Eșalonarea Obligațiilor Fiscale — Condiții, Cerere și Aprobare ANAF

📅Creat: 16 februarie 2026
✏️Actualizat: acum 1 lună

Eșalonarea Obligațiilor Fiscale — Condiții, Cerere și Aprobare ANAF

Pe scurt

Eșalonarea la plată în formă simplificată este un mecanism prin care ANAF permite contribuabililor cu datorii fiscale restante să le achite în rate lunare, pe maximum 12 luni, fără constituirea de garanții. Reglementată de Capitolul IV^1 din Codul de procedură fiscală (art. 209^1–209^14), această facilitate se adresează atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, cu condiția ca obligațiile restante să nu fie mai vechi de 12 luni.

1. Baza legală principală — Codul de procedură fiscală

Art. 209^1 alin. (1) Cod procedură fiscală — „Pentru obligațiile fiscale principale și accesorii restante a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, se aprobă eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni." Sursa: Codul de procedură fiscală, art. 209^1

2. Actele normative conexe

OG nr. 11/2021 a introdus Capitolul IV^1 în Codul de procedură fiscală, creând cadrul permanent pentru eșalonarea simplificată (fără garanții, fără documentație extinsă). Sursa: OG 11/2021

OPANAF nr. 1.767/2021 aprobă procedura detaliată de acordare a eșalonării la plată în formă simplificată, inclusiv modelele de formulare (cerere, certificat de atestare fiscală, decizie de eșalonare, grafic de plată). Sursa: OPANAF 1.767/2021

3. Eșalonarea clasică vs. eșalonarea simplificată

Codul de procedură fiscală reglementează două tipuri de eșalonare la plată:

Aspect Eșalonare clasică (Cap. IV) Eșalonare simplificată (Cap. IV^1)
Durată maximă Până la 5 ani (60 luni) Maximum 12 luni
Garanții Obligatorii (scrisoare bancară, ipotecă, fideiusiune) Nu se cer
Documentație Extinsă (plan de restructurare, situații financiare) Minimă (doar cererea)
Prag minim Nu se specifică un prag minim fix 500 lei (PF) / 2.000 lei (asocieri) / 5.000 lei (PJ)
Vechime obligații Fără restricție de vechime Maximum 12 luni
Termen soluționare Până la 60 de zile 5 zile lucrătoare

Condiții de eligibilitate

Cine poate solicita eșalonarea simplificată

Pot solicita eșalonarea persoane fizice, asocieri fără personalitate juridică și persoane juridice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții (art. 209^1 alin. (8)–(9) Cod procedură fiscală):

  1. Depunerea cererii la organul fiscal competent (se poate anexa și un grafic propus de eșalonare)
  2. Nu se află în procedura falimentului
  3. Nu se află în dizolvare conform prevederilor legale în vigoare
  4. Nu înregistrează obligații fiscale restante mai vechi de 12 luni anterioare datei depunerii cererii, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală
  5. Nu i s-a stabilit răspunderea potrivit legislației insolvenței și/sau răspunderea solidară (art. 25 și 26 CPF) — cu excepția cazului în care actele sunt definitive și suma a fost achitată
  6. Are depuse toate declarațiile fiscale conform vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală

Praguri minime de valoare

Eșalonarea nu se acordă dacă suma totală a obligațiilor este mai mică de:

  • 500 lei — persoane fizice
  • 2.000 lei — asocieri fără personalitate juridică
  • 5.000 lei — persoane juridice

Obligații excluse de la eșalonare

Conform art. 209^1 alin. (6), nu pot fi eșalonate:

  • Obligațiile care au făcut deja obiectul unei eșalonări simplificate pierdute
  • Obligațiile cu scadența după data eliberării certificatului de atestare fiscală
  • Obligațiile suspendate prin hotărâre judecătorească (art. 14–15 din Legea 554/2004)
  • Obligațiile admise la masa credală în cadrul procedurii de insolvență
  • Ajutoarele de stat și fondurile europene
  • Obligațiile compensate cu sume de rambursat/restituit de la buget

Procedura de solicitare

Pasul 1 — Depunerea cererii

Debitorul depune cererea de eșalonare (formularul din Anexa 1 la OPANAF 1.767/2021) prin una din modalitățile:

  • Online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV) pe platforma ANAF — varianta recomandată
  • La registratura organului fiscal competent
  • Prin poștă, cu confirmare de primire

Important: Pentru persoanele juridice și PFA, depunerea prin SPV este obligatorie conform art. 79 alin. (1^1) CPF. Documentele în format letric nu sunt luate în considerare.

Pentru debitorii cu sedii secundare, cererea se depune o singură dată, la organul fiscal competent pentru debitor, și acoperă și obligațiile sediilor secundare (art. 2 alin. (2) din Procedură).

Pasul 2 — Emiterea certificatului de atestare fiscală

În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii, organul fiscal emite (art. 209^2 CPF):

  • Certificatul de atestare fiscală — cuprinde toate obligațiile existente în sold
  • Deciziile de obligații accesorii (dobânzi, penalități de întârziere, penalități de nedeclarare)
  • Referatul de verificare a condițiilor de acordare

Certificatul are trei secțiuni:

  • Secțiunea A — toate obligațiile fiscale existente în sold
  • Secțiunea B — obligațiile excluse de la eșalonare
  • Secțiunea C — diferența = obligațiile care pot fi eșalonate

Pasul 3 — Decizia de eșalonare sau respingere

Organul fiscal soluționează cererea în 5 zile lucrătoare de la înregistrare (art. 209^3 alin. (1) CPF), prin:

  • Decizia de eșalonare la plată + graficul de eșalonare (dacă sunt îndeplinite condițiile), sau
  • Decizia de respingere (dacă nu sunt îndeplinite condițiile)

Înainte de respingere, organul fiscal efectuează audierea debitorului (art. 9 CPF).

Graficul de eșalonare

Graficul cuprinde rate lunare, cu termen de plată pe data de 15 a fiecărei luni. Prima rată are termen pe data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei.

Opțiunea de plată diferențiată (art. 209^3 alin. (3) CPF): debitorul poate propune rate mai mici în prima jumătate a perioadei:

  • Minimum 5% din total pentru fiecare rată din prima jumătate a perioadei de eșalonare
  • Restul se împarte egal pe lunile rămase

Dobânzi și penalități pe perioada eșalonării

Dobânda pe perioada eșalonării

Art. 209^7 alin. (1) CPF — Nivelul dobânzii este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data emiterii deciziei de eșalonare până la termenul de plată din grafic.

Dobânzile se includ în ratele din graficul de eșalonare.

Penalitatea de întârziere

Penalitatea de întârziere prevăzută la art. 176 CPF se calculează doar până la data emiterii deciziei de eșalonare — nu și pe perioada eșalonării. Aceasta este un avantaj semnificativ, deoarece oprește acumularea de penalități suplimentare.

Penalitatea de 5% pentru rata achitată cu întârziere

Dacă o rată este achitată cu întârziere (dar înainte de următorul termen din grafic), se percepe o penalitate de 5% din suma restantă a ratei respective (art. 209^8 CPF).

Reducerea penalităților de nedeclarare

Un beneficiu important: penalitățile de nedeclarare se amână la plată pe perioada eșalonării, iar la finalizare se pot reduce cu 75% (art. 181 alin. (2) lit. b) CPF). Diferența de 25% se achită în termenul legal.

Condiții de menținere a valabilității

Eșalonarea nu este „set and forget". După aprobarea deciziei, debitorul trebuie să respecte permanent următoarele condiții (art. 209^4 CPF):

  1. Declararea și plata obligațiilor curente — obligațiile cu termene de plată ulterioare deciziei trebuie declarate și achitate la termen (cu un termen suplimentar de 25 de zile, respectiv 30 de zile)
  2. Plata ratelor din grafic — rata trebuie achitată cel târziu la următorul termen de plată din grafic (art. 209^4 alin. (1) lit. d))
  3. Achitarea obligațiilor vechi neesalonate — obligațiile restante la data deciziei care nu fac obiectul eșalonării trebuie achitate în 180 de zile de la comunicarea deciziei
  4. Achitarea amenzilor și creanțelor transmise de alte organe — în 180 de zile de la comunicarea somației
  5. Nu intrarea în faliment sau dizolvare pe perioada eșalonării
  6. Achitarea obligațiilor din declarații rectificative — în 30 de zile de la depunerea declarației

Pierderea valabilității eșalonării

Nerespectarea oricărei condiții de menținere duce la pierderea eșalonării (art. 209^9 CPF). Consecințele sunt severe:

  • Reluarea executării silite pentru întreaga sumă nestinsă
  • Penalitate de 5% din sumele rămase de plată
  • Dobânzi retroactive calculate de la data emiterii deciziei de eșalonare, conform art. 174 CPF (nivel standard, mai ridicat decât 0,01%/zi)

Menținerea eșalonării pierdute

Există o „plasă de siguranță": debitorul poate solicita menținerea eșalonării de maximum două ori pe perioada de valabilitate (art. 209^10 CPF). Condiția: achitarea obligațiilor exigibile la data deciziei de menținere, în termen de 90 de zile.

Modificarea deciziei de eșalonare

Pe perioada eșalonării, debitorul poate solicita modificarea deciziei (art. 209^5 CPF) pentru a include obligații noi apărute (din declarații curente, decizii de impunere etc.). Se pot depune maximum două cereri de modificare pe toată perioada eșalonării.

Suspendarea executării silite

Un avantaj esențial al eșalonării: de la data comunicării deciziei de eșalonare, executarea silită se suspendă (art. 209^11 CPF):

  • Popriri bancare — se ridică indisponibilizarea sumelor viitoare din conturi (sumele deja indisponibilizate rămân blocate, dar pot fi folosite pentru plata ratelor și a salariilor)
  • Popriri la terți — se ridică integral
  • Executare silită asupra bunurilor — se suspendă

Aspecte practice

Când convine eșalonarea simplificată

  • Probleme temporare de lichiditate — firma are venituri, dar cash-flow-ul este decalat
  • Sume moderate — obligații sub 400.000 lei (pentru persoane juridice)
  • Urgență — executarea silită a început sau amenință și trebuie oprită rapid

Greșeli frecvente de evitat

  • Depunerea cererii prea târziu — dacă executarea silită este deja avansată, conturile sunt deja poprite. Deși poprirea se va suspenda, sumele deja indisponibilizate nu se debloachează automat
  • Neplata obligațiilor curente — cea mai frecventă cauză de pierdere a eșalonării. Obligațiile cu scadențe ulterioare deciziei trebuie plătite la termen
  • Supraestimarea capacității de plată — propuneți un grafic realist, bazat pe cash-flow-ul efectiv
  • Nedepunerea declarațiilor — motiv de respingere a cererii; verificați vectorul fiscal înainte de depunere
  • Omiterea sediilor secundare — cererea trebuie să includă și obligațiile sediilor secundare

Recomandări

  1. Verificați riscul fiscal pe portalul ANAF înainte de depunerea cererii
  2. Depuneți prin SPV pentru procesare rapidă
  3. Propuneți un grafic diferențiat dacă aveți cash-flow sezonier — rate mai mici la început (minimum 5%), mai mari ulterior
  4. Setați alerte pentru termenele de plată a ratelor (data de 15 a fiecărei luni) și pentru obligațiile curente
  5. Consultați un specialist dacă aveți și eșalonare clasică în derulare (prevederile art. 209^12 permit cumulul, dar cu reguli speciale)

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — PwC România Modificările procedurale din OPANAF 597/2025 introduc un regim preferențial pentru debitorii cu risc fiscal mic, cu termen de soluționare de 15 zile lucrătoare. De asemenea, se clarifică tratamentul separat al persoanelor fizice independente (obligații personale vs. profesionale). Sursa: PwC România — Modificările aduse eșalonării obligațiilor fiscale

⚠️ Opinie specialistă — România Liberă De la 1 ianuarie 2026, termenul de achitare a obligațiilor curente (care nu fac obiectul eșalonării) a fost redus de la 180 de zile la 60 de zile, ceea ce înseamnă mai puțin timp pentru conformare pe parcursul eșalonării. Sursa: România Liberă — Eșalonarea la plată în formă simplificată actualizată din 2026

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

  • Directiva 2010/24/UE a Consiliului privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite și alte măsuri.
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1189/2011 de stabilire a normelor detaliate pentru anumite dispoziții din Directiva 2010/24/UE.
  • Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva TVA).

Directiva 2010/24/UE (art. 13 și art. 14) — statul membru solicitat recuperează creanța ca și cum ar fi o creanță proprie și poate lua măsuri asigurătorii; acest mecanism este relevant când debitorul ANAF are active sau venituri în alt stat UE. Sursa: Directiva 2010/24/UE

Regulamentul (UE) nr. 1189/2011 — standardizează formularele și fluxul administrativ pentru cereri de informații, notificare și recuperare transfrontalieră. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 1189/2011

Transpunerea în dreptul român

Transpunerea Directivei 2010/24/UE s-a făcut în dreptul român prin OG nr. 29/2011, care a introdus în vechiul Cod de procedură fiscală capitolul privind asistența reciprocă la recuperare (art. 178^1–178^26), cu mențiune expresă de transpunere la finalul actului.

În prezent, mecanismul este preluat în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) în reglementarea asistenței reciproce la recuperare. În schimb, eșalonarea la plată (inclusiv forma simplificată) rămâne reglementare națională (art. 209^1 și urm. CPF), nu un drept armonizat uniform la nivel UE.

Practic, nu există „gold-plating” evident pe tema eșalonării interne: normele UE impun cooperarea transfrontalieră la recuperare, iar condițiile concrete de eșalonare ANAF sunt stabilite de legislația fiscal-procedurală română.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-546/14, Degano Trasporti (7 aprilie 2016) — CJUE a arătat că, în anumite proceduri colective, dreptul UE nu exclude automat o plată parțială a datoriei de TVA, dacă recuperarea integrală nu este realist posibilă și nu există fraudă. Sursa: C-546/14

Cauza C-935/19, Grupa Warzywna (15 aprilie 2021) — sancțiunile fiscale în materia TVA trebuie să respecte principiul proporționalității; o sancțiune automată, fără analiză contextuală, poate fi contrară dreptului UE. Sursa: C-935/19

Cauza C-564/15, Farkas (26 aprilie 2017) — măsurile sancționatorii pentru nereguli TVA sunt admise doar în măsura în care nu depășesc ce este necesar pentru colectarea corectă a taxei și prevenirea fraudei. Sursa: C-564/15

Aspecte practice din perspectivă europeană

  • Pentru contribuabilii din România cu active sau conturi în alt stat membru, datoriile fiscale pot fi urmărite transfrontalier prin mecanismul Directivei 2010/24/UE.
  • Contestarea fondului creanței fiscale se face, de regulă, în statul creditor, iar contestarea executării se face în statul solicitat; această separare procedurală influențează strategia de apărare.
  • O eșalonare internă ANAF nu suspendă automat cooperarea transfrontalieră în toate situațiile; efectul depinde de stadiul creanței și de cererile administrative deja transmise.
  • La data de 17 februarie 2026, nu rezultă o reformă adoptată care să înlocuiască Directiva 2010/24/UE, însă Comisia a publicat evaluări privind eficientizarea cooperării administrative (COM(2020)813).

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 2713/30 mai 2012 — suspendarea executării actelor fiscale accesorii în contextul unei cereri de eșalonare În litigiul dintre un contribuabil și DGFP Mureș, ÎCCJ a admis recursul contribuabilului și a menținut soluția de suspendare dispusă de tribunal, reținând că sunt îndeplinite condițiile pentru protecție provizorie până la clarificarea fondului contestației fiscale. Instanța a reținut că, în materia eșalonării și a accesoriilor, suspendarea poate fi justificată când executarea imediată produce un risc semnificativ, iar legalitatea actului este serios contestată. Sursa: https://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2012/decizia-2713-2012

Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 225/22 ianuarie 2015 — contestarea pierderii valabilității eșalonării ÎCCJ a respins recursul ANAF ca nefondat într-un dosar privind anularea deciziei de pierdere a valabilității eșalonării, după ce s-a constatat stingerea integrală a obligațiilor principale și accesorii, inclusiv a celor eșalonate. Instanța a reținut că menținerea unor acte de pierdere a eșalonării fără debit restant efectiv contravine finalității procedurii fiscale. Sursa: https://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2015/decizia-225-2015

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Curtea Constituțională, Decizia nr. 160/2 aprilie 2024 — constituționalitatea art. 13 OUG nr. 29/2011 În cadrul controlului de constituționalitate ridicat într-un litigiu fiscal de la Curtea de Apel București, CCR a respins critica privind regimul eșalonării, confirmând marja de apreciere a legiuitorului în stabilirea condițiilor și efectelor facilității fiscale. Sursa: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/282614

Nuanțe și cazuri speciale

Înalta Curte de Casație și Justiție, Decizia nr. 4759/24 octombrie 2013 — relevanța audierii înaintea respingerii cererii de eșalonare Într-o cauză privind Decizia nr. 185/26.08.2011 de respingere a eșalonării, instanțele au analizat explicit obligația organului fiscal de a respecta dreptul la audiere și clarificarea completă a probatoriului; ÎCCJ a dispus casarea și rejudecarea pentru refacerea cadrului procedural. Instanța a reținut că vicii procedurale în etapa administrativ-fiscală (inclusiv audierea) pot afecta legalitatea soluției pe eșalonare și impun o analiză judiciară completă. Sursa: https://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2013/decizia-4759-2013

Tendințe jurisprudențiale

Practic, instanțele disting între fondul dreptului la eșalonare și garanțiile procedurale ale contribuabilului. Când ANAF omite etape procedurale (audiere, motivare, analiză completă a situației fiscale), controlul judecătoresc devine mai strict și pot apărea soluții favorabile contribuabilului. În schimb, pe zona de politică fiscală (configurația legală a facilității), abordarea rămâne în general deferentă față de opțiunea legiuitorului.

Întrebări frecvente

Ce obligații pot fi eșalonate? Obligațiile fiscale principale (impozite, taxe, contribuții) și accesorii (dobânzi, penalități de întârziere) restante, cu vechime de maximum 12 luni, administrate de organul fiscal central. Se includ și amenzile și creanțele transmise de alte organe.

Trebuie să constitui garanții? Nu. Eșalonarea simplificată (Cap. IV^1) nu necesită garanții. Doar eșalonarea clasică (Cap. IV) impune garanții.

Cât durează procesarea cererii? Organul fiscal trebuie să soluționeze cererea în 5 zile lucrătoare de la înregistrare (art. 209^3 alin. (1) CPF). Pentru debitorii cu risc fiscal mic, conform OPANAF 597/2025, termenul poate fi și mai scurt.

Ce se întâmplă dacă nu pot plăti o rată la timp? Aveți un termen suplimentar: rata poate fi achitată până la următorul termen de plată din grafic, dar cu o penalitate de 5% din suma rămasă nestinsă.

Pot solicita din nou eșalonare dacă mi-am pierdut-o? Puteți solicita menținerea eșalonării de până la două ori. Dacă eșalonarea este definitiv pierdută, puteți solicita o eșalonare clasică (Cap. IV) pentru sumele rămase de plată.

Ce se întâmplă cu executarea silită în timpul eșalonării? Se suspendă — popririle viitoare se ridică, executarea asupra bunurilor se oprește. Atenție: sumele deja poprite nu se returnează automat.

Referințe

  1. Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), Cap. IV^1, art. 209^1–209^14
  2. OG nr. 11/2021 — introducerea eșalonării simplificate
  3. OPANAF nr. 1.767/2021 — procedura de acordare
  4. OUG nr. 181/2020 — eșalonare post-pandemie
  5. PwC România — Modificările aduse eșalonării obligațiilor fiscale (oct. 2025)
  6. România Liberă — Eșalonarea la plată în formă simplificată actualizată din 2026