DAC7 — raportarea veniturilor pe platforme

DAC7 este regimul european care obligă operatorii de platforme digitale (marketplace-uri, închirieri, transport, cursuri online) să raporteze anual către ANAF veniturile vânzătorilor activi pe platformă. În România a fost introdus prin OG nr. 16/2023, care a adăugat art. 291^5 și Anexa nr. 5 în Codul de procedură fiscală. Raportarea se face prin formularul F7000, până la 31 ianuarie, și nu introduce impozite noi — este un instrument de transparență fiscală.

Pe scurt

DAC7 este regimul european de raportare care obligă operatorii de platforme digitale (marketplace-uri, aplicații de închirieri, car-sharing, cursuri online etc.) să transmită anual către ANAF informații despre veniturile obținute de vânzătorii activi pe platformă. În România, regimul a fost introdus prin OG nr. 16/2023, care a adăugat art. 291^5 și Anexa nr. 5 în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), transpunând Directiva (UE) 2021/514 (DAC7).

Raportarea se face prin formularul F7000, până la 31 ianuarie a anului următor. DAC7 nu introduce impozite noi — este un instrument de transparență prin care Fiscul află cine câștigă bani pe platforme, ca să verifice declararea corectă a acestor venituri.

Cadrul legal

Regimul DAC7 este reglementat, în ordine, la nivel european și național:

• Directiva (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021 (DAC7), care modifică Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.

  Sursa: EUR-Lex — Directiva (UE) 2021/514 (accesat 2026-08-17)

• Ordonanța Guvernului nr. 16/2023 (publicată în Monitorul Oficial la 31 ianuarie 2023), care transpune DAC7 și introduce în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) articolul 291^5 („Norme și proceduri de raportare pentru operatorii de platforme") și Anexa nr. 5 („Norme de raportare și de diligență fiscală pentru operatorii de platforme").

  Art. 291^5 alin. (1) CPF — Operatorii de platformă care fac obiectul obligației de raportare aplică procedurile de diligență fiscală și de raportare prevăzute în Anexa nr. 5 și raportează organului fiscal informațiile privind Vânzătorii Raportabili. Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 291^5 (legislatie.just.ro) (accesat 2026-08-17)

• Ordinul președintelui ANAF nr. 1996/2023 (în vigoare din 21 decembrie 2023), care aprobă modelul și instrucțiunile formularului F7000, prin care se depune efectiv raportarea.

• Sancțiuni: contravențiile pentru nerespectarea obligației sunt cele din Titlul XI (art. 336) al Codului de procedură fiscală, astfel cum a fost completat prin OG nr. 16/2023. Cuantumurile relevante pentru operatorii de platformă (DAC7):

  • neînregistrarea operatorului obligat (art. 291^5 alin. (10)): amendă de la 20.000 la 100.000 lei, plus oprirea accesului la site;
  • raportarea incorectă sau incompletă: amendă de la 2.000 la 5.000 lei pentru fiecare cont raportat. Înainte de a amenda pentru date incorecte/incomplete, ANAF notifică operatorul, care are 15 zile să remedieze. Separat, după două atenționări privind nerespectarea obligației de raportare, ANAF poate revoca înregistrarea operatorului (Procedura din 28 noiembrie 2023, art. 291^5 alin. (11) CPF).

  Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 336 (legislatie.just.ro), OG nr. 16/2023 (static.anaf.ro) și avocatnet.ro — Implementarea DAC7 (accesat 2026-08-17)

  Precizare privind versiunea legii (actualizat 2026-08-17): cuantumurile de mai sus sunt cele introduse pentru DAC7 prin OG nr. 16/2023 și nu au fost modificate de intervențiile legislative ulterioare asupra art. 336. OUG nr. 71/2025 (Monitorul Oficial nr. 1146 din 10 decembrie 2025), care transpune DAC8 (raportarea criptoactivelor), a adăugat contravenții distincte la art. 336 — la alin. (1) literele kk)–oo) și k^5), iar la alin. (2) literele u), v) și k^5) — aplicabile exclusiv Furnizorilor de Servicii de Criptoactive Raportori (art. 291^6), nu operatorilor de platformă DAC7. Aceste litere noi sunt introduse după literele existente, deci nu renumerotează și nu modifică sancțiunile DAC7.

De reținut: DAC7 se referă exclusiv la raportare/transparență. Nu creează un impozit sau o taxă suplimentară. Vânzătorii datorează impozitele prevăzute de Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) exact ca înainte — DAC7 doar oferă ANAF datele pentru a verifica dacă acele venituri au fost declarate.

Delimitare importantă: nu confundați DAC7 cu DAC8 (raportarea tranzacțiilor cu criptoactive), reglementată separat prin art. 291^6 și Anexa nr. 6 CPF, transpunând Directiva (UE) 2023/2226. DAC8 vizează furnizorii de servicii de criptoactive, nu platformele obișnuite de vânzări/închirieri.

Explicație detaliată

Cine trebuie să raporteze: Operatorul de platformă

Obligația aparține Operatorului de platformă — entitatea care pune la dispoziția vânzătorilor un software (site sau aplicație) prin care aceștia intră în legătură cu utilizatorii și desfășoară o Activitate Relevantă contra unei contraprestații. Intră aici marketplace-urile de produse, platformele de închirieri de locuințe în regim hotelier (tip Airbnb/Booking), aplicațiile de car-sharing sau de închiriere auto, platformele de servicii, cursurile online, live streaming-ul etc.

Un operator este vizat dacă are o legătură cu UE: este rezident fiscal, este constituit/administrat sau are un sediu permanent într-un stat membru. Operatorii din afara UE care intermediază Activități Relevante ale unor Vânzători Raportabili (ori închirierea unor imobile situate în UE) trebuie să se înregistreze la autoritatea competentă a unui stat membru — în România, la ANAF, conform art. 291^5 alin. (10) CPF. Un operator se înregistrează într-un singur stat membru pentru întreaga obligație. Dacă un operator nu se conformează, ANAF îi poate revoca înregistrarea după transmiterea a două atenționări.

Ce activități se raportează (Activitățile Relevante)

Lista este închisă — se raportează numai activitățile desfășurate contra unei contraprestații care se încadrează în una dintre categoriile:

1. Închirierea de bunuri imobile — rezidențiale și comerciale, orice alte imobile și locuri de parcare;
2. Un serviciu personal — muncă bazată pe timp sau sarcini, prestată la cererea unui utilizator (online sau fizic);
3. Vânzarea de bunuri;
4. Închirierea oricărui mijloc de transport.

Despre cine se raportează: Vânzătorul Raportabil

Regimul distinge mai multe categorii:

• Vânzător — persoana fizică sau entitatea înregistrată pe platformă care desfășoară o Activitate Relevantă.
• Vânzător Activ — vânzătorul care desfășoară o Activitate Relevantă sau este plătit/creditat cu o contraprestație în perioada de raportare.
• Vânzător Raportabil — Vânzătorul Activ rezident într-un stat membru (sau care a închiriat imobile situate într-un stat membru), care nu este Vânzător Exclus.
• Vânzător Exclus — nu face obiectul raportării. Categoria include, printre altele:
  • entitățile publice și societățile cotate la bursă;
  • marii operatori de cazare (peste 2.000 de Activități Relevante pentru același imobil listat, într-o perioadă de raportare);
  • vânzătorii de bunuri „mici": cei cu mai puțin de 30 de tranzacții de vânzare de bunuri ȘI o contraprestație totală care nu a depășit 2.000 EUR în perioada de raportare (pragul de minimis).

Atenție la pragul de-minimis: cele două condiții sunt cumulative și se aplică doar vânzării de bunuri. Un vânzător care depășește fie 30 de tranzacții, fie 2.000 EUR devine raportabil. Pentru închirieri de imobile, servicii personale sau închirieri de mijloace de transport nu există acest prag — orice activitate raportabilă intră în raportare.

Cum se calculează pragul de 2.000 EUR și ce înseamnă „contraprestație cunoscută". Pragul se evaluează pe baza contraprestației totale plătite/creditate vânzătorului în perioada de raportare, convertită din lei folosind o metodă de conversie consecventă, aplicată uniform de operator pe tot parcursul anului (curs de referință). Raportarea presupune însă ca operatorul să cunoască contraprestația: Anexa nr. 5 definește contraprestația drept suma cunoscută sau care ar putea fi cunoscută în mod rezonabil de operator. Sumele plătite integral în afara platformei (ramburs/cash la livrare, troc, transfer direct între părți) pe care operatorul nu le poate cunoaște în mod rezonabil nu intră, practic, în calcul — de aceea platformele tind să canalizeze plățile prin sistemul propriu, ca să poată raporta corect.

Ce informații ajung la ANAF

Prin formularul F7000, operatorul raportează, pentru fiecare Vânzător Raportabil:

• Date de identificare — pentru persoane fizice: nume, adresa principală, NIF (codul de identificare fiscală, cu statul emitent), data nașterii, numărul de TVA dacă există; pentru entități: denumirea, adresa, NIF, numărul de TVA, numărul din Registrul Comerțului, existența unui sediu permanent;
• Contul financiar — IBAN-ul în care se plătește/creditează contraprestația și titularul contului;
• Datele economice — contraprestația totală plătită sau creditată în fiecare trimestru al perioadei de raportare, numărul de Activități Relevante și orice onorarii, comisioane sau taxe reținute de operator;
• Pentru închirieri de imobile, suplimentar — adresa și numărul de carte funciară al fiecărui bun listat, numărul de zile de închiriere și tipul bunului.

Perioada de raportare, diligența și termenul

• Perioada de raportare este anul calendaristic.
• Operatorul aplică pe parcurs procedurile de diligență fiscală (colectarea și verificarea datelor de identificare), care trebuie finalizate până la 31 decembrie al perioadei de raportare.
• Raportarea către ANAF se depune electronic (fișier PDF cu XML atașat, semnat cu certificat digital calificat) până la 31 ianuarie a anului următor.
• Operatorul are și obligația de a comunica fiecărui vânzător informațiile raportate în legătură cu acesta, tot până la 31 ianuarie, astfel încât vânzătorul să își poată declara corect veniturile.

Primul termen de raportare a fost 31 ianuarie 2024, pentru veniturile aferente anului 2023. Ulterior, raportarea este anuală (ex.: pentru 2024 → 31 ianuarie 2025).

Ce se întâmplă dacă vânzătorul refuză să dea NIF-ul sau datele

Diligența fiscală nu este doar o povară a operatorului — are o consecință directă asupra vânzătorului necooperant. Dacă vânzătorul nu furnizează datele de identificare cerute (inclusiv NIF) după două atenționări ulterioare cererii inițiale a operatorului și nu mai devreme de 60 de zile, operatorul este obligat, potrivit Anexei nr. 5 CPF, fie să închidă contul vânzătorului și să îi împiedice reînregistrarea pe platformă, fie să rețină plata contraprestației (banii din vânzări) până când vânzătorul se conformează. Practic, un cumpărător poate rămâne blocat pe platformă sau cu plățile oprite tocmai fiindcă nu a furnizat codul fiscal.

Sursa: Anexa nr. 5 CPF (transpune Anexa V, secț. II, a Directivei 2011/16/UE) și avocatnet.ro — comercianții care nu furnizează informații riscă excluderea sau reținerea banilor (accesat 2026-08-17)

Unde ajunge raportarea: schimbul automat de informații

Un operator raportează într-un singur stat membru (înregistrare unică). Dacă un vânzător rezident fiscal în România folosește o platformă înregistrată în alt stat membru, datele nu se raportează de două ori: operatorul raportează statului de înregistrare, iar de acolo informațiile ajung la ANAF prin schimbul automat obligatoriu de informații dintre autoritățile competente (mecanismul din Directiva 2011/16/UE, extins prin DAC7). Autoritatea competentă transmite datele către statul de rezidență al vânzătorului în termen de 2 luni de la sfârșitul perioadei de raportare. Astfel, ANAF primește informațiile despre vânzătorii români chiar și de la platforme înregistrate în alte state UE, pentru verificări încrucișate cu Declarația unică.

DAC7 și celelalte regimuri de raportare: CESOP, OSS/IOSS, GDPR

Aceleași tranzacții pot intra sub mai multe obligații paralele, cu obiect diferit:

• CESOP — prestatorii de servicii de plată (băncile, procesatorii) raportează separat datele plăților transfrontaliere. CESOP urmărește fluxul de plată; DAC7 urmărește identitatea vânzătorului și venitul obținut pe platformă. Aceeași încasare poate fi vizibilă pentru ANAF pe ambele canale.
• OSS/IOSS — regimuri de TVA pentru comerțul electronic la distanță/importuri; țin de colectarea TVA, nu de transparența veniturilor. Un operator poate avea obligații și în OSS/IOSS (pentru TVA), și în DAC7 (pentru raportarea vânzătorilor) — sunt regimuri distincte, nu alternative.
• GDPR — prelucrarea datelor vânzătorilor de către operator are drept temei legal obligația legală (art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679), tocmai pentru că DAC7 impune raportarea. Operatorul trebuie să informeze vânzătorul despre datele raportate (comunicarea până la 31 ianuarie) și să păstreze evidențele în limitele de retenție prevăzute de lege (5–10 ani).

Pragul DAC7 nu este pragul de la care devii „profesionist"

Este esențial de distins două lucruri diferite. Pragul de-minimis DAC7 (< 30 de tranzacții și ≤ 2.000 EUR la vânzarea de bunuri) decide doar dacă platforma te raportează — nu decide dacă ai o activitate economică impozabilă. Recalificarea unei vânzări „ocazionale" în activitate independentă cu caracter de continuitate (care impune înregistrarea ca PFA/II, declararea ca venit din activități independente și, după caz, CAS/CASS și TVA) se apreciază după caracterul de continuitate și scopul obținerii de venit, potrivit Codului fiscal (Legea nr. 227/2015, art. 7 pct. 3 și art. 67–68), iar nu după pragul DAC7. Consecință: poți fi sub pragul DAC7 și totuși obligat să te înregistrezi (dacă vinzi sistematic, cu scop de profit), sau poți fi raportat de platformă fără a fi automat „profesionist". Pentru TVA, plafonul de scutire este 300.000 lei (art. 310 Cod fiscal); pentru CASS/CAS se aplică plafoanele raportate la 6/12/24 salarii minime (art. 170, respectiv art. 148 Cod fiscal).

Aspecte practice

Pentru operatorii de platforme

• Verificați dacă sunteți „operator vizat". Dacă platforma intermediază vânzarea de bunuri, servicii, închirieri de imobile sau de mijloace de transport contra unei contraprestații, foarte probabil intrați sub DAC7. Simpla afișare de reclame sau redirecționarea către alt site, fără intermedierea plății/contraprestației, poate să nu califice platforma — analizați definiția din Anexa nr. 5.
• Colectați datele din timp. Diligența fiscală (nume, NIF, adresă, TVA, IBAN, statul de rezidență) trebuie finalizată până la 31 decembrie. Nu lăsați colectarea codurilor de identificare pentru ianuarie — un NIF lipsă blochează raportarea.
• Obțineți din timp certificatul digital calificat — F7000 se semnează electronic.
• Depuneți F7000 până la 31 ianuarie și transmiteți fiecărui vânzător informațiile raportate despre el.
• Operator din afara UE? Înregistrați-vă la ANAF (sau într-un singur alt stat membru). Neconformarea duce la revocarea înregistrării după două atenționări.

Pentru vânzători (persoane fizice și firme)

• Nu ignorați „scrisoarea" de la platformă. Dacă primiți de la marketplace/aplicație un rezumat al sumelor raportate, ANAF are deja aceleași cifre. Comparați-le cu ce ați declarat.
• DAC7 nu vă impune un impozit nou, dar face veniturile vizibile pentru ANAF. Veniturile din vânzări, închirieri, servicii sau chirii obținute prin platforme trebuie declarate potrivit Codului fiscal (de regulă prin Declarația unică, dacă sunteți persoană fizică), cu plata impozitului pe venit și, după caz, a CAS/CASS și a TVA dacă depășiți plafoanele.
• Pragul de-minimis nu este o scutire de impozit. Chiar dacă sunteți „Vânzător Exclus" pentru raportare (sub 30 de tranzacții și sub 2.000 EUR la vânzarea de bunuri), venitul rămâne impozabil dacă legea fiscală îl consideră impozabil.

Greșeli frecvente

• Confuzia DAC7 ↔ DAC8 — criptoactivele sunt raportate separat (art. 291^6, Anexa nr. 6 CPF), nu prin F7000.
• Aplicarea pragului de 2.000 EUR / 30 de tranzacții la închirieri sau servicii — pragul funcționează doar pentru vânzarea de bunuri.
• Presupunerea că „firma nu raportează pentru că e platformă românească" — obligația privește operatorul indiferent de forma de organizare, dacă are legătura cu UE prevăzută de lege.

Jurisprudență națională și europeană

Notă privind jurisprudența națională: regimul DAC7 este în vigoare din 2023, iar prima raportare a avut termen 31 ianuarie 2024. La data redactării nu există încă decizii ale instanțelor române care să tranșeze pe fond litigii privind obligațiile de raportare DAC7 (căutări pe juridice.ro / ÎCCJ — fără rezultate dedicate). Reperele jurisprudențiale relevante provin, deocamdată, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a analizat obligații de raportare fiscală impuse platformelor și intermediarilor digitali.

Jurisprudență CJUE

Decizii favorabile (PRO) — validarea modelului de raportare

CJUE, Camera a doua, 22 decembrie 2022 — Cauza C-83/21, Airbnb Ireland UC și Airbnb Payments UK Ltd Analizând regimul fiscal italian al închirierilor pe termen scurt, Curtea a confirmat că libera prestare a serviciilor (art. 56 TFUE) nu se opune obligației impuse intermediarilor de platforme de a colecta și comunica administrației fiscale datele privind contractele de închiriere și nici obligației de reținere la sursă a impozitului. · Instanța a reținut că aceste obligații sunt măsuri adecvate și proporționale pentru eficacitatea controlului fiscal, aplicabile indiferent de locul de stabilire al operatorului. Prin extensie, această hotărâre susține la nivel de principiu arhitectura DAC7: colectarea și raportarea de către platforme a datelor despre vânzători și închirieri sunt compatibile cu dreptul UE. Sursa: EUR-Lex — Hotărârea C-83/21 (ECLI:EU:C:2022:1018) (accesat 2026-08-17)

⚠️ Precizare importantă — DAC7 NU impune reținere la sursă. Componenta de reținere la sursă validată în C-83/21 ținea de regimul fiscal italian al închirierilor pe termen scurt (o reținere de tip „cedolare secca"), nu de DAC7. DAC7 este un regim exclusiv de raportare/transparență: operatorul de platformă colectează și transmite date către ANAF, dar nu reține niciun impozit din contraprestația vânzătorului. Vânzătorul încasează suma brută (mai puțin comisioanele platformei) și rămâne singurul răspunzător pentru declararea și plata impozitelor. C-83/21 este relevant pentru DAC7 doar pe componenta de colectare/raportare a datelor, nu pe reținerea impozitului.

Decizii contrare sau limitative (CONTRA) — limitele obligațiilor de raportare

CJUE, Camera a doua, 22 decembrie 2022 — Cauza C-83/21, Airbnb Ireland (aspectul limitativ) Aceeași hotărâre a stabilit o limită de proporționalitate: art. 56 TFUE se opune obligației accesorii de a desemna un reprezentant fiscal rezident în statul de impozitare. · Curtea a apreciat că această cerință depășește ceea ce este necesar — obiectivele fiscale se ating deja prin colectarea/raportarea datelor și reținerea la sursă, iar simplele dificultăți administrative nu justifică obstrucționarea unei libertăți fundamentale. Concluzie practică: obligațiile impuse platformelor trebuie să rămână strict necesare scopului de transparență fiscală. Sursa: EUR-Lex — Hotărârea C-83/21 (accesat 2026-08-17)

CJUE, Marea Cameră, 8 decembrie 2022 — Cauza C-694/20, Orde van Vlaamse Balies și alții (DAC6) Deși vizează DAC6 (aranjamente transfrontaliere), hotărârea este relevantă transversal pentru întreaga familie de directive de cooperare administrativă din care face parte și DAC7: Curtea a declarat nevalidă, în raport cu art. 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, obligația avocatului-intermediar supus secretului profesional de a notifica alți intermediari despre obligațiile lor de raportare. · Mesaj de principiu: obligațiile de raportare instituite prin directivele DAC nu sunt nelimitate — trebuie să respecte drepturile fundamentale (viața privată, protecția datelor) și testul de proporționalitate. Sursa: EUR-Lex — Hotărârea C-694/20 (accesat 2026-08-17)

Nuanțe și cazuri speciale

CJUE, Marea Cameră, 29 iulie 2024 — Cauza C-623/22, Belgian Association of Tax Lawyers și alții (DAC6, dezvoltare ulterioară) — Continuă analiza din C-694/20, extinzând discuția asupra proporționalității și clarității obligațiilor DAC6 și asupra aplicării secretului profesional și altor categorii de intermediari (contabili, consultanți fiscali). Curtea a confirmat validitatea de principiu a DAC6 (conceptele fiind „suficient de clare"), menținând totuși o singură rezervă privind secretul profesional al avocatului — confirmând tendința CJUE de a supune obligațiile de raportare unui control strict de proporționalitate. Sursa: EUR-Lex — Hotărârea C-623/22 (ECLI:EU:C:2024:639) (accesat 2026-08-17)

Tendințe jurisprudențiale și practică administrativă

• Jurisprudența CJUE este favorabilă modelului de raportare, dar filtrată prin proporționalitate: platformele pot fi obligate să colecteze și să raporteze date fiscale, însă obligațiile accesorii excesive (reprezentant fiscal, notificări care încalcă confidențialitatea) sunt cenzurate. Este de așteptat ca eventualele litigii naționale DAC7 să fie analizate prin aceeași grilă.
• La nivel național, „jurisprudența" reală este deocamdată administrativă: ANAF verifică respectarea obligațiilor de diligență fiscală și de raportare atât pe baza formularelor DAC7 (F7000) transmise de operatori, cât și pe baza surselor deschise, și efectuează verificări încrucișate între sumele raportate de platforme și veniturile declarate de persoanele fizice în Declarația unică.

  Sursa: avocatnet.ro — Implementarea DAC7 a început: cum se asigură ANAF că ajunge în posesia informațiilor (accesat 2026-08-17)

• Pe măsură ce primele contestații fiscale legate de raportările DAC7 vor ajunge în fața instanțelor române, secțiunea va putea fi completată cu jurisprudență națională propriu-zisă.

Întrebări frecvente

DAC7 înseamnă că plătesc un impozit nou dacă vând pe OLX/marketplace? Nu. DAC7 este doar o obligație de raportare a operatorului de platformă către ANAF. Nu introduce impozite noi. Însă veniturile pe care le obțineți rămân impozabile după regulile Codului fiscal și trebuie declarate (de obicei prin Declarația unică, pentru persoane fizice).

Eu, ca vânzător, trebuie să depun formularul F7000? Nu. F7000 se depune de operatorul platformei, nu de vânzători. Vânzătorii își declară veniturile prin declarațiile fiscale obișnuite.

De la ce sume începe raportarea? Pentru vânzarea de bunuri, sunteți raportabil dacă în cursul anului aveți 30 de tranzacții sau mai multe SAU o contraprestație totală peste 2.000 EUR. Sub ambele praguri sunteți „Vânzător Exclus" de la raportare. Pentru închirieri de imobile, servicii personale și închirieri de mijloace de transport nu există prag — se raportează orice activitate.

Ce date află ANAF despre mine? Datele de identificare (nume, CIF/NIF, adresă, eventual TVA), IBAN-ul contului în care primiți banii, suma totală încasată pe fiecare trimestru, numărul de activități și comisioanele reținute de platformă; la închirieri, și adresa imobilului și numărul de zile.

Când se raportează? Anual, până la 31 ianuarie a anului următor, pentru activitatea din anul precedent. Operatorul trebuie să vă comunice și dumneavoastră informațiile raportate.

Platforma este din afara UE — mai contează? Da. Operatorii din afara UE care intermediază activități relevante ale unor vânzători din UE (sau închirieri de imobile din UE) trebuie să se înregistreze la ANAF sau la autoritatea altui stat membru.

Ce pățesc dacă nu îi dau platformei codul fiscal (NIF)? După două atenționări și cel puțin 60 de zile, operatorul este obligat fie să îți închidă contul (și să îți blocheze reînregistrarea), fie să îți rețină banii din vânzări până furnizezi datele. Diligența fiscală nu este opțională pentru vânzător.

Vând ocazional pe OLX — trebuie să îmi fac PFA dacă depășesc pragul DAC7? Nu automat. Pragul DAC7 (30 de tranzacții sau 2.000 EUR la bunuri) decide doar dacă platforma te raportează, nu dacă ai o activitate economică. Obligația de a te înregistra ca PFA/II apare când vinzi cu caracter de continuitate și scop de profit, indiferent de pragul DAC7. Vinderea ocazională a bunurilor personale rămâne, de regulă, în afara activității independente.

Folosesc o platformă înregistrată în alt stat UE — cine mă raportează la ANAF? Operatorul raportează într-un singur stat membru, iar datele despre tine ajung la ANAF prin schimbul automat de informații dintre autorități (în 2 luni de la finalul perioadei de raportare). Nu ești raportat de două ori.

Practică și opinii

• Ghidul oficial ANAF pentru DAC7 clarifică sfera de aplicare, categoriile de vânzători și conținutul raportării, fiind punctul de plecare recomandat atât pentru operatori, cât și pentru vânzători.

  Sursa: ANAF — Ghid pentru Directiva 2011/16/UE (DAC7) (accesat 2026-08-17)

• ⚠️ Opinie de specialitate — analizele de consultanță fiscală (ex.: TaxNews, „31 ianuarie, primul termen de raportare pe DAC-7", 15 ianuarie 2024) subliniază că cea mai mare provocare practică pentru operatori este procedura de diligență fiscală — colectarea și validarea codurilor de identificare fiscală ale vânzătorilor înainte de termen, nu depunerea propriu-zisă a formularului.

  Sursa: taxnews.ro, 15.01.2024 (accesat 2026-08-17)

• ⚠️ Observație practică — pentru vânzătorii persoane fizice, efectul real al DAC7 este că ANAF poate face verificări încrucișate între sumele raportate de platforme și veniturile declarate în Declarația unică. Recomandarea consultanților este reconcilierea sumelor raportate de platformă cu propria evidență înainte de depunerea declarațiilor.

• ⚠️ Perspective — cum ar putea evolua DAC7. DAC7 face parte dintr-un pachet UE de cooperare administrativă aflat în continuă extindere (după DAC7 a urmat deja DAC8 pentru criptoactive — Directiva (UE) 2023/2226); sunt de așteptat alinieri suplimentare cu CESOP și, posibil, lărgirea Activităților Relevante. Un element de urmărit este Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în domeniul muncii pe platforme (adoptată la 23 octombrie 2024, cu termen de transpunere 2 decembrie 2026): prin prezumția de raport de muncă, unii prestatori de „serviciu personal" astăzi tratați ca vânzători independenți sub DAC7 ar putea fi reclasificați drept salariați — caz în care veniturile lor ar intra în regimul salarial (cu reținere la sursă de către angajator), în afara logicii de raportare DAC7. Acestea sunt orientări de perspectivă, nu drept pozitiv în vigoare la data redactării.

  Sursa: EUR-Lex — Directiva (UE) 2024/2831 (accesat 2026-08-17)

Referințe

1. Directiva (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021 (DAC7), de modificare a Directivei 2011/16/UE — eur-lex.europa.eu
2. Ordonanța Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 (transpune DAC7; introduce art. 291^5 și Anexa nr. 5) — Monitorul Oficial, 31 ianuarie 2023
3. Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 291^5 și Anexa nr. 5 — legislatie.just.ro
4. Ordinul președintelui ANAF nr. 1996/2023 — aprobarea formularului F7000 (în vigoare din 21 decembrie 2023)
5. ANAF — Ghid pentru Directiva 2011/16/UE (DAC7) — static.anaf.ro/.../GhidDAC7.pdf
6. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — regimul de impozitare a veniturilor declarate (Declarația unică); art. 7 pct. 3 și art. 67–68 (activități independente), art. 310 (plafon TVA), art. 148/170 (CAS/CASS) — legislatie.just.ro
7. Delimitare DAC8 — art. 291^6 și Anexa nr. 6 CPF (Directiva (UE) 2023/2226, OUG nr. 71/2025, Monitorul Oficial nr. 1146 din 10 decembrie 2025)
8. Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), Titlul XI, art. 336 (sancțiuni DAC7, introduse prin OG nr. 16/2023; sancțiunile pentru criptoactive/DAC8 au fost adăugate ulterior, separat, prin OUG nr. 71/2025) — legislatie.just.ro — art. 336 și OG 16/2023 (static.anaf.ro)
9. Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în domeniul muncii pe platforme — eur-lex.europa.eu