Înființare PFA — Procedură, Documente și Costuri

Persoana fizică autorizată (PFA) este cea mai simplă formă de a desfășura legal o activitate economică pe cont propriu în România, reglementată de OUG nr. 44/2008. Înființarea se face prin înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului (ONRC), nu necesită capital social și, dacă depui dosarul singur, este în principiu gratuită. Procedura durează de obicei 2–5 zile lucrătoare, iar PFA plătește impozit pe venit de 10% plus contribuțiile sociale CAS și CASS.

Pe scurt

Persoana fizică autorizată (PFA) este cea mai simplă formă prin care o persoană poate desfășura legal o activitate economică pe cont propriu în România, reglementată de OUG nr. 44/2008. Înființarea se face prin înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului (ONRC), nu necesită capital social minim și, dacă depui dosarul singur, este în principiu gratuită. În 2026, un PFA plătește impozit pe venit de 10% plus contribuțiile sociale (CAS și CASS), calculate în funcție de venitul realizat și de salariul minim de referință.

Cadrul legal

Regimul juridic al PFA este stabilit, în principal, de trei acte normative:

• OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale — actul-cadru care definește PFA, condițiile de acces și procedura de înregistrare.
• Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — reglementează procedura la ONRC, inclusiv înregistrarea integral online.
• Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal) — stabilește impozitul pe venit și contribuțiile sociale (CAS, CASS) datorate de PFA.

Art. 2 din OUG nr. 44/2008 — Persoana fizică autorizată este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă. Sursa: OUG nr. 44/2008, Portal Legislativ (accesat 2026-07-30)

Condițiile pentru a putea înființa un PFA sunt prevăzute de art. 8 din OUG nr. 44/2008 (completat prin Legea nr. 265/2022): solicitantul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu (18 ani împliniți), să nu fi fost condamnat pentru fapte sancționate de legile fiscale și financiare și, dacă o lege specială o cere pentru activitatea aleasă, să facă dovada pregătirii sau calificării profesionale.

Art. 17 din OUG nr. 44/2008 — PFA poate desfășura activitățile pentru care este autorizată singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate cu contract individual de muncă. Titularul PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terțe persoane. Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 17 (accesat 2026-07-30)

Sediul profesional se declară prin cererea de înregistrare, iar titularul trebuie să dețină un drept de folosință asupra imobilului de la adresa respectivă (art. 9 din OUG nr. 44/2008).

Explicație detaliată

Ce este un PFA și pentru cine este potrivit

PFA este forma de organizare gândită pentru persoana care își desfășoară activitatea bazându-se, în principal, pe munca proprie — freelanceri, meseriași, consultanți, profesioniști din domenii care nu impun o formă specială (avocat, notar etc.). Spre deosebire de un SRL, PFA nu are personalitate juridică: din punct de vedere juridic, activitatea și titularul se confundă în mare măsură, iar veniturile PFA sunt veniturile persoanei fizice.

Această simplitate are un revers important: răspunderea. Dacă titularul nu a constituit un patrimoniu de afectațiune, el răspunde pentru datoriile din activitate cu întregul său patrimoniu personal.

Patrimoniul de afectațiune

Art. 20 din OUG nr. 44/2008 permite titularului să constituie, prin declarație, un patrimoniu de afectațiune — o masă de bunuri, drepturi și obligații destinate exercitării activității economice, distinctă de patrimoniul personal. Constituirea este facultativă, dar utilă: creditorii legați de activitate se îndestulează cu prioritate din acest patrimoniu, iar separarea oferă un grad de protecție a bunurilor personale. În lipsa lui, între patrimoniul de afacere și cel personal nu există o graniță juridică fermă.

Pașii înființării

Procedura de înregistrare și autorizare a funcționării se desfășoară la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul în raza căruia se află sediul profesional:

1. Alegerea codurilor CAEN — se stabilește obiectul de activitate. Un PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități (coduri CAEN).
2. Rezervarea denumirii — denumirea PFA include, de regulă, numele titularului („Prenume Nume PFA"). Verificarea și rezervarea se fac online pe portal.onrc.ro sau la ghișeu.
3. Pregătirea dosarului — cererea de înregistrare și documentele justificative (vezi „Aspecte practice").
4. Depunerea dosarului — fizic la ghișeul ONRC sau integral online prin portal.onrc.ro, cu semnătură electronică calificată. Procedura complet online este disponibilă, în temeiul Legii nr. 265/2022, din noiembrie 2022.
5. Eliberarea documentelor — la aprobare, ONRC emite certificatul de înregistrare (cu CUI) și certificatul constatator. Termenul uzual este de 2–5 zile lucrătoare de la depunerea unui dosar complet.

Angajarea de salariați

PFA nu este limitat la munca strict solitară: potrivit art. 17 din OUG nr. 44/2008, titularul poate angaja cel mult 3 persoane cu contract individual de muncă. Aceasta este o diferență față de întreprinderea individuală (II), care poate avea până la 8 salariați. Totodată, titularul unui PFA poate fi în același timp și salariat al altei persoane, în același domeniu sau într-unul diferit — util pentru cine vrea să înceapă o activitate pe cont propriu fără a renunța la locul de muncă.

Regimul fiscal în 2026

PFA plătește, pe veniturile din activitatea independentă:

• Impozit pe venit — 10%. La sistemul real, baza impozabilă este venitul net (venituri minus cheltuieli deductibile) din care se scad contribuțiile CAS și CASS.
• CAS (contribuția la pensie) — 25%. Se datorează dacă venitul net anual atinge cel puțin 12 salarii minime (48.600 lei în 2026). Baza de calcul (venitul ales de contribuabil, dar nu sub prag) este de 12 salarii minime = 48.600 lei pentru venituri între 12 și 24 de salarii — rezultând un CAS datorat de 12.150 lei (25% × 48.600) — respectiv de 24 de salarii minime = 97.200 lei pentru venituri de peste 24 de salarii, rezultând un CAS datorat de 24.300 lei (25% × 97.200). Atenție: baza de calcul (48.600 / 97.200 lei) nu se confundă cu contribuția efectiv datorată (12.150 / 24.300 lei).
• CASS (contribuția la sănătate) — 10%. Baza minimă este de 6 salarii minime (24.300 lei → 2.430 lei), iar plafonul maxim de 72 de salarii minime (291.600 lei → 29.160 lei), plafon majorat prin Legea nr. 141/2025 pentru veniturile din 2026.

Salariul minim de referință pentru aceste plafoane în 2026 este de 4.050 lei (cel în vigoare la 1 ianuarie 2026). Prin HG nr. 146/2026, salariul minim se majorează la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, însă plafoanele fiscale ale PFA pentru veniturile anului 2026 se raportează la valoarea de la începutul anului (4.050 lei) — majorarea din iulie nu le modifică retroactiv. Un PFA poate fi impozitat la sistem real (pe venitul efectiv) sau, pentru anumite activități, la normă de venit; trecerea de la norma de venit la sistemul real devine obligatorie când veniturile depășesc echivalentul a 25.000 euro pe an.

⚠️ Valori valabile pentru anul fiscal 2026. Salariul minim și plafoanele CAS/CASS/TVA se stabilesc anual și au fost modificate repetat prin reforme fiscale succesive. Valorile de mai sus sunt confirmate legislativ pentru 2026, dar pentru anii următori verifică sursele oficiale (anaf.ro, legislatie.just.ro) sau consultă un contabil la începutul fiecărui an.

Din perspectiva TVA, PFA devine plătitor obligatoriu la depășirea plafonului de scutire de 395.000 lei cifră de afaceri (majorat de la 300.000 lei prin OG nr. 22/2025, de la 1 septembrie 2025). Declararea și plata impozitului și a contribuțiilor se fac prin Declarația unică (D212), depusă la ANAF.

Riscul de reîncadrare ca activitate dependentă

Un risc fiscal major, frecvent la freelanceri și în IT, este reîncadrarea relației PFA într-o activitate dependentă de către ANAF. Art. 7 pct. 1 și pct. 3 din Codul fiscal definește activitatea independentă prin 7 criterii — o activitate este considerată independentă doar dacă îndeplinește cel puțin 4 din 7 (printre care: libertatea de a lucra pentru mai mulți clienți, libertatea de alegere a locului și programului, asumarea riscului, folosirea patrimoniului propriu).

Un PFA cu un singur client principal riscă să nu întrunească 4 criterii (cade, tipic, criteriul „mai mulți clienți", dar și cele privind programul și riscul), astfel încât relația poate fi recalificată în raport de muncă disimulat. Consecințele unei reîncadrări:

• impozitul pe venit și contribuțiile (CAS 25%, CASS 10%) se recalculează ca venituri din salarii, reținute la sursă;
• plătitorul de venit (clientul/firma beneficiară) devine responsabil de calculul, reținerea și plata contribuțiilor, plus dobânzi și penalități de întârziere (Codul de procedură fiscală);
• în practică, apar sume retroactive semnificative atât pentru PFA, cât și pentru client.

Sursa: Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal, art. 7 (accesat 2026-07-30)

Răspunderea, executarea silită și insolvența

Deoarece PFA nu are personalitate juridică, patrimoniul de afectațiune oferă doar o separare parțială, nu o veritabilă răspundere limitată ca la SRL. Mecanismul este dat de art. 2324 alin. (3)–(4) din Codul civil: creditorii legați de activitate urmăresc mai întâi bunurile de afectațiune și trec la restul patrimoniului doar dacă acestea nu ajung, iar creditorii personali nu pot urmări bunurile afectate activității. Este o ordine de urmărire, nu un „zid" juridic.

Limitele protecției:

• Față de creditorii fiscali (ANAF), diviziunea nu funcționează ca un ecran — obligația fiscală este a persoanei și poate fi urmărită pe întreg patrimoniul (art. 23 din Codul de procedură fiscală). ⚠️
• În caz de dificultate financiară, PFA — fiind profesionist în sensul art. 3 din Codul civil — intră în principiu sub incidența procedurii insolvenței (Legea nr. 85/2014); în practică însă aplicabilitatea este discutată, iar pentru datoriile curente se recurge frecvent la executarea silită de drept comun (Codul de procedură civilă). ⚠️ (chestiune doctrinară — surse: juridice.ro, universuljuridic.ro)

Aspecte practice

Documentele necesare pentru dosarul de înregistrare

Pentru susținerea cererii de înregistrare a unui PFA la ONRC ai nevoie, de regulă, de:

• cererea de înregistrare (formular-tip disponibil pe onrc.ro);
• copie după actul de identitate (carte de identitate sau pașaport), certificată olograf de titular pentru conformitate cu originalul;
• dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional — contract de comodat, contract de închiriere, act de proprietate sau declarația de luare în spațiu, după caz;
• declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specială (sanitar, sanitar-veterinar, protecția mediului, protecția muncii);
• dovada calificării/pregătirii profesionale, dacă activitatea aleasă o impune printr-o lege specială.

Simplificare utilă: nu se mai cer cazierul fiscal și cazierul judiciar la înființare — ONRC verifică intern situația solicitantului.

Cât costă și cât durează

• Taxa de registru: de la reforma adusă de Legea nr. 265/2022, depunerea dosarului pentru înregistrare nu mai presupune, în principiu, taxe de registru — dacă faci procedura singur, costul poate fi zero.
• Costuri conexe: copii legalizate, împuterniciri sau, dacă apelezi la un contabil/consultant, de regulă 300–500 lei.
• Fără capital social minim — spre deosebire de SRL, nu trebuie să depui un capital la înființare.
• Durata: uzual 2–5 zile lucrătoare de la depunerea unui dosar complet și corect. Un formular greșit sau un document lipsă întârzie procesul.

Greșeli frecvente de evitat

• Confundarea banilor PFA cu cei personali. Chiar dacă juridic patrimoniul este, în esență, unul singur, ține o evidență clară și, ideal, constituie un patrimoniu de afectațiune pentru a delimita bunurile de afacere.
• Ignorarea plafoanelor fiscale. Verifică din timp pragurile CAS (12 salarii minime) și CASS (6 salarii minime) — depășirea lor generează obligații pe care mulți nu le anticipează.
• Depășirea plafonului de TVA fără înregistrare. La atingerea a 395.000 lei cifră de afaceri, înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie din chiar ziua depășirii.
• Alegerea greșită a codurilor CAEN. PFA e limitat la 5 clase CAEN; adăugarea ulterioară a unui cod presupune o cerere de mențiuni (și, uneori, un cost). Gândește-ți din start activitățile.
• Neverificarea cerințelor de calificare. Anumite activități (ex. domenii reglementate) cer dovada pregătirii profesionale — fără ea, dosarul este respins.

Sediul profesional într-un apartament (activități online)

Pentru un PFA cu activitate pur online / e-commerce sau care lucrează de la domiciliu, sediul profesional se poate declara într-un apartament de bloc. Regimul depinde de ce se întâmplă efectiv la adresă:

• Nu se desfășoară activitate efectivă la sediu (doar adresă administrativă, muncă online, fără primire de clienți sau depozitare): este suficientă o declarație pe propria răspundere că la sediu nu se desfășoară activitate. În acest caz nu sunt necesare acordul asociației de proprietari și al vecinilor.
• Se desfășoară activitate efectivă (clienți, depozitare, producție): este nevoie de schimbarea destinației locuinței, iar potrivit Legii nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, de acordul asociației de proprietari și al vecinilor direct afectați (cu perete/planșeu comun).

Verifică în plus clauzele contractului de comodat sau de închiriere — multe interzic stabilirea sediului ori schimbarea destinației imobilului.

Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 9 și Legea nr. 196/2018 (accesat 2026-07-30)

Când e mai potrivit un SRL sau o II

PFA este ideal pentru venituri mici–medii și activități bazate pe munca proprie. Dacă ai nevoie de răspundere limitată, de mai mulți asociați, de mai mult de 3 angajați sau anticipezi profituri mari, un SRL poate fi mai avantajos fiscal și juridic. Întreprinderea individuală (II) este apropiată de PFA, dar permite până la 8 salariați.

Obligații după înregistrare și încetarea activității

Înființarea este doar începutul: după obținerea CUI, PFA are obligații curente de facturare, evidență și, la final, de radiere.

Facturare și RO e-Factura

Un PFA este obligat să transmită și să primească facturile prin sistemul național RO e-Factura:

• Relația B2B (către alte firme/PFA) — obligatorie pentru toate persoanele impozabile din România din 1 iulie 2024.
• Relația B2C (către persoane fizice) — obligatorie din 1 ianuarie 2025, dar numai pentru tranzacțiile în care legea impune emiterea unei facturi.
• Excepție tranzitorie: operatorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal (CNP) — situație frecventă la PFA — au beneficiat de o amânare, obligația fiind decalată prin OG nr. 6/2026 până la 1 iunie 2026.

Sursa: avocatnet.ro — amânare e-Factura CNP (OG 6/2026) și juridice.ro — extindere B2C (accesat 2026-07-30)

Registre și casa de marcat

• Registrul-jurnal de încasări și plăți și Registrul de evidență fiscală sunt obligatorii pentru PFA la sistem real (contabilitate în partidă simplă); se păstrează pentru control.
• Casa de marcat (aparat de marcat electronic fiscal, OUG nr. 28/1999) este obligatorie numai pentru încasările în numerar/card direct de la populație. Un PFA care încasează exclusiv prin bancă, pe bază de factură (IT, consultanță, traduceri, servicii B2B), nu are nevoie de casă de marcat.
• SAF-T (Declarația D406) — obligația de raportare a fișierului standard de audit fiscal a fost extinsă și la PFA/II/IF (contribuabili „mici") din 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de grație pentru primele raportări. PFA la normă de venit și cu evidență simplificată au un regim mai ușor; încadrarea se verifică pe portalul ANAF.

Suspendarea temporară a activității

PFA poate suspenda temporar activitatea, înregistrând o mențiune la ONRC. Pe perioada de inactivitate declarată, PFA este, de regulă, scutit din oficiu de depunerea declarațiilor fiscale aferente acelei perioade. Rămâne însă obligat la Declarația unică (D212) pentru anii în care realizează venituri, iar contribuția de sănătate (CASS) poate fi datorată la nivel minim în anumite situații (ex. dacă obține alte venituri sau optează pentru asigurare) — verifică statutul CASS pentru fiecare an.

Încetarea și radierea PFA

Potrivit art. 21 din OUG nr. 44/2008, PFA își încetează activitatea și se radiază din registrul comerțului prin decesul titularului, prin voința acestuia sau în condițiile Legii nr. 26/1990. Pașii uzuali:

1. Cerere de radiere la ONRC (de pe lângă tribunalul sediului profesional).
2. Regularizarea obligațiilor fiscale la ANAF — depunerea Declarației unice finale și plata impozitului/contribuțiilor datorate.
3. Scoaterea din evidența de TVA, dacă PFA era înregistrat în scopuri de TVA.

Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 21 (accesat 2026-07-30)

Legislație europeană

PFA este, la nivel european, o formă de exercitare a libertății de stabilire (art. 49 TFUE) și a libertății de a presta servicii (art. 56 TFUE): un resortisant al oricărui stat membru se poate stabili și în România ca lucrător independent, în aceleași condiții ca cetățenii români. Dreptul UE nu reglementează direct forma „PFA” — aceasta rămâne o construcție de drept intern (OUG nr. 44/2008) — dar mai multe instrumente europene îi modelează regimul de acces, fiscal și de securitate socială.

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 2006/123/CE (Directiva servicii) — impune statelor membre să simplifice procedurile de acces la activitățile de servicii (art. 5) și să permită îndeplinirea lor printr-un punct de contact unic, inclusiv electronic și la distanță (art. 6 și 8). Regimurile de autorizare trebuie să fie nediscriminatorii, justificate de un motiv imperativ de interes general și proporționale (art. 9–10). Sursa: Directiva 2006/123/CE (accesat 2026-07-30)

Această directivă este cadrul european din care decurge logica înregistrării simplificate și integral online a PFA la ONRC.

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale — pentru activitățile reglementate, calificarea obținută într-un alt stat membru trebuie recunoscută, astfel încât cerința de „pregătire sau calificare profesională” din art. 8 din OUG nr. 44/2008 nu poate fi folosită pentru a bloca accesul unui profesionist calificat în UE. Sursa: Directiva 2005/36/CE (accesat 2026-07-30)

Directiva 2006/112/CE (Directiva TVA), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2020/285 — reglementează regimul special de scutire de TVA pentru întreprinderile mici. Plafonul național de scutire nu poate depăși 85.000 EUR; de la 1 ianuarie 2025, un mic întreprinzător poate beneficia de scutire și în alte state membre (scutire transfrontalieră), în limita unui plafon la nivel de Uniune de 100.000 EUR. Sursa: Directiva (UE) 2020/285 (accesat 2026-07-30)

Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (și Regulamentul de aplicare nr. 987/2009) privind coordonarea sistemelor de securitate socială — un PFA care lucrează într-un singur stat membru se supune legislației acelui stat (regula lex loci laboris, art. 11). Pentru activitate temporară în alt stat (art. 12) sau în mai multe state (art. 13), legislația aplicabilă se atestă prin documentul portabil A1, opozabil instituțiilor celorlalte state (în România, eliberat de CNPP). Sursa: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (accesat 2026-07-30)

Transpunerea în dreptul român

• Directiva servicii a fost transpusă prin OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România (M. Of. nr. 366/2009), care instituie punctul de contact unic. Înregistrarea online a PFA la ONRC, în temeiul Legii nr. 265/2022, concretizează cerințele de simplificare și acces electronic.
• Regimul special de TVA al Directivei 2020/285 a fost transpus prin modificarea Legii nr. 227/2015 (Codul fiscal); plafonul intern de scutire a fost majorat la 395.000 lei prin OG nr. 22/2025 — valoare rezultată din conversia istorică în lei a pragului european. România se plasează sub plafonul maxim permis de directivă, fără „gold-plating” fiscal.
• Coordonarea securității sociale operează prin regulamente direct aplicabile — nu necesită transpunere; ele se suprapun peste regimul CAS/CASS din Codul fiscal pentru PFA cu element transfrontalier.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-268/99, Jany și alții (ECLI:EU:C:2001:616) — activitatea „ca lucrător independent” este cea desfășurată în afara oricărei relații de subordonare privind alegerea activității, condițiile de muncă și remunerația, sub responsabilitatea proprie a persoanei și în schimbul unei remunerații încasate direct și integral. Este criteriul european care delimitează activitatea independentă (specifică PFA) de cea dependentă (salariat) — relevant pentru linia dintre PFA și un raport de muncă disimulat. Sursa: CJUE, C-268/99 (accesat 2026-07-30)

Cauza C-55/94, Gebhard (ECLI:EU:C:1995:411) — stabilirea presupune participarea stabilă și continuă la viața economică a unui stat membru, spre deosebire de prestarea temporară de servicii; orice măsură națională care restrânge libertățile fundamentale trebuie să fie nediscriminatorie, justificată de un motiv imperativ de interes general, aptă să atingă obiectivul urmărit și proporțională („testul Gebhard”). Sursa: CJUE, C-55/94 (accesat 2026-07-30)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Cetățeni UE în România: un resortisant al altui stat membru se poate înregistra ca PFA în aceleași condiții ca un cetățean român; eventualele cerințe de calificare pentru activități reglementate se rezolvă prin recunoașterea calificărilor (Directiva 2005/36/CE).
• PFA român activ în UE: pentru prestări ocazionale de servicii în alte state membre trebuie clarificată din start legislația de securitate socială aplicabilă (formular A1), pentru a evita dubla contribuție.
• TVA transfrontalier: din 2025, regimul IMM permite unui PFA scutit în România să solicite scutire și în alte state membre, dacă rămâne sub plafonul de 100.000 EUR la nivelul Uniunii — o simplificare utilă freelancerilor cu clienți în UE.
• De urmărit: eforturile UE de digitalizare a formalităților pentru întreprinderi (poarta digitală unică — Regulamentul (UE) 2018/1724) continuă să reducă costurile de acces pentru micii întreprinzători transfrontalieri.

Resortisanți din state terțe (non-UE)

Regimul favorabil de mai sus privește cetățenii UE/SEE și elvețieni, care se pot înregistra ca PFA în aceleași condiții ca cetățenii români (art. 3 din OUG nr. 44/2008). Pentru resortisanții din state terțe (non-UE) accesul nu este exclus, dar este condiționat de dreptul de ședere: este necesară o viză de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale și, ulterior, un permis de ședere, în condițiile OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor. Se cer, de regulă, un plan de afaceri/aviz, dovada mijloacelor de întreținere, asigurare de sănătate, lipsa antecedentelor și respectarea condițiilor OUG nr. 44/2008 (inclusiv calificarea, unde legea o impune). În practică, mulți resortisanți non-UE aleg constituirea unui SRL, unde calitatea de asociat/administrator se corelează mai simplu cu dreptul de ședere.

Sursa: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (accesat 2026-07-30)

Întrebări frecvente

Cât costă înființarea unui PFA în 2026? Dacă depui dosarul singur la ONRC, în principiu nu plătești taxe de registru (eliminate prin Legea nr. 265/2022). Apar costuri doar dacă folosești copii legalizate, împuterniciri sau un consultant (uzual 300–500 lei). Nu se cere capital social.

Cât durează procedura? De obicei 2–5 zile lucrătoare de la depunerea unui dosar complet și corect. Un document lipsă sau un formular greșit prelungește termenul.

Pot înființa un PFA dacă sunt deja angajat? Da. Potrivit art. 17 din OUG nr. 44/2008, titularul unui PFA poate cumula această calitate cu cea de salariat al unei terțe persoane, în același domeniu sau într-unul diferit.

Câți angajați poate avea un PFA? Cel mult 3 persoane, angajate cu contract individual de muncă. Dacă ai nevoie de mai mulți (până la 8), forma potrivită este întreprinderea individuală (II).

Ce taxe plătește un PFA? Impozit pe venit de 10%, plus CAS (25%) dacă venitul net atinge 12 salarii minime și CASS (10%) cu bază minimă de 6 salarii minime. Declararea se face prin Declarația unică (D212) la ANAF.

Când devin plătitor de TVA? Când cifra de afaceri din anul curent depășește 395.000 lei; înregistrarea în scopuri de TVA devine atunci obligatorie.

Răspund cu bunurile personale pentru datoriile PFA? Da, în lipsa unui patrimoniu de afectațiune constituit conform art. 20 din OUG nr. 44/2008, titularul răspunde cu întregul său patrimoniu. Constituirea unui patrimoniu de afectațiune oferă o separare parțială.

Pot avea un PFA cu un singur client (freelancer/IT)? Da, dar cu un risc fiscal: dacă relația nu îndeplinește cel puțin 4 din cele 7 criterii de independență (art. 7 din Codul fiscal), ANAF o poate reîncadra în activitate dependentă, recalculând impozitul și contribuțiile ca venit din salarii, cu dobânzi și penalități pentru client. Un client unic slăbește criteriul „mai mulți clienți".

Trebuie să folosesc RO e-Factura ca PFA? Da. În relația B2B e-Factura este obligatorie din 1 iulie 2024, iar în relația B2C din 1 ianuarie 2025. Pentru operatorii care se identifică prin CNP (frecvent la PFA), obligația a fost amânată prin OG nr. 6/2026 până la 1 iunie 2026.

Am nevoie de casă de marcat? Doar dacă încasezi în numerar sau card direct de la populație (OUG nr. 28/1999). Un PFA care încasează exclusiv prin bancă, pe bază de factură (IT, consultanță, traduceri), nu are nevoie de casă de marcat.

Cum suspend sau închid un PFA? Suspendarea temporară se înregistrează ca mențiune la ONRC (cu scutire, de regulă, de declarațiile fiscale pe perioada de inactivitate). Închiderea presupune cerere de radiere la ONRC, regularizarea obligațiilor la ANAF (Declarația unică finală) și, dacă e cazul, scoaterea din evidența de TVA (art. 21 din OUG nr. 44/2008).

Poate un cetățean non-UE să înființeze un PFA în România? Da, dar condiționat de dreptul de ședere: are nevoie de viză de lungă ședere pentru activități comerciale și de permis de ședere, potrivit OUG nr. 194/2002. În practică, mulți resortisanți non-UE preferă un SRL.

Practică și opinii

În practică, alegerea între PFA și SRL este cea mai frecventă dilemă a celor care pornesc o activitate pe cont propriu. Regula empirică folosită de mulți consultanți fiscali este că PFA rămâne avantajos la venituri mici și medii, unde simplitatea administrativă (contabilitate în partidă simplă, un singur formular anual — Declarația unică) și absența capitalului social contează mai mult decât optimizarea fiscală. Pe măsură ce veniturile cresc și se apropie de plafoanele CAS/CASS, avantajul fiscal se estompează, iar SRL-ul (cu impozit pe dividende și, eventual, regim de microîntreprindere) devine competitiv.

⚠️ Recomandare practică — Înainte de a alege forma de organizare, fă o simulare a taxelor pe venitul estimat, ținând cont de pragurile din anul respectiv. Plafoanele CAS și CASS se raportează la salariul minim și se modifică anual, așa că un calcul valabil într-un an poate să nu mai fie exact în anul următor.

Un al doilea aspect subliniat constant de specialiști privește răspunderea patrimonială. Deoarece PFA nu are personalitate juridică, delimitarea dintre averea personală și cea de afacere este mai slabă decât la un SRL. Constituirea unui patrimoniu de afectațiune (art. 20 din OUG nr. 44/2008) este recomandată pentru cei care fac investiții sau își asumă obligații semnificative în activitate.

⚠️ Atenție la reformele fiscale — Regimul contribuțiilor pentru PFA a fost modificat în mod repetat în ultimii ani (inclusiv prin Legea nr. 141/2025, care a schimbat plafonul CASS). Verifică întotdeauna valorile actualizate pe surse oficiale (anaf.ro, legislatie.just.ro) sau cu un contabil, mai ales la începutul fiecărui an fiscal.

Referințe

1. OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/91808 (accesat 2026-07-30).
2. Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea OUG nr. 44/2008 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182729 (accesat 2026-07-30).
3. Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257835 (accesat 2026-07-30).
4. Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal) — impozit pe venit și contribuții sociale — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282 (accesat 2026-07-30).
5. Legea nr. 141/2025 — modificarea plafonului CASS pentru veniturile din activități independente (aplicabil veniturilor din 2026).
6. OG nr. 22/2025 — majorarea plafonului de scutire de TVA la 395.000 lei (în vigoare de la 1 septembrie 2025).
7. Oficiul Național al Registrului Comerțului — portal de servicii online și formulare — onrc.ro / portal.onrc.ro (accesat 2026-07-30).
8. Plafonul de trecere la TVA pentru firme și PFA-uri, în 2026 — avocatnet.ro — avocatnet.ro/articol_71867 (accesat 2026-07-30).
9. OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/18041 (accesat 2026-07-30).
10. OG nr. 6/2026 — amânarea obligației de utilizare a RO e-Factura pentru operatorii identificați prin CNP până la 1 iunie 2026; avocatnet.ro/articol_71244 (accesat 2026-07-30).
11. OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41005 (accesat 2026-07-30).
12. Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/203233 (accesat 2026-07-30).
13. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159286 (accesat 2026-07-30).
14. HG nr. 146/2026 — salariul minim brut de 4.325 lei de la 1 iulie 2026 (M. Of. nr. 196/2026); avocatnet.ro/articol_70565 (accesat 2026-07-30).
15. Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 23 — răspunderea pentru obligațiile fiscale — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/169127 (accesat 2026-07-30).