Societatea cooperativă

Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane, deținută și controlată democratic de membrii săi, reglementată de Legea nr. 1/2005. Se înființează cu minimum 5 membri cooperatori și un capital social de cel puțin 500 lei, prin act constitutiv înregistrat la Registrul Comerțului (ONRC). Funcționează pe principiul „un membru — un vot”, indiferent de aportul la capital, iar răspunderea membrilor este limitată la părțile sociale subscrise.

Pe scurt

Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane, deținută în comun și controlată democratic de membrii ei (principiul „un membru — un vot"), reglementată de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Se înființează cu minimum 5 membri cooperatori și un capital social de cel puțin 500 lei, prin act constitutiv și înmatriculare la Registrul Comerțului (ONRC). Spre deosebire de un SRL, votul nu depinde de aportul la capital, iar un membru nu poate deține mai mult de 20% din capitalul social.

Cadrul legal

Regimul juridic al societății cooperative este stabilit, în principal, de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 368 din 20 mai 2014.

Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 — „Societatea cooperativă este o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste." Sursa: Legea nr. 1/2005, Portal Legislativ (accesat 2026-08-28)

Societatea cooperativă este un operator economic cu capital privat și dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării în registrul comerțului (art. 14 din Legea nr. 1/2005).

Principalele repere legale pentru înființare:

• Numărul minim de membri — cel puțin 5 membri cooperatori (art. 12).
• Capitalul social — variabil, dar nu mai mic de 500 lei, subscris și vărsat integral la data înființării; părțile sociale au o valoare nominală de minimum 10 lei (art. 9).
• Plafonul de deținere — un membru nu poate deține părți sociale care depășesc 20% din capitalul social (art. 11).
• Actul constitutiv — contract de societate și statut, sub forma unui înscris unic, semnat sub semnătură privată de toți membrii fondatori; forma autentică (notarială) este obligatorie doar dacă se aportează un imobil (art. 14).
• Înmatricularea — se solicită la Oficiul Registrului Comerțului în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv (art. 14).

Denumirea „societate cooperativă" și particula „coop" pot fi folosite exclusiv de entitățile constituite conform Legii nr. 1/2005 (art. 5).

Notă: cooperativele de credit (băncile cooperatiste) și, în bună măsură, cooperativele agricole au reglementări speciale (OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit, respectiv Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole). Legea nr. 1/2005 reprezintă cadrul general, care se completează cu aceste acte speciale.

Unde derogă regimurile speciale de la cadrul general

Pragurile generale ale Legii nr. 1/2005 (minimum 5 membri, capital de 500 lei, înmatriculare la ONRC) se aplică cooperativelor „obișnuite". Legile speciale derogă de la acestea:

• Cooperativele agricole (Legea nr. 566/2004) au propriul regim de constituire, obiect de activitate (exploatare, procesare și valorificare a producției agricole) și organizare pe forme și grade; capitalul social este tot variabil, format din părți sociale de valoare egală, dar condițiile concrete (număr de membri, aporturi, funcționare) se citesc din legea specială, nu din Legea nr. 1/2005.
• Organizațiile cooperatiste de credit (OUG nr. 99/2006, Partea a II-a) sunt supuse celui mai strict regim: pe lângă înregistrarea la registrul comerțului, ele au nevoie de autorizare din partea Băncii Naționale a României (BNR), trebuie să fie afiliate la o casă centrală a cooperativelor de credit și respectă cerințe prudențiale de capital și supraveghere specifice instituțiilor de credit. Aici cadrul general al Legii nr. 1/2005 se aplică doar în completare, în măsura compatibilității.

Practic: se pornește de la forma dorită de cooperativă, se identifică legea specială aplicabilă (dacă există) și abia apoi se recurge la Legea nr. 1/2005 pentru ce nu este reglementat special.

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, o societate cooperativă

Societatea cooperativă îmbină trăsături ale unei societăți comerciale (desfășoară activitate economică, are capital social, se înregistrează la Registrul Comerțului) cu logica asociativă a unei organizări democratice. Diferența esențială față de un SRL sau o SA este că puterea de decizie nu este proporțională cu banii investiți: fiecare membru cooperator are, de regulă, un singur vot, indiferent de câte părți sociale deține. Scopul principal nu este remunerarea capitalului, ci satisfacerea nevoilor economice, sociale și culturale ale membrilor (producție, aprovizionare, valorificare, servicii, locuințe etc.).

Principiile cooperatiste (art. 7)

Organizarea și funcționarea se întemeiază pe șapte principii cooperatiste, care servesc și la interpretarea legii:

1. Asocierea voluntară și deschisă — cooperativa este deschisă oricărei persoane care poate folosi serviciile ei și acceptă responsabilitățile de membru.
2. Controlul democratic al membrilor — membrii participă activ la stabilirea politicilor și la luarea deciziilor; un membru — un vot.
3. Participarea economică a membrilor — membrii contribuie echitabil la capital și îl controlează democratic.
4. Autonomia și independența — cooperativa este o organizație autonomă, controlată de proprii membri.
5. Educarea, instruirea și informarea membrilor cooperatori.
6. Cooperarea între societățile cooperative — la nivel local, național și internațional.
7. Preocuparea pentru comunitate — dezvoltarea durabilă a comunităților din care fac parte.

Formele societății cooperative (art. 4)

Legea distinge societăți cooperative de gradul 1 (constituite de persoane fizice) și de gradul 2 (constituite din cooperative de gradul 1, în majoritate, plus alte persoane, pentru integrarea activității — art. 6). La constituirea capitalului social al unei cooperative de gradul 2, participarea cumulată a cooperativelor de gradul 1 nu poate fi mai mică de 67% (art. 10).

Societățile cooperative de gradul 1 se pot constitui în una dintre următoarele forme (art. 4):

• meșteșugărești — activități de producție, comercializare, executare de lucrări și prestări de servicii;
• de consum — aprovizionarea membrilor și a terților cu produse, plus prestări de servicii;
• de valorificare — valorificarea produselor proprii sau achiziționate, prin distribuție directă sau prelucrare;
• agricole — exploatarea în comun a terenurilor, lucrări de îmbunătățiri funciare, utilaje comune, valorificarea produselor agricole;
• de locuințe — construirea, cumpărarea, renovarea și administrarea de locuințe pentru membri;
• pescărești — ferme piscicole și de acvacultură, echipamente și distribuția produselor piscicole;
• de transporturi — activități de transport și conexe, pentru membri și terți;
• forestiere — administrarea și exploatarea în comun a fondului forestier;
• alte forme prevăzute de lege.

Capitalul social și părțile sociale

Capitalul social este variabil (poate crește sau scădea pe măsură ce intră sau ies membri), dar nu poate coborî sub pragul legal de 500 lei (art. 9). El se divide în părți sociale egale, cu o valoare nominală de minimum 10 lei, primite de membri în schimbul aporturilor. Aporturile în numerar sunt obligatorii; aporturile în natură sunt admise și evaluate de experți desemnați de registratorul de registrul comerțului. Pentru a păstra caracterul democratic, niciun membru nu poate deține peste 20% din capital (art. 11).

Organele societății cooperative

• Adunarea generală — alcătuită din toți membrii cooperatori; este organul suprem de decizie și hotărăște asupra actului constitutiv, situațiilor financiare, alegerii administratorilor și cenzorilor (art. 34 și urm.).
• Consiliul de administrație sau administratorul unic — asigură administrarea și gestionarea; consiliul este format dintr-un număr impar de membri (maximum 11), aleși prin vot secret pe 4 ani; pot fi administratori numai membri cooperatori (art. 45–46). Administratorii depun o garanție bănească (minimum valoarea a 10 părți sociale) în 30 de zile (art. 48).
• Cenzorii — controlează gestiunea și situațiile financiare; regula generală este de 3 cenzori și tot atâția supleanți, însă la cooperativele cu până la 50 de membri se alege un singur cenzor și un supleant; cel puțin un cenzor trebuie să fie expert contabil sau contabil autorizat (art. 57).

Răspunderea membrilor cooperatori

Răspunderea membrilor este limitată. Potrivit art. 25 din Legea nr. 1/2005, obligațiile societății cooperative sunt garantate cu patrimoniul acesteia, iar membrii cooperatori sunt ținuți pentru obligațiile cooperativei numai în limita aportului subscris de fiecare. Cu alte cuvinte, membrul riscă cel mult valoarea părților sociale subscrise; patrimoniul său personal nu poate fi urmărit de creditorii cooperativei. Din acest punct de vedere, regimul răspunderii este similar celui din SRL — un element esențial pentru cine compară cele două forme.

Cine poate fi membru fondator (inclusiv persoane străine)

Legea definește cooperativa ca asociație de „persoane fizice și/sau juridice, după caz" (art. 7) și nu impune nicio condiție de cetățenie, de rezidență sau de reciprocitate: pot fi membri fondatori și persoane fizice sau juridice străine, inclusiv din afara Uniunii Europene. Cooperativa de gradul 1 se constituie, ca regulă, din persoane fizice (art. 4), în timp ce persoanele juridice intră tipic în cooperativele de gradul 2. Indiferent de proveniența membrilor, societatea cooperativă este o persoană juridică română, cu sediul în România și înmatriculată la Registrul Comerțului.

Repartizarea profitului: dividende, patronaj și rezerve

Repartizarea rezultatului este o trăsătură definitorie a cooperativei și urmează o logică dublă:

• Dividende proporționale cu capitalul. Membrii au dreptul la dividende din profitul realizat trimestrial și anual, proporțional cu participarea la capitalul social (art. 31, în forma modificată prin Legea nr. 163/2018). Această componentă remunerează capitalul investit — dar rămâne plafonată de regula deținerii de maximum 20% din capital.
• Recompensarea în raport cu activitatea (patronajul). Din profitul net, membrii alocă sume și pentru dezvoltarea cooperativei și pentru recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea lor la activitate — echivalentul „rabatului cooperatist" (restituirea proporțională cu tranzacțiile derulate cu cooperativa, nu cu capitalul). Aceasta reflectă principiul cooperatist al participării economice a membrilor (art. 7 pct. 3).
• Rezerve obligatorii. Din profitul brut se preia anual cel puțin 5% pentru rezerva legală, până când aceasta atinge minimum o cincime (1/5) din capitalul social; dacă scade, se reîntregește (art. 66). Prin actul constitutiv se pot stabili și rezerve statutare sau contractuale (art. 67). Rezerva legală nu se distribuie membrilor în cursul funcționării (ea garantează creditorii); la lichidare, membrii nu primesc nimic pe părțile sociale înaintea stingerii datoriilor față de creditori (art. 87).

Retragerea, excluderea sau decesul unui membru

Calitatea de membru cooperator încetează prin retragere, excludere sau deces (respectiv încetarea persoanei juridice) — art. 26:

• Retragerea este, în principiu, liberă, dar actul constitutiv poate prevedea un termen în care membrii nu se pot retrage, de cel mult 3 ani. Notificarea de retragere se depune la președintele cooperativei, care informează consiliul de administrație și adunarea generală.
• Excluderea se hotărăște de adunarea generală în cazuri limitate: neplata diferenței de părți sociale subscrise (după punere în întârziere prin scrisoare recomandată), neîndeplinirea condițiilor legale ori statutare, sau desfășurarea de activități concurente. Hotărârea se comunică membrului în 15 zile, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
• Restituirea părților sociale. La încetarea calității de membru, acesta sau succesorii săi au dreptul la contravaloarea părților sociale și la dividendele cuvenite, calculate conform situației financiare anuale a exercițiului în care a intervenit încetarea. Actul constitutiv fixează termenul de plată, care nu poate depăși 2 ani de la nașterea dreptului. Fiindcă la aderare se varsă minimum 30% din valoarea părților sociale, iar diferența în 12 luni, ieșirea unui membru modifică automat capitalul variabil (care însă nu poate coborî sub 500 lei). Membrul care se retrage și se înscrie la altă cooperativă poate cere transferul valorii părților sale sociale (art. 60 alin. (2)).

Aspecte practice

Pașii înființării, pe scurt

1. Verificarea și rezervarea denumirii la Oficiul Registrului Comerțului (ORC) — denumirea trebuie să conțină mențiunea „societate cooperativă".
2. Adunarea celor minimum 5 membri fondatori și stabilirea formei cooperativei (art. 4), a obiectului de activitate (cod CAEN) și a sediului social.
3. Redactarea actului constitutiv (contract de societate + statut, ca înscris unic), semnat de toți fondatorii sub semnătură privată. Formă autentică notarială doar dacă se aportează un imobil (art. 14).
4. Subscrierea și vărsarea capitalului social — minimum 500 lei, integral, la data înființării; dovada vărsământului (cont bancar). Pentru aporturi în natură se întocmește un raport de expertiză.
5. Depunerea dosarului la ORC în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv, în vederea obținerii certificatului unic de înregistrare.
6. Numirea primilor administratori și cenzori — prin actul constitutiv (administratorii) și, ulterior, prin adunarea generală.

Documente uzuale pentru dosarul ONRC

• cererea de înregistrare și actul constitutiv;
• dovada sediului social (și, dacă e cazul, a sediilor secundare);
• dovezile privind aporturile subscrise/vărsate la capital;
• actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor și cenzorilor;
• declarațiile-tip pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale de funcționare;
• specimenele de semnătură ale reprezentanților.

Recomandare: lista exactă a formularelor și eventualele taxe se verifică pe site-ul oficial onrc.ro, secțiunea „Societate cooperativă de gradul I și gradul II", deoarece cerințele procedurale se pot actualiza.

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia cu SRL-ul: în cooperativă votul nu urmează capitalul („un membru — un vot"), iar niciun membru nu poate deține peste 20% din capital. Cine dorește control proporțional cu investiția ar trebui să aleagă un SRL sau o SA.
• Sub 5 membri: dacă numărul de membri scade sub minimul legal și nu este completat în termenul legal, societatea riscă dizolvarea.
• Ignorarea legislației speciale: pentru activitatea de credit sau pentru cooperative agricole se aplică acte speciale (OUG nr. 99/2006, respectiv Legea nr. 566/2004), nu doar Legea nr. 1/2005.
• Nerespectarea termenului de 15 zile pentru înmatriculare de la semnarea actului constitutiv.
• Neînțelegerea caracterului variabil al capitalului: intrarea și ieșirea membrilor modifică automat capitalul, dar acesta nu poate coborî sub 500 lei.

Fiscalitate, raporturi de muncă și evoluții recente

Regimul fiscal al societății cooperative

Societatea cooperativă este un operator economic cu capital privat și se supune, ca regulă, regimului fiscal general din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015):

• Impozit pe profit 16% pe profitul impozabil, dacă societatea nu se încadrează sau nu optează pentru regimul microîntreprinderii.
• Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (cotă redusă) dacă sunt îndeplinite condițiile legale de plafon al veniturilor și de personal — cooperativa poate fi microîntreprindere ca orice altă persoană juridică română. ⚠️ Plafoanele și cotele microîntreprinderii se modifică frecvent (au fost reduse succesiv în ultimii ani), astfel încât încadrarea se verifică în forma Codului fiscal în vigoare la data înființării.
• Scutirea profitului reinvestit în anumite active (echipamente tehnologice, active utilizate în producție, programe informatice), în condițiile art. 22 din Codul fiscal.
• Facilități pentru incluziune socială: cooperativele meșteșugărești și alte structuri care încadrează în muncă persoane cu handicap pot beneficia de facilitățile aplicabile unităților protejate autorizate (de exemplu, în legătură cu obligația de plată către bugetul de stat pentru neangajarea de persoane cu handicap), în condițiile legislației speciale privind protecția persoanelor cu handicap.

Așadar, dincolo de discuția europeană despre selectivitatea ajutorului de stat (cauza Paint Graphos, tratată la secțiunea de legislație europeană), în România cooperativa nu are un regim fiscal derogatoriu general — ea folosește pârghiile fiscale comune (microîntreprindere, profit reinvestit) plus facilitățile sectoriale de incluziune socială.

Surse: Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal), art. 22 și titlurile privind impozitul pe profit și pe veniturile microîntreprinderilor — Portal Legislativ (accesat 2026-08-28).

Raporturile de muncă și asigurările sociale ale membrilor

Legea nr. 1/2005 distinge raportul cooperatist (calitatea de membru, care dă dreptul de vot și la dividende) de raportul de muncă. Membrii cooperatori „asociați la muncă și capital" care prestează efectiv muncă în cooperativă o fac în temeiul unui contract individual de muncă (CIM) sau al unei convenții individuale de muncă, după caz, încheiat(ă) cu societatea cooperativă. Legea permite ca aceste raporturi de muncă să fie reglementate și prin lege specială.

Consecința practică: pentru munca prestată, membrul cooperator are statutul de persoană asigurată în sistemul public — se datorează și se rețin contribuțiile sociale obligatorii (CAS și CASS) aferente veniturilor din muncă, iar membrul beneficiază de asigurările sociale corespunzătoare (pensie, sănătate). Dividendele, ca venit din calitatea de membru/asociat, urmează regimul fiscal al dividendelor, distinct de veniturile salariale/asimilate. Este deci esențial de reținut că a fi membru nu se confundă cu a fi salariat: cele două raporturi coexistă și au tratamente juridice și fiscale diferite.

Evoluții legislative recente

• Legea nr. 163/2018 a modificat Legea nr. 1/2005, permițând distribuirea de dividende trimestriale (nu doar anuale) și ajustând regimul răspunderii pentru infracțiuni legate de dividende.
• Legea nr. 219/2015 privind economia socială oferă cooperativelor posibilitatea de a obține atestatul de întreprindere socială și, dacă îndeplinesc criterii suplimentare de incluziune, marca socială — cu efecte în privința accesului la finanțări și la măsuri de sprijin.
• Digitalizarea ONRC și inițiativele europene privind economia socială (Planul de acțiune al UE pentru economia socială) tind să simplifice procedurile de înființare și raportare. Fiind un domeniu în mișcare, formularele, cotele și plafoanele se verifică întotdeauna în forma la zi, pe onrc.ro și în Codul fiscal în vigoare.

Legislație europeană

Cooperativele beneficiază la nivelul Uniunii Europene de o formă juridică proprie — societatea cooperativă europeană (SCE) —, complementară cadrului național din Legea nr. 1/2005. O cooperativă înființată în România rămâne guvernată de dreptul intern, dar poate opta pentru forma SCE atunci când dorește să funcționeze transfrontalier.

Directive și regulamente aplicabile

Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societății cooperative europene (SCE) — instituie o formă juridică supranațională ce permite unei cooperative să opereze în întreaga Uniune sub un cadru juridic unic. Este direct aplicabil în toate statele membre (aplicabil de la 18 august 2006), fără a fi nevoie de transpunere. Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 (accesat 2026-08-28)

Elemente definitorii ale SCE, utile prin contrast cu cooperativa națională:

• Constituire cu element transfrontalier (art. 2): cel puțin 5 persoane fizice rezidente în cel puțin două state membre; ori persoane fizice și societăți din cel puțin două state membre; ori societăți guvernate de legile a cel puțin două state membre; ori prin fuziunea unor cooperative din state membre diferite; ori prin transformarea unei cooperative care are de cel puțin doi ani un sediu/o filială într-un alt stat membru.
• Capital subscris minim de 30.000 euro (art. 3) — semnificativ mai mare decât minimul de 500 lei cerut cooperativei naționale de Legea nr. 1/2005.
• Sediul social trebuie să fie în interiorul Uniunii, în același stat membru cu administrația centrală (art. 6).
• Personalitate juridică de la data înmatriculării (art. 18), la fel ca la cooperativa națională.
• Drept aplicabil supletiv (art. 8): pentru materiile nereglementate de regulament, o SCE cu sediul în România este guvernată de Legea nr. 1/2005 — cadrul național descris mai sus rămâne astfel dreptul comun al cooperativei europene stabilite în România.

Directiva 2003/72/CE a Consiliului din 22 iulie 2003 completează statutul SCE în privința implicării lucrătorilor. Înmatricularea unei SCE este condiționată de reglementarea prealabilă a implicării angajaților: fie s-a încheiat un acord (art. 4), fie s-a adoptat o decizie în temeiul art. 3 alin. (6), fie a expirat termenul de negociere (art. 5) fără acord. Sursa: Directiva 2003/72/CE (accesat 2026-08-28)

Transpunerea în dreptul român

Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 fiind direct aplicabil, nu se transpune; România asigură doar măsurile de aplicare — autoritatea de înmatriculare a unei SCE cu sediul în țară este Oficiul Registrului Comerțului (ONRC), iar dreptul comun aplicabil supletiv rămâne Legea nr. 1/2005 (art. 8 din regulament).

Directiva 2003/72/CE a fost transpusă în România printr-o hotărâre de Guvern privind procedurile de informare, consultare și alte modalități de implicare a angajaților în activitatea societății cooperative europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007.

⚠️ A nu se confunda cu HG nr. 187/2007 (M.Of. din 20 februarie 2007), care transpune Directiva 2001/86/CE și privește societatea europeană (SE), nu societatea cooperativă europeană. Sursa: Măsuri naționale de transpunere a Directivei 2003/72/CE (eur-lex, NIM) (accesat 2026-08-28)

Trebuie remarcat că principiile cooperatiste consacrate de art. 7 din Legea nr. 1/2005 (asociere voluntară, control democratic „un membru — un vot", participarea economică a membrilor) sunt aliniate principiilor cooperatiste recunoscute la nivel european și internațional pe care se întemeiază și Regulamentul SCE — cadrul român nu prezintă abateri de tip gold-plating față de standardele europene în această privință.

Jurisprudență CJUE

Cauzele conexate C-78/08 – C-80/08, Paint Graphos și alții (hotărârea din 8 septembrie 2011) — un regim fiscal favorabil acordat societăților cooperative constituie ajutor de stat numai dacă avantajul este selectiv. Curtea a reținut că specificitatea cooperativelor (mutualitatea, controlul democratic, remunerarea limitată a capitalului, imposibilitatea distribuirii libere a rezervelor) poate justifica un tratament fiscal diferit care nu conferă neapărat un avantaj selectiv, verificarea revenind instanței naționale. Sursa: CJUE, C-78/08 Paint Graphos (accesat 2026-08-28)

Relevanța pentru dreptul român: eventualele facilități fiscale acordate cooperativelor trebuie evaluate prin prisma art. 107 TFUE și a testului de selectivitate consacrat de această hotărâre de referință.

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Opțiunea SCE pentru activitate transfrontalieră. O cooperativă din România cu parteneri cooperatiști din alte state membre poate folosi forma SCE (prin constituire ex novo, fuziune sau transformare) pentru a opera sub un cadru unic, în locul înființării de entități separate în fiecare stat.
• Mobilitatea sediului. Spre deosebire de cooperativa națională, o SCE își poate transfera sediul social într-un alt stat membru fără dizolvare și fără crearea unei persoane juridice noi (art. 7 din regulament).
• Prag de capital sensibil mai ridicat. Capitalul minim de 30.000 euro face forma SCE potrivită mai degrabă pentru structuri cooperatiste mari; pentru inițiativele locale, cooperativa reglementată de Legea nr. 1/2005 (minimum 500 lei) rămâne varianta uzuală.
• Utilizare limitată în practică. Numărul de SCE efectiv înregistrate în Uniune este redus, forma națională rămânând regula; totuși, cooperativele sunt recunoscute la nivel european ca actori ai economiei sociale, domeniu aflat în atenția Comisiei prin planul de acțiune pentru economia socială și inițiativele conexe.

Întrebări frecvente

Câți membri sunt necesari pentru a înființa o societate cooperativă? Minimum 5 membri cooperatori. Numărul se stabilește prin statut, dar nu poate fi mai mic de 5 (art. 12 din Legea nr. 1/2005).

Care este capitalul social minim? 500 lei, subscris și vărsat integral la data înființării. Capitalul este variabil, iar părțile sociale au o valoare nominală de minimum 10 lei (art. 9).

Poate un membru să dețină controlul, dacă investește mai mult? Nu. Funcționează principiul „un membru — un vot", indiferent de aport, iar un membru nu poate deține părți sociale peste 20% din capitalul social (art. 7 și art. 11).

Trebuie autentificat notarial actul constitutiv? Nu, ca regulă. Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată. Forma autentică notarială este obligatorie doar când printre aporturi se află un imobil (art. 14).

Cât durează și unde se înregistrează? Înmatricularea se solicită la Oficiul Registrului Comerțului în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv; societatea devine persoană juridică de la data înmatriculării (art. 14).

Ce forme de cooperative există? Meșteșugărești, de consum, de valorificare, agricole, de locuințe, pescărești, de transporturi, forestiere și alte forme prevăzute de lege (art. 4). Cooperativele de gradul 2 se constituie din cooperative de gradul 1.

Cine administrează și cine controlează societatea? Adunarea generală (toți membrii) decide; administrarea revine administratorului unic sau consiliului de administrație (număr impar, max. 11 membri, mandat 4 ani), iar controlul gestiunii revine cenzorilor — un singur cenzor la cooperativele cu până la 50 de membri (art. 45–46, 57).

Răspund membrii cu averea personală pentru datoriile cooperativei? Nu. Răspunderea este limitată: obligațiile cooperativei sunt garantate cu patrimoniul acesteia, iar membrii răspund doar în limita aportului (părților sociale) subscris (art. 25 din Legea nr. 1/2005).

Cum se distribuie profitul între membri? Pe două căi. Dividende proporționale cu participarea la capital, distribuite trimestrial și anual (art. 31, modificat prin Legea nr. 163/2018), plus recompensarea membrilor în raport cu activitatea desfășurată cu cooperativa (patronaj). În prealabil se constituie rezerva legală — minimum 5% din profitul brut, până la 1/5 din capital (art. 66).

Ce se întâmplă cu părțile sociale la retragere, excludere sau deces? Membrul sau succesorii primesc contravaloarea părților sociale și dividendele cuvenite, conform situației financiare anuale a exercițiului în care a intervenit încetarea; plata se face în termenul din actul constitutiv, de cel mult 2 ani (art. 26). Retragerea poate fi restricționată prin statut pentru cel mult 3 ani.

Poate un cetățean străin să fie membru fondator? Da. Legea nr. 1/2005 nu impune condiții de cetățenie, rezidență sau reciprocitate; pot fi fondatori și persoane fizice sau juridice străine, inclusiv din afara UE (art. 7). Cooperativa rămâne persoană juridică română, cu sediul în România.

Un membru care lucrează în cooperativă are contract de muncă? Da. Munca se prestează în temeiul unui contract individual de muncă sau al unei convenții individuale de muncă, distinct de calitatea de membru; pentru veniturile din muncă se datorează contribuțiile sociale (CAS, CASS) și membrul beneficiază de asigurări sociale.

Se plătește impozit ca la orice firmă? În principiu, da. Cooperativa aplică regimul fiscal general: impozit pe profit 16% sau regimul microîntreprinderii dacă îndeplinește condițiile, cu posibile facilități (profit reinvestit, incluziunea persoanelor cu handicap). Nu există un regim fiscal derogatoriu general pentru cooperative în România.

Referințe

1. Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 368 din 20 mai 2014 — art. 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 14, 45, 46, 48, 57, 70. Portal Legislativ (accesat 2026-08-28).
2. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) — „Societate cooperativă de gradul I și gradul II", documente și proceduri de înmatriculare. onrc.ro (accesat 2026-08-28).
3. Legea nr. 1/2005 (text republicat) — reproducere pe avocatnet.ro (accesat 2026-08-28).

Acte normative conexe (cadru special):

4. Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole — pentru cooperativele agricole.
5. OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului — pentru cooperativele de credit (bănci cooperatiste); autorizare BNR și afiliere la o casă centrală.
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal — impozit pe profit, regimul microîntreprinderii, scutirea profitului reinvestit (art. 22). Portal Legislativ.
7. Legea nr. 163/2018 pentru modificarea Legii nr. 1/2005 — dividende trimestriale.
8. Legea nr. 219/2015 privind economia socială — atestatul de întreprindere socială și marca socială.