Înființare Întreprindere Individuală (II) — Procedură și Diferențe față de PFA

Întreprinderea individuală (II) este forma prin care o persoană fizică desfășoară o activitate economică, înregistrată la Registrul Comerțului în baza OUG nr. 44/2008. Nu are personalitate juridică și se impozitează ca venituri din activități independente, la fel ca PFA, dar permite până la 8 salariați și 10 clase CAEN. Înregistrarea online, cu semnătură electronică, este gratuită și durează 3–7 zile lucrătoare.

Pe scurt

Întreprinderea individuală (II) este o formă de organizare prin care o persoană fizică desfășoară o activitate economică, înregistrată la Registrul Comerțului în baza OUG nr. 44/2008. Ca și PFA, II nu are personalitate juridică, se impozitează ca „venituri din activități independente" și ține contabilitate în partidă simplă — dar oferă mai mult spațiu de dezvoltare: până la 8 salariați (față de 3 la PFA), până la 10 clase CAEN (față de 5) și posibilitatea ca moștenitorii să continue activitatea după decesul titularului. Procedura de înființare este aproape identică cu cea a unui PFA și, depusă online cu semnătură electronică, este gratuită.

Cadrul legal

Înființarea și funcționarea întreprinderii individuale sunt reglementate, în principal, de același act normativ care guvernează și PFA-ul:

OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2016. Sursa: OUG nr. 44/2008 — Portal Legislativ (accesat 2026-07-30)

Dispozițiile specifice întreprinderii individuale se găsesc în Capitolul III (art. 22–27) din OUG 44/2008:

• Art. 22 — II nu dobândește personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului.
• Art. 24 alin. (1) — II poate fi autorizată pentru cel mult 10 clase de activități din codul CAEN.
• Art. 24 alin. (2) — II poate angaja cel mult 8 salariați, terțe persoane, cu contract individual de muncă.
• Art. 26 — răspunderea titularului se face cu bunurile din patrimoniul de afectațiune, iar dacă acestea nu sunt suficiente, și cu celelalte bunuri ale sale.
• Art. 27 — cazurile de încetare a activității și radiere, inclusiv continuarea de către moștenitori.

Alte acte normative aplicabile procedurii și funcționării:

• Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — procedura și terminologia înregistrării. Portal Legislativ
• Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului. Portal Legislativ
• Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal, pentru regimul „veniturilor din activități independente" (impozit, CAS, CASS). Portal Legislativ

Explicație detaliată

Ce este întreprinderea individuală

Întreprinderea individuală este forma prin care o persoană fizică — numită întreprinzător titular — organizează o întreprindere economică, adică o activitate desfășurată „în mod organizat, permanent și sistematic", combinând resurse financiare, forță de muncă, materii prime și mijloace logistice, pe riscul întreprinzătorului (art. 2 lit. g și h din OUG 44/2008).

Deși are un nume care sugerează o „firmă", II nu este o persoană juridică distinctă (art. 22). Din punct de vedere juridic, întreprinzătorul rămâne o persoană fizică autorizată să desfășoare comerț; de la data înregistrării în registrul comerțului dobândește calitatea de comerciant persoană fizică (art. 23). Aceasta este o diferență esențială față de un SRL, unde societatea este un subiect de drept separat de asociați.

Patrimoniul de afectațiune și răspunderea

Un concept-cheie este patrimoniul de afectațiune — o „masă patrimonială" în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, formată din drepturile și obligațiile afectate exercitării activității economice, constituită printr-o declarație scrisă (art. 2 lit. j).

Rolul lui este să ofere o separare parțială între bunurile afacerii și cele personale. Potrivit art. 26 din OUG 44/2008 (în forma modificată în 2016), titularul II răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii întâi cu bunurile din patrimoniul de afectațiune; abia dacă acestea nu sunt suficiente pot fi urmărite și celelalte bunuri personale.

⚠️ De reținut: patrimoniul de afectațiune nu oferă protecția completă a unui SRL. Este o ordine de urmărire (întâi bunurile afacerii, apoi restul), nu un „zid" în jurul averii personale. La venituri mari și riscuri semnificative, trecerea la SRL rămâne opțiunea cu protecție patrimonială reală.

Este obligatorie constituirea patrimoniului de afectațiune? Nu — este facultativă. Art. 26 din OUG 44/2008 vorbește despre urmărirea bunurilor din patrimoniul de afectațiune „dacă acesta a fost constituit". Dacă titularul II nu constituie un patrimoniu de afectațiune (prin declarația scrisă de la înregistrare sau ulterior), nu există nicio separare: creditorii afacerii pot urmări direct întreaga avere a titularului, fără nicio ordine de preferință. Constituirea lui este, așadar, un pas de protecție pe care titularul îl alege activ.

Protecția este reciprocă? Da, dar tot ca ordine de urmărire, nu ca separare absolută. Potrivit art. 2324 alin. (3)–(4) din Codul civil (coroborat cu art. 31–33 privind diviziunile patrimoniale), creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită masă patrimonială urmăresc întâi bunurile din acea masă. Așadar: creditorii afacerii urmăresc întâi bunurile afectate; creditorii personali ai titularului urmăresc întâi bunurile personale. Doar în subsidiar, dacă masa „lor" este insuficientă, pot trece asupra celeilalte. Concluzia practică: patrimoniul de afectațiune oferă o protecție în ambele sensuri, dar limitată și penetrabilă, spre deosebire de răspunderea limitată reală a unui SRL.

Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 26 · Codul civil, art. 2324 (accesat 2026-07-30)

Ce se întâmplă cu o II în insolvență

Deși II nu are personalitate juridică, titularul ei este un profesionist care exploatează o întreprindere (art. 3 din Codul civil). De aceea, pentru datoriile născute din activitatea economică, insolvenței unei II i se aplică Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — prin procedura simplificată rezervată profesioniștilor persoane fizice supuse înregistrării în registrul comerțului (nu profesiilor liberale). Un avantaj notabil: comerciantul persoană fizică poate obține descărcarea de datorii în faliment (cu excepția bancrutei frauduloase).

Nu se aplică, pentru datoriile de afacere, Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanei fizice — aceasta este rezervată persoanei fizice consumator, ale cărei obligații nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi. Dacă titularul are și datorii pur personale, ele intră, în principiu, sub Legea 151/2015; în cazurile de graniță, cu datorii mixte și un patrimoniu supus diviziunii, tendința este tratarea într-o procedură unică. În procedura de insolvență, patrimoniul de afectațiune nu creează o izolare absolută: bunurile urmăribile ale titularului răspund pentru pasiv, cu ordinea de preferință dintre creditori (afacere vs. personali) descrisă mai sus.

Sursa: Legea nr. 85/2014 · Legea nr. 151/2015 (accesat 2026-07-30)

Diferențe față de PFA — comparație

II și PFA sunt „surori": aceeași lege, aceeași lipsă de personalitate juridică, același regim fiscal. Diferă însă prin amploarea pe care o permit:

Trei diferențe contează cel mai mult în practică:

1. Angajați și amploare — dacă vrei să crești o echipă (până la 8 oameni) sau să desfășori multe tipuri de activități (până la 10 CAEN), II îți oferă spațiu de aproape trei ori mai mare decât PFA.
2. Succesiune — la II, în cazul decesului titularului, moștenitorii pot continua afacerea dacă își manifestă voința printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la dezbaterea succesiunii (art. 27). La PFA, activitatea pur și simplu încetează. Este un avantaj real pentru o afacere pe care vrei să o transmiți.
3. Incompatibilitatea — o persoană nu poate fi simultan PFA și titular de II (art. 19 alin. 1) și poate avea un singur certificat de înregistrare per statut (art. 14 alin. 1). Un PFA poate însă cere ulterior schimbarea statutului în II (art. 19 alin. 2).

Cumulul cu statutul de salariat

Ca și PFA-ul, titularul unei II poate fi în același timp și angajat al unei terțe persoane, inclusiv în același domeniu de activitate (art. 25). El este asigurat în sistemul public de pensii și are dreptul de a fi asigurat în sistemele de sănătate și de șomaj, în condițiile legii. Așadar, poți avea un job cu contract de muncă și o II în paralel.

Când alegi întreprinderea familială (IF) în locul unei II

Aceeași OUG 44/2008 reglementează și întreprinderea familială (IF) — forma potrivită atunci când vrei să implici mai mulți membri ai familiei în afacere ca parteneri, nu ca angajați. Diferența esențială este statutul rudelor:

• Într-o II, dacă rudele lucrează efectiv în afacere, ele trebuie angajate cu contract individual de muncă (sunt salariați, cu toate obligațiile de angajator aferente).
• Într-o IF, membrii familiei sunt asociați pe baza unui acord de constituire, participă la beneficii și pierderi conform unor cote de participare și nu se încheie contracte de muncă între ei (art. 28–33 din OUG 44/2008).

IF devine preferabilă când mai multe rude contribuie efectiv și vor să participe la profit ca parteneri (nu să primească salariu), evitând povara contractelor de muncă între membri. II rămâne mai simplă când lucrezi singur sau cu angajați care nu sunt membri ai familiei.

Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 28–33 (accesat 2026-07-30)

Aspecte practice

Condiții pentru a înființa o II

Pentru a deveni întreprinzător titular de întreprindere individuală trebuie să îndeplinești câteva condiții personale:

• capacitate deplină de exercițiu (18 ani împliniți);
• să nu ai fapte înscrise în cazierul fiscal (verificat de ONRC) — în practică, cel mai frecvent obstacol;
• să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre care îți interzice dreptul de a fi fondator/comerciant;
• să deții un sediu profesional (drept de folosință: proprietate, comodat, chirie etc.);
• să faci dovada pregătirii sau experienței profesionale pentru codul CAEN principal ales.

Cetățeni străini. Un cetățean UE/SEE poate înființa o II în România în aceleași condiții ca un cetățean român, fără viză sau permis de ședere (libertatea de stabilire — art. 49 TFUE, Directiva 2004/38/CE). Un resortisant dintr-un stat terț (non-UE) poate deveni titular de II, dar trebuie mai întâi să obțină, potrivit OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor: o viză de lung sejur pentru activități economice, un permis de ședere temporară în scop de activitate economică și avizul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) — obținut înainte de înregistrarea la ONRC.

Sursa: OUG nr. 194/2002 (accesat 2026-07-30)

Procedura de înregistrare, pas cu pas

Procedura este practic identică cu cea a unui PFA și se poate derula 100% online prin portal.onrc.ro:

1. Verifică și rezervă denumirea firmei (întreprinderea individuală poartă un nume de forma „Întreprindere Individuală [Nume Prenume]") prin serviciul ONRC de verificare/rezervare.
2. Alege codurile CAEN (maximum 10 clase) și stabilește codul principal.
3. Pregătește sediul profesional — act de spațiu și, dacă e cazul, acordul asociației de proprietari/vecinilor pentru bloc.
4. Adună actele: cerere de înregistrare, dovada rezervării denumirii, copie CI, dovada sediului, dovada calificării pentru CAEN-ul principal, specimenul de semnătură (dat la notar sau în fața personalului ONRC) și declarațiile-tip pe proprie răspundere.
5. Depune dosarul — la ghișeu sau online cu semnătură electronică calificată.
6. Primește certificatul de înregistrare, care conține și CUI-ul.

Costuri și termene

• Termenul legal: certificatul se eliberează în 3 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii (art. 13 alin. 2 din OUG 44/2008); în practică, întreaga procedură durează de regulă 3–7 zile lucrătoare.
• Cost la ONRC: dosarul depus online, singur, cu semnătură electronică este gratuit (nu se percep taxe de timbru). Dacă apelezi la o firmă de consultanță, costurile sunt orientativ de 300–500 lei.

Obligații imediat după înregistrare

Odată ce ai certificatul, ai de bifat câțiva pași:

• înregistrare în Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF;
• depunerea Declarației unice (formular D212) în termen de 30 de zile de la înființare, pentru venitul estimat și alegerea regimului de impozitare;
• deschiderea unui cont bancar pe numele întreprinderii individuale;
• procurarea registrelor de contabilitate în partidă simplă (registrul-jurnal de încasări și plăți, registrul de casă);
• înrolarea în e-Factura și, dacă e cazul, e-TVA / casa de marcat;
• obținerea eventualelor avize/autorizații specifice activității (sanitar, ISU etc.).

Regimul fiscal (identic cu PFA)

Din punct de vedere fiscal, II este tratată exact ca un PFA — venituri din activități independente:

• Impozit pe venit: 10% din venitul net (sistem real: venituri minus cheltuieli deductibile; ori normă de venit, în funcție de cod CAEN). CASS datorată este deductibilă la calculul bazei impozabile.
• CAS (pensie): 25%, datorat doar dacă venitul net anual atinge 12 salarii minime. Baza se alege: 12 salarii minime dacă venitul e între 12 și 24 de salarii; 24 de salarii minime dacă venitul ≥ 24 de salarii minime.
• CASS (sănătate): 10% aplicat pe venitul net realizat, cu plafon minim de 6 salarii minime și plafon maxim de 72 de salarii minime (majorat de la 60 la 72 prin Legea nr. 296/2023 și Legea nr. 239/2025, pentru veniturile realizate din 2026). CASS se datorează chiar și la venituri sub 6 salarii minime, pe baza minimă, dacă nu ești deja asigurat din altă sursă.

Cifre concrete pentru 2026 (salariul minim brut la 1 ianuarie 2026 = 4.050 lei):

Notă: începând cu 2026 nu se mai declară pe estimat — ANAF transmite Declarația unică (D212) precompletată cu impozitul, CAS și CASS. Verifică totuși cifrele cu un contabil, întrucât salariul minim se poate modifica în cursul anului. Sursa framework fiscal: Codul fiscal — Legea 227/2015 (accesat 2026-07-30)

⚠️ Aspecte practice de discutat cu contabilul: la venituri mari, tratamentul deductibilității CASS poate diferi subtil între PFA și II și poate influența impozitul final. Diferența nu vine dintr-o cotă diferită (cotele sunt identice), ci din modul de calcul — merită o simulare pe cifrele tale.

Când devine obligatorie înregistrarea în scopuri de TVA

Până la un anumit nivel de cifră de afaceri, o II este neplătitoare de TVA (regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, art. 310 din Codul fiscal). Plafonul de scutire este de 395.000 lei cifră de afaceri anuală — majorat de la 300.000 lei prin O.G. nr. 22/2025, în vigoare de la 1 septembrie 2025 (transpune Directiva (UE) 2020/285).

• La depășirea plafonului în cursul anului, ai obligația să ceri înregistrarea în scopuri de TVA (art. 316) cel târziu la data depășirii celor 395.000 lei. Înregistrarea produce efecte chiar de la data depășirii, iar depunerea cu întârziere a declarației atrage amendă (1.000–5.000 lei), dobânzi/penalități și TVA recalculat retroactiv.
• Operațiuni intracomunitare: pentru achiziții intracomunitare de bunuri peste 10.000 euro/an sau pentru servicii intracomunitare (regula B2B), este obligatorie o înregistrare specială (art. 317), chiar dacă rămâi neplătitor de TVA „normal".
• e-Factura și e-TVA: o II înregistrată în scopuri de TVA emite facturi prin e-Factura și îi este pus la dispoziție decontul precompletat RO e-TVA; e-Factura B2B este oricum obligatorie.

Sursa: Codul fiscal, art. 310, 316, 317 · ANAF — modificări TVA (O.G. 22/2025) (accesat 2026-07-30)

Dacă angajezi: obligațiile de angajator

Posibilitatea de a avea până la 8 salariați este un avantaj, dar declanșează întregul set de obligații de angajator — identic cu cel al oricărei persoane fizice autorizate care angajează (un PFA cu până la 3 salariați are exact aceleași obligații, doar la o scală mai mică):

• contracte individuale de muncă pentru fiecare salariat (Codul muncii, Legea nr. 53/2003);
• înregistrarea contractelor în REGES ONLINE (registrul general de evidență a salariaților, care înlocuiește Revisal — HG nr. 295/2025);
• asigurarea serviciilor de medicina muncii (examinări la angajare și periodice);
• obligațiile de securitate și sănătate în muncă (SSM) — evaluarea riscurilor, instruirea salariaților, servicii de prevenire/protecție (Legea nr. 319/2006);
• reținerea și plata contribuțiilor salariale (CAS 25%, CASS 10% reținute de la salariat) plus contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25% datorată de angajator, cu declarația D112 lunară.

Sursa: Codul muncii — Legea 53/2003 · Legea nr. 319/2006 (SSM) (accesat 2026-07-30)

Riscul reîncadrării ca activitate dependentă („II mascată")

O II care facturează un singur client, cvasi-exclusiv, este expusă riscului ca ANAF să reîncadreze veniturile din „activitate independentă" în venituri de natură salarială (activitate dependentă), aplicând impozitul și contribuțiile de tip salarial. Delimitarea se face pe criteriile din art. 7 pct. 1 din Codul fiscal: o activitate este independentă dacă îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii — între care libertatea de a alege activitatea, locul și programul; suportarea riscului economic; folosirea propriului patrimoniu/echipament; existența mai multor clienți.

Semnale de dependență (de evitat): lucrul la sediul clientului, după program fix, cu instrucțiuni detaliate, cu echipamentele clientului și fără niciun risc propriu. Cum te aperi în practică: mai mulți clienți, contracte care lasă autonomie asupra metodei și programului, investiție în echipamente proprii, suportarea cheltuielilor și a riscului, documentație (oferte, facturi către clienți diferiți).

Sursa: Codul fiscal, art. 7 (accesat 2026-07-30)

Suspendare, radiere și depășirea limitelor legale

Ciclul de viață al II nu se oprește la înființare:

• Suspendarea temporară a activității se face prin cerere la ONRC, dublată de o mențiune la ANAF; pe durata suspendării se mențin doar obligațiile declarative reziduale.
• Radierea/încetarea intervine la cerere, prin deces (moștenitorii pot continua în 6 luni printr-o declarație autentică — art. 27) sau prin neîndeplinirea condițiilor legale. La încetare depui Declarația unică finală, faci radierea fiscală la ANAF și obții certificatul de radiere de la ONRC.
• Depășirea limitelor (mai mult de 8 salariați sau peste 10 clase CAEN — art. 24) reprezintă o neconformare: nu operează o radiere automată, dar ești obligat fie să te conformezi (renunți la salariații/activitățile excedentare), fie să te transformi în altă formă (de regulă SRL), sub sancțiunea măsurilor ONRC/ANAF.

Sursa: OUG nr. 44/2008, art. 24 și 27 (accesat 2026-07-30)

Legislație europeană

Întreprinderea individuală este o formă pur națională, reglementată de OUG nr. 44/2008 — nu există o „II europeană". Dreptul Uniunii nu impune un tip anume de întreprindere individuală, dar stabilește cadrul în care o persoană fizică desfășoară o activitate economică independentă: libertatea de stabilire, simplificarea autorizării și clasificarea comună a activităților (CAEN = NACE).

Directive și regulamente aplicabile

1. Libertatea de stabilire și de a presta servicii (art. 49 și 56 TFUE). Orice resortisant al unui stat membru UE/SEE se poate înregistra ca întreprinzător titular al unei II în România, în aceleași condiții ca un cetățean român — orice tratament discriminatoriu pe motiv de naționalitate este interzis. Principiul, prezent încă din primele directive de liberalizare a activităților independente, este azi consacrat direct în tratat.

Directiva 2006/123/CE (Directiva servicii) — Art. 5–8 impun simplificarea procedurilor și crearea de ghișee unice prin care prestatorul îndeplinește, la distanță și electronic, toate formalitățile de acces la activitate, inclusiv înregistrarea într-un registru. Art. 9–13 permit regimuri de autorizare doar dacă sunt nediscriminatorii, justificate de un motiv imperativ de interes general și proporționale. Sursa: Directiva 2006/123/CE (accesat 2026-07-30)

Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (NACE Rev.2) — stabilește nomenclatorul statistic comun al activităților economice în UE. Fiind regulament, se aplică direct; codurile CAEN pentru care se autorizează o II (cel mult 10 clase, art. 24 din OUG 44/2008) sunt derivate din acest nomenclator. Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 (accesat 2026-07-30)

Pentru activitățile reglementate (profesii care cer o calificare — de ex. anumite servicii tehnice, medicale, contabile), un cetățean UE care își deschide o II în România beneficiază de Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Transpunerea în dreptul român

• Directiva servicii → OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România. Art. 6 instituie Punctul de Contact Unic electronic (PCU electronic), canalul prin care se pot îndeplini electronic formalitățile de acces la activitate. În practică, înregistrarea unei II la ONRC se poate depune online, cu semnătură electronică (gratuit) — o aplicație directă a logicii ghișeului unic din directivă.

  Sursa: OUG nr. 49/2009 — Portal Legislativ (accesat 2026-07-30)

• NACE → CAEN. România a implementat NACE prin Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN). De la 1 ianuarie 2025 este în vigoare CAEN Rev.3 (Ordinul INS nr. 377/2024), armonizat 1:1 cu NACE Rev.2.1 — introdus la nivel european prin Regulamentul Delegat (UE) 2023/137. Consecință concretă: societățile, PFA, II și IF trebuie să-și actualizeze obiectul de activitate potrivit noii clasificări.

  Sursa: Comunicat Ministerul Justiției — CAEN Rev.3 · Regulamentul Delegat (UE) 2023/137 (accesat 2026-07-30)

Nu se poate vorbi de „gold-plating" în sens clasic: II este o construcție națională, nu transpunerea unei directive. Reținem însă o limitare — deși nomenclatorul CAEN/NACE este comun la nivel UE, unele coduri nu pot fi înregistrate pe o II în România (activități rezervate altor forme juridice sau interzise), aspect semnalat de ONRC la trecerea la CAEN Rev.3.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-55/94, Gebhard (1995) — Curtea definește stabilirea ca exercitarea efectivă a unei activități economice printr-o bază fixă, într-un stat membru, pe o bază stabilă și continuă. Este exact profilul II, definită de OUG 44/2008 ca „întreprindere economică" desfășurată „în mod organizat, permanent și sistematic". Hotărârea consacră și „testul Gebhard": o restricție națională a libertății de stabilire este admisibilă doar dacă este nediscriminatorie, justificată de un motiv imperativ de interes general, aptă să atingă obiectivul și proporțională. Sursa: CJUE, C-55/94 Gebhard (accesat 2026-07-30)

Cauza C-268/99, Jany (2001) — Curtea definește activitatea independentă prin trei condiții cumulative: exercitată (i) în afara oricărui raport de subordonare privind alegerea activității, condițiile de muncă și remunerarea, (ii) pe propria răspundere și (iii) în schimbul unei remunerații plătite direct și integral. Aceste criterii stau la baza distincției interne dintre activitatea independentă și cea dependentă (relevantă fiscal, la reîncadrarea veniturilor — Codul fiscal, Legea nr. 227/2015). Sursa: CJUE, C-268/99 Jany (accesat 2026-07-30)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Cetățeni UE/SEE: un resortisant al altui stat membru poate deschide o II în România fără a fi tratat diferit de un cetățean român; ONRC nu poate impune cerințe discriminatorii pe motiv de naționalitate (art. 49 TFUE).
• Activitate transfrontalieră: II, ca și PFA, poate presta ocazional servicii în alte state membre în temeiul liberei prestări (art. 56 TFUE), fără a deschide o unitate acolo; dacă activitatea devine stabilă și continuă în alt stat, se aplică regulile de stabilire din acel stat (distincția Gebhard).
• Insolvența transfrontalieră: dacă titularul unei II cu activitate transfrontalieră ajunge în insolvență, competența se determină după Regulamentul (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvență, în funcție de centrul intereselor principale (COMI).
• De urmărit: tranziția la CAEN Rev.3/NACE Rev.2.1 (din 2025) — verificați corespondența codurilor vechi înainte de a autoriza sau modifica obiectul de activitate al II. Pentru afaceri cu risc și venituri mari, alternativa cu protecție patrimonială reală rămâne un SRL.

Întrebări frecvente

1. Care este diferența principală dintre II și PFA? Amploarea permisă. II poate avea până la 8 salariați și 10 clase CAEN, față de 3 salariați și 5 clase CAEN la PFA (art. 24 vs. art. 16–17 din OUG 44/2008). În plus, la II moștenitorii pot continua activitatea după decesul titularului, ceea ce nu este posibil la PFA. Regimul fiscal și contabil este însă identic.

2. Întreprinderea individuală are personalitate juridică? Nu. Deși are un nume care sună a firmă, II nu este persoană juridică (art. 22). Întreprinzătorul rămâne o persoană fizică, comerciant, care răspunde cu patrimoniul său.

3. Cu ce răspund pentru datoriile afacerii? Întâi cu bunurile din patrimoniul de afectațiune (masa de bunuri alocată afacerii), iar dacă acestea nu acoperă datoriile, și cu celelalte bunuri personale (art. 26). Nu ai protecția completă oferită de un SRL.

4. Pot fi angajat și să am o II în același timp? Da. Titularul unei II poate cumula și calitatea de salariat al unei terțe persoane, chiar și în același domeniu (art. 25). Vei plăti însă contribuțiile potrivit regulilor pentru fiecare sursă de venit.

5. Pot avea în același timp și un PFA, și o II? Nu. Legea interzice cumulul: o persoană nu poate fi simultan PFA și titular de II (art. 19 alin. 1) și poate deține un singur certificat per statut (art. 14 alin. 1). Poți însă cere schimbarea statutului din PFA în II (art. 19 alin. 2).

6. Cât costă și cât durează înființarea unei II? Depusă online cu semnătură electronică, înregistrarea la ONRC este gratuită; prin intermediar, orientativ 300–500 lei. Certificatul se eliberează în 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii (art. 13 alin. 2), iar în practică întreaga procedură durează 3–7 zile lucrătoare.

7. Ce fac imediat după ce primesc certificatul? Te înregistrezi în SPV, depui Declarația unică în 30 de zile de la înființare, deschizi cont bancar pe numele II, procuri registrele de contabilitate în partidă simplă și te înrolezi în e-Factura.

8. Când devine o II plătitoare de TVA? La depășirea plafonului de scutire de 395.000 lei cifră de afaceri anuală (art. 310 Cod fiscal), majorat de la 300.000 lei prin O.G. 22/2025. Trebuie să ceri înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii plafonului. Pentru achiziții sau servicii intracomunitare există o înregistrare specială (art. 317), chiar dacă rămâi sub plafonul general.

9. Ce risc am dacă lucrez pentru un singur client? Riști ca ANAF să reîncadreze veniturile din activitate independentă în venituri de natură salarială („II mascată"), aplicând impozit și contribuții de tip salarial. Delimitarea se face pe criteriile din art. 7 pct. 1 Cod fiscal (autonomie, risc economic, patrimoniu propriu, clienți multipli). Te aperi prin mai mulți clienți, autonomie reală asupra muncii și suportarea propriilor cheltuieli și riscuri.

10. Când e mai bună o întreprindere familială (IF) decât o II? Când vrei să implici mai mulți membri ai familiei ca parteneri, nu ca angajați. În IF rudele sunt asociați cu cote de participare la profit și nu au contracte de muncă între ei (art. 28–33 din OUG 44/2008). Într-o II, rudele care lucrează trebuie angajate cu contract individual de muncă.

11. II este mai avantajoasă fiscal decât un SRL? Depinde de venit. Sub ~50.000 lei venit net anual, II este de regulă mai simplă și mai ieftină. Peste ~90.000–100.000 lei venit net, un SRL-microîntreprindere (1% pe cifra de afaceri + 16% impozit pe dividende din 2026) devine de obicei mai avantajos fiscal și oferă răspundere limitată reală.

12. Cum închid o II? Depui o cerere de radiere la ONRC, o Declarația unică finală și faci radierea fiscală la ANAF. Poți și doar să suspenzi temporar activitatea (cerere la ONRC + mențiune la ANAF), menținând obligațiile declarative reziduale. Dacă depășești 8 salariați sau 10 clase CAEN, trebuie să te conformezi sau să te transformi în altă formă (de regulă SRL).

Practică și opinii

Când merită II în locul PFA-ului

În practica de consultanță, alegerea între cele două forme se face pe baza planurilor de dezvoltare, nu a costurilor de înființare (care sunt aceleași):

• PFA rămâne alegerea potrivită când veniturile depind aproape exclusiv de munca ta directă și nu intenționezi să angajezi mai mult de câțiva oameni ori să diversifici mult activitatea.
• Întreprinderea individuală devine mai avantajoasă când vrei să angajezi până la 8 persoane, să autorizezi mai mult de 5 tipuri de activități sau să poți transmite afacerea moștenitorilor.

⚠️ Opinie de specialitate — comparațiile publicate pe avocatnet.ro și în ghidurile practice de profil subliniază că, deși II oferă „mai mult spațiu" (angajați, CAEN), diferența fiscală față de PFA este practic nesemnificativă — ambele plătesc impozit 10% și aceleași contribuții. Decizia între II și PFA ar trebui luată în funcție de planul de creștere, nu de o presupusă economie de taxe.

II vs SRL-microîntreprindere: unde chiar contează povara fiscală

Afirmația „diferența fiscală este nesemnificativă" este adevărată doar între II și PFA (au regim fiscal identic). Comparată însă cu un SRL-microîntreprindere, II poate deveni semnificativ mai costisitoare pe măsură ce venitul crește — iar aceasta este, în practică, decizia reală a majorității antreprenorilor.

Mecanica diferenței (cifre 2026):

• II plătește 10% impozit pe venitul net plus CAS (25% pe o bază de 12 sau 24 de salarii minime) plus CASS (10% pe venitul net, plafonat la 72 de salarii minime). La un venit net de ~100.000 lei, povara efectivă (impozit + CAS + CASS) ajunge la circa 40%.
• SRL-microîntreprindere plătește, din 2026, o cotă unică de 1% pe venituri (cota de 3% a fost eliminată — OUG 89/2025), dar are nevoie de minimum 1 salariat și, pentru a scoate banii ca dividende, de impozit pe dividende de 16% (majorat de la 10% pentru distribuiri din 2026), la care se adaugă CASS pe dividende (plafonată). Plafonul de încadrare a scăzut la 100.000 euro de la 1 ianuarie 2026.

Unde este pragul de basculare (orientativ):

⚠️ Cifre orientative, dependente de asumări (venit net vs. cifră de afaceri, cheltuieli, mod de distribuire a profitului). Modificările din 2026 (dividende 16%, plafon micro 100.000 euro, cotă unică 1%) au apropiat cele două regimuri, dar la venituri mari SRL-ul rămâne superior — atât fiscal, cât și ca protecție patrimonială. Recomandarea „treci la SRL" este motivată cumulativ de povara fiscală efectivă și de răspunderea patrimonială, nu doar de a doua. Sursa: Codul fiscal — regim micro · avocatnet.ro — micro 2026 (accesat 2026-07-30)

Limita comună: răspunderea patrimonială

Atât la PFA, cât și la II, protecția patrimoniului personal este limitată. Patrimoniul de afectațiune stabilește doar o ordine de urmărire, nu o separare totală. De aceea, pentru activități cu risc ridicat sau venituri care depășesc constant echivalentul a ~100.000 EUR/an, specialiștii recomandă de regulă trecerea la SRL, care oferă răspundere limitată reală la capitalul social.

⚠️ De verificat cu un contabil: tratamentul deductibilității CASS la venituri mari poate crea o mică diferență de impozit final între PFA și II. Nu este o regulă generală care să încline balanța singură, dar merită o simulare concretă pe cifrele afacerii tale înainte de a alege forma.

Referințe

Legislație primară

1. OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2016 — legislatie.just.ro (formă actualizată: DetaliiDocumentAfis/254138)
2. Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — legislatie.just.ro
3. Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului — legislatie.just.ro
4. Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal (venituri din activități independente, impozit, CAS, CASS, TVA — art. 7, 148, 170, 310, 316, 317) — legislatie.just.ro
5. Codul civil (Legea nr. 287/2009) — patrimoniul de afectațiune și gajul general (art. 31–33, 2324) — legislatie.just.ro
6. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență — legislatie.just.ro
7. Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice — legislatie.just.ro
8. Codul muncii (Legea nr. 53/2003) — legislatie.just.ro
9. Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă — legislatie.just.ro
10. OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România — legislatie.just.ro

Documentație oficială

11. ONRC — Întreprindere individuală (II) — onrc.ro
12. ONRC — Verificare și rezervare denumire PFA, II, IF — onrc.ro
13. Portal ONRC — portal.onrc.ro
14. ANAF — Declarația unică și obligații fiscale — anaf.ro
15. ANAF — Modificări TVA (O.G. nr. 22/2025, plafon 395.000 lei) — static.anaf.ro
16. ANAF — Venituri din activități independente (CAS/CASS 2026) — static.anaf.ro

Articole și ghiduri practice (opinii de specialitate)

17. Îți faci PFA sau întreprindere individuală? Ce diferențe sunt între ele — avocatnet.ro
18. Oficial: De la 1 septembrie, plafonul de scutire de TVA crește la 395.000 lei — avocatnet.ro
19. Venituri independente: plafoanele CAS și CASS pentru 2026 — avocatnet.ro ; baza CASS 72 salarii minime (Legea 239/2025) — avocatnet.ro
20. Din 2026, impozitul micro revine la o cotă unică de 1% — avocatnet.ro
21. Insolvența persoanelor fizice — domeniul de aplicare al Legii 151/2015 — universuljuridic.ro
22. Întreprinderea individuală vs PFA în 2026: asemănări, diferențe și taxe — wise.com
23. Taxe Întreprindere Individuală 2026 — Impozit, CAS, CASS, TVA — regnet.ro