura în care o facilitate reduce impozitul pe profit sub IMCA, beneficiul ei economic este neutralizat pentru anul respectiv de plafonul minim.

• Scutirea profitului reinvestit (art. 22 Cod fiscal) și creditul fiscal extern reduc impozitul pe profit calculat; dacă rezultatul scade sub IMCA, firma achită totuși IMCA, astfel încât partea de facilitate care ar fi coborât impozitul sub plafon nu produce economie efectivă în acel an.
• Cercetarea-dezvoltarea face excepție: legiuitorul a intervenit special pentru a conserva facilitatea de C-D și pentru contribuabilii care datorează IMCA — v. preambulul OUG nr. 115/2024 („România trebuie să încurajeze și să conserve facilitățile fiscale de cercetare-dezvoltare… și în situația în care aceștia datorează impozit minim pe cifra de afaceri"). Prin urmare, facilitatea de C-D nu se pierde la comparația cu IMCA.

Practic, contribuabilul trebuie să verifice pentru fiecare facilitate dacă aceasta operează înainte de comparația cu IMCA (caz în care poate fi neutralizată de plafon) sau este protejată prin normă expresă (cazul C-D).

Natura IMCA: cost fiscal definitiv, nu recuperabil

IMCA nu este o plată anticipată recuperabilă. O companie pe pierdere fiscală, care nu datorează impozit pe profit, plătește totuși IMCA dacă are cifră de afaceri de peste 50 mil. euro — iar suma astfel plătită este un cost definitiv: nu se reportează pe anii următori și nu se creditează față de impozitul pe profit din exercițiile viitoare. Spre deosebire de vechiul impozit minim (abrogat în 2010), art. 18^1 nu prevede niciun mecanism de recuperare sau de reportare a IMCA. Aceasta este o diferență economică esențială: IMCA reprezintă o sarcină fiscală suplimentară efectivă, suportată chiar și în anii de pierdere.

Grupul fiscal în domeniul impozitului pe profit

IMCA se aplică și grupurilor fiscale, cu reguli specifice prevăzute de art. 18^1 alin. (11). Determinarea nu se face „global" pe grup, ci la nivelul fiecărei entități membre: fiecare membru al grupului calculează propriul IMCA (cu pragul și indicatorii VT/Vs/I/A raportați la situația proprie) și îl comunică persoanei juridice responsabile a grupului. La nivelul grupului, aceasta compară impozitul pe profit consolidat cu suma IMCA transmise de membri și plătește valoarea mai mare. Consecința practică: un membru cu venituri sub 50 mil. euro nu „declanșează" IMCA prin apartenența la grup, dar contribuie la impozitul grupului prin rezultatul său fiscal — pot apărea astfel asimetrii între membri.

Caracterul temporar și „calendarul" IMCA

IMCA a fost gândit ca măsură temporară de consolidare fiscală:

• 2024–2025: cotă de 1%;
• 2026: cotă redusă la 0,5% (OUG nr. 89/2025);
• din 2027: regimul IMCA se elimină.

În total, supraimpozitarea pe cifra de afaceri durează, teoretic, trei ani fiscali — cu rezerva că măsurile fiscal-bugetare pot fi modificate pe parcurs.

Aspecte practice

Exemplu de calcul

Presupunem o companie cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro în anul precedent și, pentru anul de calcul (cotă 1%):

• VT (venituri totale) = 300.000.000 lei
• Vs (venituri care se scad) = 10.000.000 lei
• I (imobilizări în curs, active de la 1 ian. 2024) = 5.000.000 lei
• A (amortizare contabilă active de la 1 ian. 2024) = 15.000.000 lei

IMCA = 1% × (300.000.000 − 10.000.000 − 5.000.000 − 15.000.000) = 1% × 270.000.000 = 2.700.000 lei.

Dacă impozitul pe profit calculat normal (16% pe profitul impozabil, ajustat cu sponsorizările) ar fi 2.000.000 lei, firma datorează IMCA (2.700.000 lei), fiind valoarea mai mare. Pentru anul 2026, aceeași bază înmulțită cu 0,5% ar da un IMCA de 1.350.000 lei.

Cum se declară și se plătește IMCA

IMCA nu are un formular propriu — se declară și se plătește în cadrul mecanismului impozitului pe profit (art. 41 și 42 din Codul fiscal):

• Trimestrial, prin Declarația 100 („Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat"), cu termen până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor. La fiecare trimestru se compară impozitul pe profit cumulat de la începutul anului cu IMCA cumulat și se declară obligația mai mare. (Pentru contribuabilii care aplică sistemul plăților anticipate, comparația și regularizarea urmează regulile specifice ale acestui sistem.)
• Anual, prin Declarația 101 („Declarația privind impozitul pe profit"), depusă până la 25 martie a anului următor (sau 25 a celei de-a treia luni de la închiderea anului fiscal modificat), unde se definitivează impozitul anual.
• Corecțiile (inclusiv recalcularea IMCA la înstrăinarea prematură a activelor scăzute prin indicatorii I și A) se operează prin declarație rectificativă — Declarația 100/101 rectificativă, respectiv formularul 710 — pentru perioada afectată; recalcularea generează impozit suplimentar și, după caz, dobânzi și penalități de întârziere.

Situații speciale: societăți noi, reorganizări, schimbarea perioadei fiscale

• Societăți nou-înființate. Pragul de 50 mil. euro se raportează la anul precedent; o societate fără an fiscal anterior nu are cifră de afaceri de referință, deci nu intră în sfera IMCA în primul an de activitate. Verificarea se face începând cu anul următor, pe baza veniturilor totale ale primului exercițiu.
• Fuziuni, divizări, transfer de active. Sub regimul de neutralitate fiscală a reorganizărilor (art. 32–33 Cod fiscal), societatea beneficiară preia activele și obligațiile fiscale ale entității transferate; indicatorii I și A se determină în continuare pe baza activelor preluate (cele înregistrate de la 1 ian. 2024). În principiu, obligația de păstrare a activelor (din 2026) se continuă la succesor, transferul în cadrul reorganizării neutre nefiind, prin el însuși, o „înstrăinare" care să declanșeze recalcularea; tratamentul concret depinde însă de normele de aplicare, motiv pentru care operațiunile de acest tip merită analizate punctual. ⚠️
• Schimbarea perioadei fiscale / anul fiscal modificat. Pragul și indicatorii se raportează la anul fiscal (respectiv anul fiscal modificat), iar indicatorii VT/Vs/I/A se determină cumulat de la începutul acestuia până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

Ce trebuie urmărit

• Declarare și plată trimestrială. IMCA se determină cumulat, trimestrial, în cadrul mecanismului de declarare a impozitului pe profit; verificați la fiecare trimestru dacă impozitul pe profit cumulat scade sub nivelul IMCA.
• Cursul de schimb pentru pragul de 50 mil. euro. Se folosește cursul BNR din ultima zi a exercițiului financiar precedent — un curs valutar la limită poate aduce (sau scoate) o firmă din sfera IMCA.
• Evidența activelor pentru indicatorii I și A. Numai activele înregistrate de la 1 ianuarie 2024 intră în calcul; păstrați o evidență clară a datei de înregistrare, a costului istoric și a amortizării.
• Obligația de păstrare a activelor (din 2026). Activele scăzute prin indicatorii I și A trebuie păstrate în patrimoniu pe perioada rămasă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani. Înstrăinarea prematură atrage recalcularea IMCA și, după caz, creanțe fiscale accesorii (dobânzi și penalități).

Greșeli frecvente

• Confundarea IMCA cu impozitul micro. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (1%) vizează firmele mici; IMCA vizează companiile mari (peste 50 mil. euro) plătitoare de impozit pe profit. Sunt regimuri diferite.
• Ignorarea deducerii sponsorizării la comparație. La compararea impozitului pe profit cu IMCA, sponsorizările se scad din impozitul pe profit (art. 18^1 alin. (5)) — omisiunea poate distorsiona rezultatul.
• Includerea în I/A a activelor anterioare lui 2024. Doar activele de la 1 ianuarie 2024 reduc baza IMCA.
• Presupunerea că IMCA a dispărut. În 2026 IMCA rămâne aplicabil, doar cu cota redusă la 0,5%; eliminarea operează din 2027.

Legislație europeană

Spre deosebire de TVA sau accize, impozitarea directă a companiilor nu este armonizată la nivelul Uniunii — fiecare stat membru își stabilește propriile impozite pe profit sau pe cifra de afaceri, cu condiția respectării libertăților fundamentale din tratate și a regulilor privind ajutorul de stat. Prin urmare, IMCA este o măsură pur națională: nu transpune nicio directivă europeană și nu decurge dintr-o obligație de drept UE. Există însă un instrument european distinct de impozitare minimă a companiilor mari — Pilonul 2 — cu care IMCA coexistă, precum și o jurisprudență CJUE relevantă pentru validitatea impozitelor pe cifra de afaceri.

Directive și regulamente aplicabile

Nu există o directivă UE care să impună un impozit minim pe cifra de afaceri. Singurul cadru european de impozitare minimă a marilor companii este Pilonul 2 (impozitul minim global de 15%), care funcționează pe o logică diferită — pe profit, nu pe cifra de afaceri:

Directiva (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni în Uniune stabilește o rată efectivă minimă de impozitare de 15% pentru grupurile cu venituri consolidate anuale de cel puțin 750 de milioane de euro (în cel puțin 2 din ultimele 4 exerciții financiare). Când rata efectivă într-o jurisdicție este sub 15%, se datorează un impozit suplimentar („top-up tax"), prin mecanismele Income Inclusion Rule (IIR), Undertaxed Profits Rule (UTPR) și impozitul suplimentar național calificat (QDMTT). Sursa: Directiva (UE) 2022/2523 (CELEX 32022L2523, JO L 328/22.12.2022, accesat 2026-09-01)

Directiva transpune la nivel european Regulile-model GloBE ale Cadrului incluziv OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile (BEPS). Este important de reținut că baza sa de calcul este profitul (venitul GloBE, determinat după reguli OCDE), în timp ce IMCA se calculează pe cifra de afaceri ajustată (VT − Vs − I − A).

Transpunerea în dreptul român

IMCA (art. 18^1 din Codul fiscal, introdus prin Legea nr. 296/2023) nu transpune drept UE — este o opțiune de politică fiscală națională. În schimb, Pilonul 2 a fost transpus în România prin:

Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni (publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 5 ianuarie 2024), aplicabilă exercițiilor financiare începând cu 2024. Legea introduce impozitul suplimentar (național, IIR și UTPR) necesar pentru a atinge rata efectivă de 15%. Sursa: Legea nr. 431/2023 (prezentare) (accesat 2026-09-01)

Cele două regimuri au praguri și baze diferite și se pot suprapune pentru cele mai mari grupuri:

Un grup foarte mare (peste 750 mil. euro venit consolidat) poate fi vizat, în anii 2024–2026, simultan de IMCA (pe cifra de afaceri, la nivel de entitate din România) și de regulile Pilonului 2 (pe profit, la nivel de grup). ⚠️ În calculul ratei efective pentru Pilonul 2, un aspect încă neclarificat expres în dreptul român este măsura în care IMCA se recunoaște drept „impozit acoperit" (covered tax) — recunoașterea ar reduce eventualul impozit suplimentar, dar legislația română nu o confirmă explicit (opinie de consultanță fiscală, nu text de lege).

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat în mod repetat că impozitele pe cifra de afaceri sunt, în principiu, compatibile cu dreptul UE, chiar dacă apasă mai greu pe companiile mari:

Cauza C-75/18, Vodafone Magyarország (Hotărârea din 3 martie 2020) — un impozit special maghiar pe cifra de afaceri din telecomunicații nu încalcă libertatea de stabilire (art. 49 TFUE): statele membre pot alege cifra de afaceri drept bază impozabilă, iar sarcina mai mare pe marile întreprinderi (adesea controlate din alt stat membru) reflectă poziția lor de piață, nu o discriminare interzisă. Curtea a stabilit și că un astfel de impozit nu este un TVA deghizat (nu este interzis de art. 401 din Directiva 2006/112/CE), fiindcă nu se percepe în fiecare stadiu și nu dă drept de deducere. Sursa: CJUE, C-75/18 (accesat 2026-09-01)

Cauza C-323/18, Tesco-Global Áruházak (Hotărârea din 3 martie 2020) — un impozit special pe cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul este compatibil cu libertatea de stabilire; progresivitatea pe cifra de afaceri nu discriminează, prin ea însăși, întreprinderile din alte state membre. Sursa: CJUE, C-323/18 (accesat 2026-09-01)

Cauzele C-562/19 P, Comisia/Polonia și C-596/19 P, Comisia/Ungaria (Hotărârile din 16 martie 2021) — impozitele progresive pe cifra de afaceri (comerț cu amănuntul în Polonia, respectiv taxa pe publicitate în Ungaria) nu constituie ajutor de stat selectiv (art. 107 alin. (1) TFUE): structura progresivă face parte din sistemul fiscal de referință, ce ține de autonomia fiscală a statelor membre. Sursa: CJUE, C-562/19 P · CJUE, C-596/19 P (accesat 2026-09-01)

⚠️ Interpretare (nu există încă o hotărâre CJUE privind IMCA): această linie jurisprudențială sugerează că un impozit minim pe cifra de afaceri precum IMCA este compatibil cu dreptul UE, cu atât mai mult cu cât IMCA este un impozit cu cotă unică (1% / 0,5%), nu progresiv — astfel încât obiecțiile de selectivitate/progresivitate din cauzele maghiare și poloneze îi sunt și mai puțin aplicabile. Compatibilitatea rămâne condiționată de caracterul nediscriminatoriu al aplicării și de faptul de a nu fi un TVA deghizat.

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Fără efect de piață unică. IMCA nu decurge din dreptul UE și nu are corespondent transfrontalier: o companie străină nu are, în alt stat membru, o obligație „echivalentă IMCA". Fiecare stat membru decide autonom dacă introduce un impozit minim pe cifra de afaceri.
• Suprapunerea cu Pilonul 2 rămâne principala problemă practică pentru marile grupuri (2024–2026): trebuie gestionate în paralel două calcule (IMCA pe cifra de afaceri și impozitul suplimentar de 15% pe profit), inclusiv întrebarea recunoașterii IMCA ca impozit acoperit — recomandabilă consultanță fiscală specializată.
• Direcția europeană este spre impozitarea profitului, nu a cifrei de afaceri. Prin eliminarea IMCA din 2027, sistemul românesc converge către cadrul UE, în care sarcina minimă structurală a marilor companii este asigurată de Pilonul 2 (impozit pe profit), nu de un supra-impozit pe cifra de afaceri. Pilonul 2 rămâne permanent, IMCA este tranzitoriu.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă IMCA? IMCA este acronimul pentru impozitul minim pe cifra de afaceri, reglementat de art. 18^1 din Codul fiscal. Este un prag minim de impozitare pentru companiile mari: dacă impozitul pe profit calculat normal este mai mic decât IMCA, firma plătește impozitul pe profit la nivelul IMCA.

Cine plătește IMCA? Plătitorii de impozit pe profit (alții decât cei scutiți conform art. 15) care au avut în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât IMCA. Băncile și companiile din petrol și gaze au impozite specifice separate.

„Cifra de afaceri" de 50 mil. euro înseamnă cifra de afaceri netă sau toate veniturile? Pragul se raportează la veniturile totale (VT) din anul precedent, adică la totalul veniturilor contabile, inclusiv veniturile financiare — nu la „cifra de afaceri netă" în sens strict. O firmă cu cifră de afaceri netă sub prag, dar cu venituri financiare mari, poate depăși totuși cele 50 mil. euro. Pragul de intrare (VT brut) nu se confundă cu baza de calcul a IMCA (VT − Vs − I − A).

IMCA plătit pe pierdere se recuperează ulterior? Nu. IMCA este un cost fiscal definitiv: o firmă pe pierdere îl datorează chiar dacă impozitul pe profit este zero, iar suma plătită nu se reportează și nu se creditează față de impozitul pe profit din anii următori. Art. 18^1 nu prevede niciun mecanism de recuperare.

Cum se declară IMCA? IMCA nu are formular propriu: se declară trimestrial prin Declarația 100 (până la data de 25 a lunii următoare trimestrului) și se definitivează anual prin Declarația 101 (până la 25 martie), în cadrul mecanismului impozitului pe profit.

Care este formula IMCA? IMCA = 1% × (VT − Vs − I − A) — venituri totale minus veniturile care se scad, minus investițiile în imobilizări în curs (I) și amortizarea activelor noi (A), de la 1 ianuarie 2024. Din 2026, cota este 0,5%. Dacă rezultatul e negativ, IMCA este zero.

IMCA se plătește în locul impozitului pe profit? Nu chiar — firma compară impozitul pe profit (16%) cu IMCA și plătește valoarea mai mare. IMCA acționează ca un „plafon minim" al impozitului pe profit.

Cât este cota IMCA în 2026? 0,5% (redusă de la 1% prin OUG nr. 89/2025), aplicabilă anului fiscal 2026.

Se mai aplică IMCA după 2026? Nu. Potrivit OUG nr. 89/2025, regimul IMCA se aplică până la 31 decembrie 2026 inclusiv (respectiv ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în 2027) și se elimină începând cu 2027. Aceste măsuri pot fi însă revizuite de legiuitor.

Ce se întâmplă dacă vând un activ dedus prin indicatorii I sau A? Din 2026, activele scăzute la calculul IMCA trebuie păstrate în patrimoniu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani. Înstrăinarea prematură atrage recalcularea IMCA și, după caz, dobânzi și penalități.

Practică și opinii

Dimensiunea constituțională: controlul la Curtea Constituțională

Chiar înainte de intrarea în vigoare, IMCA a fost contestat la Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 523 din 18 octombrie 2023, Curtea a soluționat obiecția de neconstituționalitate (control a priori) formulată de un grup de deputați împotriva Legii nr. 296/2023, în ansamblu, și în special a art. III pct. 2 cu referire la art. 18^1 alin. (1), (5) și (11) (IMCA), art. 18^2 și art. 18^3. Criticile vizau, între altele:

• discriminarea (art. 16 din Constituție) — sectoare de activitate afectate diferit;
• caracterul arbitrar al pragului de 50.000.000 euro, nemotivat în expunerea de motive;
• lipsa de previzibilitate și claritate a formulei de calcul și a trimiterilor din art. 18^1 alin. (5) („alte sume care se scad", „reducerea conform OUG nr. 153/2020") — art. 1 alin. (5);
• injusta așezare a sarcinii fiscale (art. 56 alin. (2)), argument dezvoltat mai ales pentru impozitul suplimentar al instituțiilor de credit (art. 18^2), prin suprapunerea parțială a bazelor impozabile.

Rezultat: obiecția a fost respinsă, iar Legea nr. 296/2023 a fost promulgată și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 — IMCA a fost, așadar, menținut ca fiind constituțional în cadrul controlului a priori.

Sursa: Decizia CCR nr. 523/2023 (legislatie.just.ro); text CCR (PDF) (accesat 2026-09-01)

⚠️ Notă doctrinară. Faptul că IMCA se datorează și pe pierdere (independent de existența unui profit impozabil) a alimentat critica potrivit căreia impozitul s-ar îndepărta de principiul capacității contributive și de așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56 din Constituție). Această critică rămâne o dezbatere doctrinară: controlul a priori din 2023 a respins obiecția, iar caracterul temporar al măsurii (eliminare din 2027) reduce miza unei contestări viitoare.

⚠️ Opinie specialistă — avocatnet.ro (redacția), „IMCA se mai aplică un singur an, dar cu cota redusă la jumătate, iar ICAS este prelungit cu un an" (decembrie 2025) Analiza arată că, în total, supraimpozitarea afacerilor pe cifra de afaceri va dura, cel puțin teoretic, trei ani fiscali, dacă autoritățile nu se răzgândesc pe parcursul anului 2026; concret, companiile ar urma să scape de impozitarea cifrei de afaceri în 2027, după o serie de modificări de ultim moment aduse Codului fiscal. Sursa: avocatnet.ro, art. 71017 (accesat 2026-09-01)

⚠️ Opinie specialistă — CECCAR Business Magazine, „OUG nr. 89/2025: modificări fiscale majore aplicabile din 2026" (decembrie 2025) Materialul subliniază că obligația de păstrare a activelor scăzute prin indicatorii I și A (jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani) introduce un cost de conformare suplimentar: nerespectarea atrage recalcularea impozitului minim/specific pe cifra de afaceri și perceperea de creanțe fiscale accesorii. Sursa: CECCAR Business Magazine (accesat 2026-09-01)

⚠️ Opinie specialistă — Buletin fiscal Țuca Zbârcea & Asociații (TZA Tax), publicat pe juridice.ro (2025–2026) Consultanții atrag atenția că, deși reducerea cotei la 0,5% și eliminarea din 2027 sunt prevăzute de ordonanță, ele rămân deocamdată „promisiuni" legislative, iar o modificare a lor în cursul anului 2026 nu poate fi exclusă, în contextul presiunilor legate de deficitul bugetar. Sursa: juridice.ro – Buletin Fiscal TZA Tax (accesat 2026-09-01)

Referințe

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 18^1 — Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282
2. Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (actul care a introdus IMCA, aplicabil de la 1 ianuarie 2024).
3. OUG nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare („trenulețul" fiscal). Monitorul Oficial nr. 1203 din 24 decembrie 2025. static.anaf.ro – OUG_89_2025.pdf
4. CECCAR Business Magazine — OUG nr. 89/2025: modificări fiscale majore aplicabile din 2026. Ce trebuie să știe contribuabilii. ceccarbusinessmagazine.ro
5. avocatnet.ro — IMCA se mai aplică un singur an, dar cu cota redusă la jumătate, iar ICAS este prelungit cu un an. avocatnet.ro/articol_71017
6. juridice.ro — Buletin Fiscal TZA Tax: modificările fiscale recente introduse prin Pachetul 2 de măsuri. juridice.ro/812340
7. Decizia Curții Constituționale nr. 523 din 18 octombrie 2023 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii nr. 296/2023 (art. 18^1, 18^2, 18^3 ș.a.) — obiecție respinsă. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/275728; text CCR (PDF)
8. OUG nr. 115/2024 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (conservarea facilităților de cercetare-dezvoltare inclusiv pentru contribuabilii care datorează IMCA). legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/288891