Înființarea unui ONG (asociație sau fundație)

Un ONG se înființează în România fie ca asociație (minimum trei persoane cu un scop nepatrimonial comun), fie ca fundație (un patrimoniu afectat irevocabil unui scop de interes general). Ambele dobândesc personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la judecătoria sediului, conform OG nr. 26/2000. Asociația nu are patrimoniu minim, iar fundația pornește de la cel puțin 10 ori salariul minim brut.

Pe scurt

Un ONG poate fi înființat fie ca asociație (minimum trei persoane care pun în comun resurse pentru un scop nepatrimonial), fie ca fundație (una sau mai multe persoane care afectează permanent și irevocabil un patrimoniu unui scop de interes general). Ambele sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial și dobândesc personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la judecătoria în circumscripția căreia se află sediul, în temeiul OG nr. 26/2000. Diferența practică esențială: asociația nu are un patrimoniu minim legal, în timp ce fundația trebuie să pornească de la un patrimoniu de cel puțin 10 ori salariul minim brut.

Cadrul legal

Înființarea și funcționarea organizațiilor neguvernamentale (ONG) sunt reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, în forma consolidată (ultima modificare majoră: Legea nr. 276/2020). Actele juridice de constituire sunt guvernate de legea civilă (Codul civil).

Art. 1 alin. (2) din OG 26/2000 — „Asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial." Sursa: OG 26/2000, Portal Legislativ (accesat 2026-08-28)

Sunt excluse din sfera de aplicare partidele politice, sindicatele și cultele religioase (Art. 1 alin. 3), care au reglementări proprii.

Asociația — definiția și numărul minim de membri:

Art. 4 alin. (1) — „Asociația este subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial."

Fundația — definiția și cerința de patrimoniu:

Art. 15 alin. (1) — „Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivități." Art. 15 alin. (2) — activul patrimonial inițial trebuie să fie de „cel puțin de 10 ori salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, la data constituirii fundației."

Personalitatea juridică se dobândește, în ambele cazuri, prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei competente (Art. 5 pentru asociație, Art. 17 pentru fundație).

Sursa: OG 26/2000, versiune consolidată (accesat 2026-08-28)

Explicație detaliată

Asociație sau fundație — care e diferența?

Deși ambele sunt persoane juridice fără scop patrimonial reglementate de aceeași ordonanță, alegerea între ele determină modul de constituire, cerințele de patrimoniu și logica de guvernanță:

Pe scurt: asociația e potrivită când mai multe persoane vor să acționeze împreună (cluburi, organizații civice, asociații profesionale), iar fundația când o persoană sau un grup vrea să dedice un capital unui scop (burse, cercetare, acțiuni caritabile).

Actele constitutive: doar statutul

O simplificare importantă adusă de Legea nr. 276/2020 este că nu mai este necesar un act constitutiv separat: pentru dobândirea personalității juridice, membrii asociați (respectiv fondatorii) încheie doar statutul.

Art. 6 alin. (1) — „În vederea dobândirii personalității juridice, membrii asociați încheie statutul asociației, prin act sub semnătură privată."

Statutul se încheie, de regulă, sub semnătură privată. Forma autentică (la notar) devine obligatorie doar atunci când în patrimoniul inițial se aduc bunuri imobile (Art. 6 alin. 2 lit. f).

Sub sancțiunea nulității absolute, statutul asociației trebuie să cuprindă (Art. 6 alin. 2): datele de identificare ale membrilor; exprimarea voinței de asociere, scopul și obiectivele; denumirea; sediul; durata de funcționare; patrimoniul inițial; componența nominală a primelor organe de conducere, administrare și control; persoana împuternicită să obțină personalitatea juridică; modul de dobândire/pierdere a calității de asociat; drepturile și obligațiile asociaților; categoriile de resurse patrimoniale; atribuțiile organelor; destinația bunurilor în caz de dizolvare; semnăturile membrilor. Pentru fundație, conținutul statutului este reglementat similar de Art. 16.

Patrimoniul inițial — atenție la o confuzie frecventă

Multe ghiduri practice afirmă că o asociație ar avea nevoie de un patrimoniu minim (de pildă „dublul salariului minim"). Textul consolidat al OG 26/2000 nu mai prevede un cuantum minim pentru asociație — cerința minimă a fost eliminată în 2005. Legea impune doar ca statutul să indice un „patrimoniu inițial" alcătuit din aportul în bani și/sau în natură al asociaților, fără o valoare-prag.

În schimb, pentru fundație pragul este obligatoriu: 10× salariul de bază minim brut la data constituirii. Raportat la salariul minim din 2026 (4.050 lei până la 30 iunie, 4.325 lei de la 1 iulie 2026), aceasta înseamnă aproximativ 40.500 lei, respectiv 43.250 lei. Prin excepție, fundațiile al căror scop exclusiv este colectarea de fonduri puse la dispoziția altor ONG-uri pot porni de la doar 2× salariul minim (Art. 15 alin. 3).

Etapele înființării

1. Rezervarea denumirii — se obține dovada disponibilității denumirii de la Ministerul Justiției (verifică unicitatea și conformitatea numelui). Este o cerință obligatorie a dosarului (Art. 7 alin. 2 lit. e).
2. Stabilirea sediului — printr-un contract de închiriere, comodat sau alt titlu asupra spațiului; sunt necesare acte doveditoare ale sediului.
3. Redactarea și semnarea statutului — de către toți membrii asociați / fondatori.
4. Constituirea patrimoniului inițial — depunerea aportului (obligatoriu la fundație; la asociație, în cuantumul stabilit de membri).
5. Declarația privind beneficiarul real — pe proprie răspundere, conform Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor (Art. 7 alin. 2 lit. d).
6. Depunerea cererii la judecătorie — cererea de înscriere, însoțită DOAR de documentele enumerate la Art. 7 alin. (2): statutul, actele de sediu (și de patrimoniu la aport imobil), copii ale actelor de identitate, declarația de beneficiar real și dovada denumirii.
7. Verificarea și înscrierea — judecătorul verifică legalitatea în 3 zile de la depunere și dispune, prin încheiere, înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor (Art. 8).
8. Certificatul de înscriere — se eliberează la rămânerea definitivă a încheierii (Art. 12). Din acest moment ONG-ul este persoană juridică.
9. Înregistrarea fiscală — încheierea de înscriere se comunică din oficiu organului financiar; ONG-ul obține codul de identificare fiscală (CIF) de la ANAF.

Sursa: OG 26/2000, Art. 4–17, versiune consolidată (accesat 2026-08-28)

Guvernanță, control și încetarea ONG-ului

Organele de conducere și control. Incompatibilități

Structura de guvernanță a unei asociații cuprinde trei organe: adunarea generală (organul suprem, format din toți asociații), consiliul director (asigură conducerea executivă) și, unde este cazul, cenzorul sau comisia de cenzori (controlul financiar intern). La fundație, adunarea generală lipsește — conducerea aparține consiliului director, iar controlul financiar se exercită de cenzori (Art. 29, care trimite la regulile asociației).

Legea impune reguli clare de incompatibilitate și conflict de interese, adesea ignorate de organizațiile nou-înființate:

• Cenzorul nu poate fi membru al consiliului director. Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, majoritatea fiind asociați, și cel puțin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil (Art. 27¹). Cenzorii pot participa la ședințele consiliului director fără drept de vot (Art. 27²).
• Pragul de la care controlul devine o comisie: la asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data adunării generale, controlul financiar intern se exercită obligatoriu de o comisie de cenzori (Art. 27 alin. 2); sub acest prag este suficient un singur cenzor.
• Conflictul de interese la vot: asociatul care, într-o problemă supusă adunării generale, este interesat personal sau prin soțul său, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, nu poate lua parte la deliberare și nici la vot; nerespectarea îl obligă la repararea prejudiciului cauzat (Art. 22). O regulă echivalentă se aplică membrului consiliului director aflat în conflict de interese (Art. 24 alin. 2 raportat la Art. 22).
• Incompatibilitatea cu funcțiile publice: nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate, persoana care ocupă o funcție de conducere într-o instituție publică dacă asociația are ca scop sprijinirea activității acelei instituții (Art. 24¹).

Sursa: OG 26/2000, Art. 22, 24¹, 27–27², 29 (accesat 2026-08-28)

Ce se întâmplă dacă judecătorul respinge cererea sau constată neregularități

Verificarea legalității în 3 zile (Art. 8) nu se încheie automat cu o respingere: legea prevede o etapă de regularizare. Dacă cerințele legale nu sunt îndeplinite, judecătorul îl citează pe reprezentantul asociației/fundației și îi pune în vedere să remedieze neregularitățile într-un termen pe care îl acordă, de cel mult o săptămână (Art. 9). Abia dacă neregularitățile nu sunt remediate în termen, cererea se respinge prin încheiere motivată (Art. 10).

Împotriva soluției există o cale de atac:

Practic, un fondator confruntat cu obiecții ale instanței are întâi dreptul de a completa/corecta dosarul în termenul acordat și, doar dacă respingerea persistă, poate declara apel în 5 zile.

Sursa: OG 26/2000, Art. 9–11 (accesat 2026-08-28)

Dizolvarea și lichidarea. Ce se întâmplă cu patrimoniul

ONG-ul poate înceta prin dizolvare, urmată de lichidare. Asociația se dizolvă (Art. 54): de drept, prin hotărâre judecătorească sau prin hotărârea adunării generale; fundația se dizolvă doar de drept sau prin hotărâre judecătorească (nu prin voință proprie a organelor, tocmai fiindcă patrimoniul este afectat irevocabil).

• Dizolvarea de drept (Art. 55) intervine automat: la împlinirea duratei, la realizarea sau imposibilitatea realizării scopului (dacă în 3 luni nu se decide altfel), la imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director timp de un an, ori la reducerea numărului de asociați sub limita legală neremediază în 3 luni.
• Dizolvarea judecătorească (Art. 56) poate fi cerută de orice persoană interesată când scopul sau activitatea au devenit ilicite, contrare ordinii publice, ori entitatea a devenit insolvabilă.

Regula imperativă privind patrimoniul (Art. 60): bunurile rămase după lichidare nu se pot transmite către persoane fizice — nici membrilor, nici fondatorilor. Ele se transmit, potrivit destinației stabilite în statut, către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător. Dacă statutul nu prevede nimic, lichidatorii sesizează instanța, care decide transmiterea către o persoană juridică cu scop similar. Prin excepție, în cazul dizolvării pentru scop/activitate ilicit(ă), bunurile revin statului (prin organele fiscale) sau unității administrativ-teritoriale. Lichidatorii sunt numiți prin hotărârea judecătorească ori a adunării generale, iar mandatul consiliului director încetează la intrarea lor în funcție (Art. 61).

Sursa: OG 26/2000, Art. 54–61 (accesat 2026-08-28)

Aspecte practice

Costuri și termene orientative

• Rezervarea denumirii la Ministerul Justiției: taxă de aproximativ 36 lei; răspunsul se eliberează în circa 5 zile lucrătoare, iar dovada este valabilă 6 luni.
• Taxa de timbru judiciar pentru cererea de înscriere la judecătorie: de valoare redusă (100 lei, conform OUG 80/2013 — verificați cuantumul în vigoare la data depunerii).
• Autentificare notarială: necesară doar dacă aportul include bunuri imobile.
• Termenul de soluționare la judecătorie este scurt (verificarea legalității în 3 zile de la depunere), dar în practică durează câteva săptămâni până la eliberarea certificatului definitiv.

Alegerea denumirii — cuvinte restricționate

Denumirea nu trebuie să coincidă cu a altei organizații deja înregistrate. Folosirea unor cuvinte precum „Național", „Român/România", „Academie" este restricționată și necesită, de regulă, acordul autorităților competente. Alegeți un nume distinctiv pentru a evita respingerea dovezii de disponibilitate.

Sediul social

Sediul poate fi stabilit și într-un apartament. Ca urmare a simplificărilor din 2020, nu mai este necesar acordul asociației de proprietari sau al vecinilor pentru înființare (spre deosebire de regulile aplicabile societăților comerciale). Este însă nevoie de un titlu asupra spațiului (proprietate, închiriere, comodat).

Activitățile economice: doar accesoriu

ONG-urile pot desfășura activități economice, dar cu limite stricte:

Art. 48 din OG 26/2000 — „Asociațiile, fundațiile și federațiile pot desfășura orice alte activități economice directe dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice."

Pentru activități economice ample, ONG-ul își poate înființa societăți comerciale (Art. 47–48), ale căror dividende revin organizației. Veniturile pot proveni și din cotizații, donații, sponsorizări, dobânzi sau fonduri publice (Art. 46).

Statutul de utilitate publică

După minimum 3 ani de funcționare neîntreruptă și cu o activitate semnificativă dovedită, un ONG poate solicita recunoașterea ca fiind de utilitate publică prin hotărâre a Guvernului (Art. 38), ceea ce aduce avantaje (facilități, credibilitate, acces la resurse).

Fondatori și membri străini

OG 26/2000 nu impune condiția cetățeniei sau a rezidenței: fondatori și membri pot fi persoane fizice ori juridice străine, atât din UE, cât și din afara ei. În practică sunt necesare câteva formalități suplimentare:

• Persoane fizice străine: act de identitate/pașaport valabil; pentru actele întocmite în străinătate care se depun la dosar poate fi nevoie de traducere legalizată și, după caz, de apostilă (Convenția de la Haga din 1961) sau supralegalizare, în funcție de statul emitent.
• Persoane juridice străine: actul de constituire/certificatul de înregistrare, tradus legalizat și apostilat, plus dovada calității reprezentantului semnatar. O fundație poate fi constituită și de o persoană juridică străină, cu respectarea acelorași cerințe de patrimoniu.
• Reprezentare în România: este util (uneori practic necesar) ca dosarul și relația cu instanța/ANAF să fie gestionate de o persoană împuternicită cu domiciliul/reședința în România, mai ales pentru comunicarea actelor de procedură.

ONG-ul astfel înființat este persoană juridică română, indiferent de naționalitatea fondatorilor.

Greșeli frecvente de evitat

• Statut incomplet: lipsa unei mențiuni obligatorii din Art. 6 (asociație) / Art. 16 (fundație) atrage nulitatea absolută. Statutul este piesa care decide construcția entității — nu certificatul de înscriere.
• Subestimarea patrimoniului la fundație: pragul de 10× salariul minim se raportează la valoarea din ziua constituirii — verificați salariul minim în vigoare.
• Confundarea filialei cu sucursala: filiala are personalitate juridică proprie (Art. 13), sucursala nu (Art. 13^1); ambele se constituie prin hotărârea adunării generale.
• Omiterea declarației de beneficiar real (Legea 129/2019), care blochează dosarul.

Regim fiscal și resurse umane

Înființarea este doar primul pas; imediat după obținerea personalității juridice, un ONG intră sub incidența unor reguli fiscale și de resurse umane pe care fondatorii trebuie să le cunoască.

Regimul fiscal esențial

Impozitul pe profit. Asociațiile și fundațiile sunt, în principiu, plătitoare de impozit pe profit, dar beneficiază de scutiri largi. Sunt venituri neimpozabile cotizațiile, donațiile, sponsorizările, dobânzile și dividendele din plasarea sumelor disponibile, finanțările nerambursabile și alte venituri specifice nonprofit. În plus, veniturile din activități economice sunt scutite de impozit în limita echivalentului în lei a 15.000 euro într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite — cele două plafoane se aplică cumulativ (Art. 15 alin. 2–3 din Codul fiscal, Legea nr. 227/2015). Ce depășește aceste plafoane se impozitează cu cota standard.

TVA. ONG-ul se supune regulilor generale de TVA numai pentru activitățile economice pe care le desfășoară; poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderi mici sub plafonul de cifră de afaceri în vigoare (verificați valoarea actuală la ANAF) și se înregistrează în scopuri de TVA la depășirea acestuia. Activitățile pur nonprofit (cotizații, donații, granturi) nu intră, de regulă, în sfera TVA.

Sponsorizarea (Legea nr. 32/1994). ONG-ul este un beneficiar tipic al sponsorizărilor. Firmele plătitoare de impozit pe profit care sponsorizează un ONG scad sumele din impozitul pe profit datorat, în limita a 0,75% din cifra de afaceri și, cumulativ, a 20% din impozitul pe profit datorat (microîntreprinderile: 20% din impozitul pe venitul micro). Pentru a fi eligibil, ONG-ul trebuie înscris în Registrul entităților/unităților de cult ținut de ANAF.

Redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. Orice persoană fizică poate direcționa până la 3,5% din impozitul pe venit datorat către un ONG (nonprofit sau unitate de cult), prin formularul 230 depus la ANAF — o sursă de finanțare recurentă și fără cost pentru donator.

Surse: Codul fiscal (Legea 227/2015), Art. 15 · Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea (accesat 2026-08-28)

Voluntari și angajați

Voluntariatul (Legea nr. 78/2014). Multe ONG-uri funcționează cu voluntari, dar ignoră că activitatea de voluntariat trebuie formalizată. Este obligatoriu un contract de voluntariat încheiat în formă scrisă, în limba română, înainte de începerea activității; un exemplar se înmânează voluntarului. Voluntariatul nu este muncă remunerată și nu creează raporturi de muncă sau obligații de tip salarial (CAS/CASS), dar organizația gazdă eliberează la cerere un certificat de voluntariat, iar experiența dobândită poate fi recunoscută ca experiență profesională. Lipsa contractului scris expune organizația la riscul recalificării relației drept muncă nedeclarată.

ONG-ul ca angajator. Pentru personalul remunerat, ONG-ul încheie contracte individuale de muncă (înregistrate în REGES/Revisal) și devine angajator cu obligații fiscale complete: reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), la aceleași cote ca orice angajator. Confuzia frecventă între voluntar și salariat — folosirea de „voluntari" pentru activități care sunt, în fapt, muncă remunerată — este una dintre cele mai costisitoare greșeli ale ONG-urilor tinere.

Sursa: Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat (accesat 2026-08-28)

Legislație europeană

Spre deosebire de societățile comerciale, nu există încă o formă juridică unică europeană de asociație sau fundație — înființarea rămâne guvernată integral de dreptul național (OG 26/2000). Dreptul Uniunii intervine însă indirect: prin libertatea de asociere garantată la nivel european, prin regulile anti-spălare a banilor (care au introdus registrul beneficiarului real) și, în perspectivă, printr-o propunere de directivă privind asociațiile transfrontaliere.

Directive și regulamente aplicabile

Obligația declarării beneficiarului real (menționată la „Aspecte practice", Legea nr. 129/2019) este de origine europeană — transpune directivele anti-spălare ale UE:

Directiva (UE) 2015/849 (a 4-a directivă anti-spălare) și Directiva (UE) 2018/843 (a 5-a directivă) — impun statelor membre să țină registre centrale ale beneficiarilor reali pentru toate persoanele juridice, inclusiv asociațiile și fundațiile. Sursa: Directiva (UE) 2015/849 · Directiva (UE) 2018/843 (accesat 2026-08-28)

România a transpus aceste cerințe prin Legea nr. 129/2019 (care transpune expres Directiva (UE) 2015/849 și Directiva (UE) 2016/2258). Pentru asociații și fundații, registrul beneficiarilor reali se ține la Ministerul Justiției — distinct de registrul ONRC aplicabil societăților.

Evoluții recente: accesul la registru și noul pachet AML (2022–2024)

Cadrul beneficiarului real nu a rămas neschimbat de la directivele din 2015 și 2018:

• Invalidarea accesului public generalizat (CJUE, 22 noiembrie 2022). În cauzele conexate C-37/20 și C-601/20 (WM și Sovim SA), Marea Cameră a declarat nevalidă dispoziția din Directiva (UE) 2018/843 (art. 30 alin. 5 primul paragraf lit. c) care impunea accesul oricărui membru al publicului la datele beneficiarilor reali, ca ingerință disproporționată în drepturile la viață privată și la protecția datelor (art. 7 și 8 din Carta DFUE). Consecință practică: accesul la aceste registre trebuie restrâns la autoritățile competente și la persoanele care justifică un interes legitim, nu la publicul larg.

  Sursa: CJUE, C-37/20 și C-601/20 (accesat 2026-08-28)

• Noul pachet AML al UE (2024). Uniunea a adoptat un cadru unitar care înlocuiește treptat directivele anterioare: Regulamentul (UE) 2024/1624 (regulamentul unic anti-spălare, „AMLR"), Directiva (UE) 2024/1640 („AMLD6") și Regulamentul (UE) 2024/1620 (care înființează Autoritatea europeană AMLA). Regulamentul 2024/1624 se aplică, în cea mai mare parte, din 10 iulie 2027, iar directiva trebuie transpusă de statele membre — deci, în perioada 2026, ONG-urile românești continuă să aplice Legea nr. 129/2019. Efectul de fond pentru asociații și fundații rămâne același — declararea beneficiarului real la Ministerul Justiției — dar armonizat la nivelul UE și cu acces public restrâns conform hotărârii din 2022.

  Surse: Regulamentul (UE) 2024/1624 · Directiva (UE) 2024/1640 (accesat 2026-08-28)

O formă juridică europeană dedicată este încă în stadiu de propunere legislativă:

COM(2023) 516 – Propunere de directivă privind asociațiile transfrontaliere europene (ECBA), prezentată de Comisie la 5 septembrie 2023. Ar introduce în fiecare stat membru o formă suplimentară de asociație non-profit (acronim „ECBA"), recunoscută automat în întreaga UE, pentru a reduce sarcinile administrative la activitatea transfrontalieră. Sursa: COM(2023) 516 (accesat 2026-08-28)

⚠️ ECBA este doar o propunere (procedura legislativă ordinară, neadoptată la data redactării) — nu creează încă drepturi sau obligații. Fondatorii unui ONG în România aplică exclusiv OG 26/2000.

Transpunerea în dreptul român

• Beneficiar real: Legea nr. 129/2019 transpune directivele AML. Asociațiile și fundațiile comunică datele de identificare a beneficiarului real Ministerului Justiției anual, până la 15 ianuarie, și ori de câte ori intervine o modificare. Beneficiarul real este, de regulă, format din persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director (art. 26, respectiv art. 29 din OG 26/2000). Necomunicarea se sancționează cu amendă, iar neconformarea prelungită poate atrage dizolvarea judecătorească a entității — motiv pentru care omiterea acestei declarații „blochează dosarul" (v. „Aspecte practice").
• Libertatea de asociere: garantată de art. 40 din Constituția României și de art. 12 din Carta drepturilor fundamentale a UE; OG 26/2000 este cadrul intern care o operaționalizează prin înregistrarea liberă la judecătorie, fără autorizare prealabilă a executivului.
• Fără „gold-plating" semnificativ la înființare: dreptul UE nu impune condiții suplimentare de constituire a asociațiilor/fundațiilor față de cele din OG 26/2000; cerințele europene privesc transparența financiară (AML), nu procedura de dobândire a personalității juridice.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-78/18, Comisia/Ungaria (Transparența asociațiilor) — Marea Cameră, hotărârea din 18 iunie 2020. Legea maghiară care impunea ONG-urilor finanțate din străinătate obligații stigmatizante de înregistrare și publicitate a fost declarată contrară art. 63 TFUE (libera circulație a capitalurilor) și art. 7, 8 și 12 din Carta DFUE (viață privată, protecția datelor și libertatea de asociere). Curtea a subliniat că dreptul la liberă asociere include dreptul organizațiilor de a căuta și utiliza resurse, inclusiv din străinătate. Sursa: CJUE, C-78/18 (accesat 2026-08-28)

Cauza C-386/04, Centro di Musicologia Walter Stauffer — Camera a treia, hotărârea din 14 septembrie 2006. O fundație de interes public dintr-un alt stat membru nu poate fi tratată fiscal mai puțin favorabil decât fundațiile rezidente; refuzul scutirii echivalente reprezintă o restricție nejustificată a liberei circulații a capitalurilor. Principiul a fost extins la donațiile transfrontaliere prin cauza C-318/07, Persche (2009). Sursa: CJUE, C-386/04 (accesat 2026-08-28)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Finanțare din străinătate: un ONG românesc poate primi liber donații, granturi și fonduri din alte state membre — restricțiile discriminatorii asupra finanțării externe sunt incompatibile cu dreptul UE (v. C-78/18). Rămân aplicabile doar obligațiile nediscriminatorii de transparență AML (beneficiar real, raportare).
• Statutul de utilitate publică și fiscalitatea: în lumina jurisprudenței Stauffer/Persche, o fundație sau asociație de interes public recunoscută într-un stat membru ar trebui să poată beneficia de tratament fiscal echivalent și în raporturile transfrontaliere; scutirile nu pot fi condiționate exclusiv de reședința în România.
• Perspectivă legislativă: dacă directiva ECBA (COM(2023) 516) este adoptată, va apărea o formă suplimentară de asociație recunoscută automat în întreaga UE, utilă ONG-urilor cu activitate în mai multe state membre — fără a înlocui însă asociația/fundația de drept intern din OG 26/2000.

Întrebări frecvente

De câte persoane am nevoie pentru a înființa un ONG? Pentru o asociație este nevoie de minimum 3 persoane (fizice sau juridice) — Art. 4 din OG 26/2000. O fundație poate fi înființată chiar și de o singură persoană — Art. 15 alin. (1) din OG 26/2000.

Pot fi fondatori persoane sau firme străine? Da. Legea nu cere cetățenia sau rezidența română, deci fondatori și membri pot fi persoane fizice ori juridice străine, din UE sau din afara ei. Actele emise în străinătate se depun cu traducere legalizată și, după caz, apostilă; ONG-ul rezultat este persoană juridică română.

Trebuie să depun o sumă minimă de bani? Pentru asociație nu există un prag legal fix — membrii stabilesc liber patrimoniul inițial. Pentru fundație este obligatoriu un patrimoniu de cel puțin 10× salariul minim brut la data constituirii (aproximativ 40.500–43.250 lei în 2026), redus la 2× pentru fundațiile exclusiv de colectare de fonduri.

Mai am nevoie de act constitutiv, pe lângă statut? Nu. După modificările din 2020, este suficient statutul pentru dobândirea personalității juridice (Art. 6).

Unde se depune dosarul de înființare? La judecătoria în circumscripția căreia se află sediul ONG-ului, care dispune înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor (Art. 7–8).

Pot să fac profit dintr-un ONG? ONG-ul este „fără scop patrimonial", deci nu distribuie profit membrilor. Poate desfășura activități economice cu caracter accesoriu, legate de scopul principal (Art. 48), sau poate înființa societăți comerciale (Art. 47).

Pot avea sediul într-un apartament? Da, iar din 2020 nu mai este necesar acordul vecinilor / asociației de proprietari pentru înființare. Este nevoie doar de un titlu asupra spațiului (proprietate, închiriere, comodat).

Cât durează înființarea? Judecătorul verifică legalitatea în 3 zile de la depunere (Art. 8), dar în practică procesul complet — de la rezervarea denumirii la certificatul definitiv — durează, de regulă, câteva săptămâni.

Ce se întâmplă dacă judecătorul respinge cererea? Mai întâi, instanța acordă un termen de remediere (de cel mult o săptămână) pentru corectarea neregularităților (Art. 9). Dacă respingerea se menține, încheierea poate fi atacată cu apel în 5 zile de la pronunțare sau comunicare (Art. 11).

Ce se întâmplă cu bunurile ONG-ului dacă se desființează? Bunurile rămase după lichidare nu pot ajunge la membri sau fondatori. Ele se transmit unei alte persoane juridice cu scop identic sau asemănător, potrivit statutului; în cazul dizolvării pentru scop ilicit, revin statului (Art. 60).

Ce obligații fiscale are un ONG imediat după înființare? Veniturile nonprofit (cotizații, donații, sponsorizări) sunt neimpozabile; veniturile din activități economice sunt scutite de impozit pe profit până la 15.000 euro/an și maximum 10% din veniturile scutite (Art. 15 Cod fiscal). ONG-ul poate primi sponsorizări (Legea 32/1994) și 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice (formular 230).

Pot lucra cu voluntari fără să îi angajez? Da, dar este obligatoriu un contract de voluntariat scris (Legea 78/2014) încheiat înainte de începerea activității. Voluntariatul nu este muncă remunerată; pentru personalul plătit este nevoie de contract individual de muncă și de plata contribuțiilor (CAS, CASS, impozit).

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — redacția avocatnet.ro Simplificările introduse prin Legea nr. 276/2020 (în vigoare din 5 decembrie 2020) au făcut înființarea unui ONG „mai ușoară": a fost eliminat actul constitutiv separat (rămâne doar statutul) și nu mai este necesar acordul vecinilor pentru sediul stabilit într-un apartament. Sursa: Din 5 decembrie, înființarea unui ONG a devenit mai ușoară — avocatnet.ro (accesat 2026-08-28)

⚠️ Observație practică — cabinete de avocatură care asistă înființarea de ONG-uri Documentul care „decide" construcția entității nu este certificatul de înregistrare, ci statutul: modul de redactare a scopului, obiectivelor și a regulilor de guvernanță determină ce va putea și ce nu va putea face organizația ulterior. Un statut redactat superficial generează blocaje la modificări, la accesarea de finanțări sau la desfășurarea de activități economice.

Tendință legislativă. Ministerul Justiției a inițiat un proiect de modificare a OG 26/2000 care prevede crearea unui registru unic, electronic, al asociațiilor și fundațiilor (finanțat prin PNRR), pentru a înlocui registrele ținute separat la fiecare judecătorie. Până la adoptarea și intrarea în vigoare a acestor modificări, rămâne aplicabilă procedura descrisă mai sus.

Sursa: Proiect de lege pentru modificarea OG 26/2000 — Ministerul Justiției (accesat 2026-08-28)

Referințe

1. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (versiune consolidată, ultima modificare Legea nr. 276/2020) — Portal Legislativ: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/20740
   • Art. 1 (persoane juridice fără scop patrimonial); Art. 4 (asociația — min. 3 persoane); Art. 5 (personalitate juridică prin înscriere); Art. 6 (statutul asociației); Art. 7–8, 12 (procedura de înscriere); Art. 13, 13^1 (filiale, sucursale); Art. 15 (fundația — patrimoniu 10×/2× salariul minim); Art. 16–17 (statutul și înscrierea fundației); Art. 38 (utilitate publică); Art. 46, 48 (venituri și activități economice).
2. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului — declarația privind beneficiarul real.
3. Legea nr. 276/2020 pentru modificarea și completarea OG 26/2000 (M. Of. nr. 1166/02.12.2020) — simplificarea procedurii (eliminarea actului constitutiv separat, reducerea pragului de patrimoniu al fundației de la 100× la 10×).
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Art. 15 (regimul fiscal al persoanelor juridice fără scop patrimonial; scutirea în limita a 15.000 euro și 10% din veniturile scutite): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282
5. Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea (deductibilitatea sponsorizărilor din impozitul pe profit): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/3949
6. Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat (contractul și certificatul de voluntariat): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159292
7. Regulamentul (UE) 2024/1624 (AMLR) și Directiva (UE) 2024/1640 (AMLD6) — noul pachet anti-spălare al UE: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32024R1624
8. CJUE, cauzele conexate C-37/20 și C-601/20 (WM și Sovim), hotărârea din 22.11.2022 — invalidarea accesului public la registrele beneficiarilor reali: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62020CJ0037
9. Ministerul Justiției — Registrul Național ONG / dovada disponibilității denumirii: https://www.just.ro/registrul-national-ong/
10. Ministerul Muncii — salariul de bază minim brut pe țară 2026 (HG 146/2026): https://mmuncii.gov.ro/salariul-de-baza-minim-brut-pe-tara-garantat-in-plata-se-majoreaza/
11. avocatnet.ro — „Din 5 decembrie, înființarea unui ONG a devenit mai ușoară": https://www.avocatnet.ro/articol_56611/Din-5-decembrie-infiintarea-unui-ONG-a-devenit-mai-usoara-Care-sunt-pasii-pe-care-trebuie-sa-ii-urmezi.html
12. Ministerul Justiției — Proiect de lege pentru modificarea OG 26/2000 (registru unic ONG): https://www.just.ro/proiect-lege-modificare-completare-og-26-2000-asociatii-fundatii/