SRL cu Asociat Unic — Particularități și Limitări

📅Creat: 16 februarie 2026
✏️Actualizat: acum 1 lună

SRL cu Asociat Unic — Particularități și Limitări

Pe scurt

SRL-ul cu asociat unic este forma juridică preferată de mulți antreprenori care vor control integral asupra deciziilor, dar și limitarea răspunderii la patrimoniul societății. După 5 iulie 2020, restricția clasică din art. 14 privind deținerea unui singur SRL cu asociat unic a fost eliminată. Totuși, această flexibilizare nu înseamnă lipsa regulilor: rămân obligații stricte de formă (decizii scrise, contracte în scris între asociat și societate), obligații de conformare ONRC și riscuri reale dacă separarea dintre patrimoniul firmei și patrimoniul personal este tratată superficial.

Regimul SRL-ului cu asociat unic este construit în principal pe Legea nr. 31/1990, cu modificările introduse în special prin Legea nr. 102/2020 și prin Legea nr. 265/2022 (componenta de procedură în registrul comerțului).

Art. 13 din Legea nr. 31/1990: în SRL-ul cu asociat unic, asociatul unic exercită atribuțiile adunării generale; dacă este și administrator, are și obligațiile acestei funcții; aportul în natură la înființare se evaluează prin expertiză. Sursa: Legea nr. 31/1990, art. 13

Art. 14 din Legea nr. 31/1990: este abrogat (prin Legea nr. 102/2020), deci nu mai există interdicția clasică privind unicitatea deținerii de SRL-uri cu asociat unic. Sursa: Legea nr. 31/1990, art. 14

Art. 15 din Legea nr. 31/1990: contractele dintre SRL și asociatul unic se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute. Sursa: Legea nr. 31/1990, art. 15

Art. 196^1 din Legea nr. 31/1990: asociatul unic consemnează în scris deciziile și poate avea calitatea de salariat al propriului SRL. Sursa: Legea nr. 31/1990, art. 196^1

Art. 5, art. 112, art. 113, art. 118 din Legea nr. 265/2022: soluționarea cererilor de înregistrare se face prin încheierea registratorului; există termene și procedură clară de plângere împotriva încheierii. Sursa: Legea nr. 265/2022, art. 5, art. 112, art. 113, art. 118

La nivel UE, noțiunea de societate cu asociat unic este compatibilă cu dreptul societar european (Directiva 2009/102/CE, ulterior integrată sistematic în Directiva (UE) 2017/1132).

Explicație detaliată

1) Ce înseamnă, juridic, „asociat unic”

Un SRL cu asociat unic nu este „fără reguli de guvernanță”, ci doar înlocuiește pluralitatea asociaților cu mecanismul deciziei unilaterale formalizate. Asociatul unic:

  • preia atribuțiile adunării generale;
  • trebuie să țină evidența deciziilor în scris;
  • poate cumula calitatea de asociat și administrator;
  • poate fi salariat al societății (în condițiile legii muncii și fiscale).

Pentru imaginea de ansamblu asupra SRL-ului în general, vezi și articolul despre înființarea unui SRL.

2) Limitarea istorică eliminată în 2020: ce s-a schimbat concret

Până la modificarea legislativă din iulie 2020, art. 14 stabilea două limite majore:

  • o persoană fizică/juridică nu putea fi asociat unic decât într-un singur SRL;
  • un SRL cu asociat unic nu putea avea, la rândul lui, asociat unic un alt SRL unipersonal.

Prin Legea nr. 102/2020 (publicată la 2 iulie 2020, intrată în vigoare la 5 iulie 2020), aceste restricții au fost eliminate prin abrogarea art. 14.

Practic, după 5 iulie 2020:

  • aceeași persoană poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri;
  • sunt posibile structuri de grup mai flexibile, inclusiv cu vehicule societare distincte;
  • nu mai există mecanismul de dizolvare bazat exclusiv pe încălcarea fostului art. 14.

3) Ce limitări există totuși astăzi (și sunt esențiale)

Abrogarea art. 14 nu a însemnat „libertate fără costuri juridice”. Limitările și obligațiile actuale sunt, în practică, mai mult de calitate și conformare decât de număr.

a) Contractele asociat-societate: formă scrisă obligatorie

Dacă asociatul unic contractează cu propria societate (împrumut, locațiune, prestări, cesiuni etc.), forma scrisă este obligatorie. Nerespectarea ei poate produce nulitatea absolută a contractului.

b) Deciziile asociatului unic trebuie consemnate în scris

Pentru hotărâri relevante (numire/revocare administrator, aprobare bilanț, repartizare dividende, modificări de act constitutiv), practica sănătoasă este emiterea unei „Decizii a asociatului unic” clar redactată și arhivată.

c) Separarea patrimoniilor trebuie să fie reală, nu formală

Răspunderea asociatului este limitată „până la concurența capitalului subscris”, dar numai cât timp societatea funcționează ca persoană juridică distinctă, cu evidențe corecte și disciplină contractuală/fiscală.

Conduita riscantă tipică:

  • plăți amestecate firmă/persoană fizică;
  • documente neîncheiate ori retrodatate;
  • golirea activelor înainte de datorii exigibile;
  • folosirea în lanț a mai multor SRL-uri doar pentru transfer de pasiv.

Aceste situații cresc riscul de litigii (inclusiv în insolvență) și de atragere a răspunderii pe alte temeiuri legale.

4) Asociat unic vs. administrator: aceeași persoană, roluri diferite

Când asociatul unic este și administrator, apare frecvent confuzia „eu decid, deci nu mai contează forma”. Contează.

În practică, aceeași persoană trebuie să păstreze două planuri:

  • planul de proprietar/decident (asociat unic);
  • planul de executiv (administrator, reprezentant legal).

Pentru obligațiile specifice administratorului, vezi și Administrator — Atribuții, răspundere.

5) Procedura ONRC și contestarea soluțiilor

Potrivit Legii nr. 265/2022, înregistrarea se face prin încheierea registratorului. Dacă cererea este respinsă ori există neclarități:

  • solicitantul are, de regulă, termen de 10 zile calendaristice pentru plângere (art. 112);
  • plângerea pentru persoane juridice se depune la oficiul registrului comerțului, care o înaintează tribunalului/tribunalului specializat (art. 113);
  • competența și calea de atac sunt reglementate la art. 118.

Pentru procedura de bază a operațiunilor ONRC (documente, formulare, pași administrativi), vezi secțiunile oficiale ONRC din referințe.

6) Când alegi SRL cu asociat unic și când nu

SRL-ul unipersonal e util dacă:

  • vrei control rapid și integral asupra deciziilor;
  • ai un proiect clar delimitat (produs, piață, risc);
  • vrei separare juridică față de patrimoniul personal.

Poate fi mai puțin potrivit dacă:

  • business-ul depinde de investiții externe imediate;
  • ai nevoie de mecanisme complexe de guvernanță între mai mulți parteneri;
  • intenționezi să scalezi prin mai multe runde de equity într-un termen scurt.

În astfel de situații, merită analizată și arhitectura cu mai mulți asociați ori alte instrumente societare (de exemplu acorduri între asociați, cesiunea părților sociale).

Aspecte practice

Checklist minim de conformare pentru SRL cu asociat unic

  1. Emită decizii scrise pentru toate hotărârile structurale.
  2. Încheie în scris orice contract între asociat și societate (fără excepții „de bun-simț”).
  3. Ține evidență clară a fluxurilor financiare firmă/persoană fizică.
  4. Revizuiește periodic actul constitutiv și împuternicirile administratorului.
  5. Păstrează dosarul corporativ complet (decizii, contracte, registre, dovezi ONRC).
  6. Pentru modificări, verifică înainte cerințele procedurale ONRC actualizate.

Greșeli frecvente

  • folosirea aceleiași adrese/societăți „în cascadă” fără claritate contractuală;
  • absența documentelor scrise pentru tranzacțiile asociat-societate;
  • distribuiri de bani către asociat fără temei juridic/fiscal corect;
  • presupunerea că „răspunderea limitată” înlătură orice risc personal.

Pentru etapele de ieșire/dizolvare, vezi și Dizolvare și lichidare SRL.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Andreea Tortov, Andrei Vlasin (D&B David și Baias, publicat pe JURIDICE.ro) Eliminarea art. 14 (din 5 iulie 2020) a permis explicit deținerea calității de asociat unic în mai multe SRL-uri și a redus blocaje procedurale în arhitecturi de grup. Sursa: JURIDICE.ro, 6 iulie 2020

⚠️ Opinie specialistă — Daniel Moreanu (JURIDICE.ro) Înainte de Legea nr. 102/2020, încălcarea limitelor de asociat unic putea duce la cereri de dizolvare; după abrogare, accentul se mută pe conduita societară și pe conformare procedurală. Sursa: JURIDICE.ro, 6 iulie 2020

⚠️ Opinie practică (firmă de avocatură) — BPAvocați Modificările din 2020 au fost prezentate ca măsuri de simplificare și reducere a birocrației, utile în special pentru antreprenorii care operează mai multe linii de business. Sursa: BPAvocați, 6 iulie 2020

⚠️ Notă metodologică Sursele de opinie explică practica și riscurile, dar nu înlocuiesc textul legii. În conflict, prevalează legislația consolidată în vigoare.

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

  • Directiva 2009/102/CE (societăți cu răspundere limitată cu asociat unic) stabilește cadrul minim pentru existența societății unipersonale, decizia asociatului unic și contractele asociat-societate.
  • Directiva (UE) 2017/1132 (drept societar codificat), modificată prin Directiva (UE) 2019/1151 și Directiva (UE) 2019/2121, reglementează publicitatea în registru, constituirea online și operațiunile transfrontaliere (transformare, fuziune, divizare).
  • Directiva (UE) 2025/25 extinde digitalizarea procedurilor societare și cerințele de transparență în registre.
  • Pentru statutul SRL-ului cu asociat unic nu există, în prezent, un regulament UE general echivalent; materia rămâne armonizată preponderent prin directive.

Directiva 2009/102/CE, art. 2, art. 4 și art. 5 — permite societatea cu asociat unic, impune consemnarea în scris a deciziilor asociatului unic și forma scrisă pentru contractele dintre asociatul unic și societate. Sursa: Directiva 2009/102/CE

Directiva (UE) 2017/1132 (cu modificările ulterioare) — stabilește cadrul comun UE privind publicitatea societăților, instrumentele digitale și mobilitatea transfrontalieră. Sursa: Directiva (UE) 2017/1132, Directiva (UE) 2019/1151, Directiva (UE) 2019/2121, Directiva (UE) 2025/25

Transpunerea în dreptul român

În dreptul român, nucleul de transpunere pentru societatea cu asociat unic se regăsește în Legea nr. 31/1990:

  • art. 13: asociatul unic exercită atribuțiile adunării generale;
  • art. 15: contractele dintre asociatul unic și societate se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute;
  • art. 196^1: deciziile asociatului unic se consemnează în scris.

Anterior datei de 5 iulie 2020, România a folosit opțiunea de limitare permisă de Directiva 2009/102/CE prin vechiul art. 14 (restricții privind deținerea mai multor SRL-uri cu asociat unic). După abrogarea art. 14 prin Legea nr. 102/2020, regimul intern este mai aliniat cu logica libertății de stabilire și a flexibilității structurilor societare din UE.

Pe componenta de digitalizare și publicitate societară (Directiva (UE) 2017/1132 și modificările sale), implementarea practică se reflectă în procedurile registrului comerțului și în regulile privind înregistrările/mențiunile societare.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-212/97, Centros (9 martie 1999) — libertatea de stabilire protejează folosirea unei societăți constituite într-un stat membru pentru operare în alt stat; simpla alegere a jurisdicției mai favorabile nu este, prin ea însăși, abuz. Sursa: CJUE, C-212/97

Cauza C-167/01, Inspire Art (30 septembrie 2003) — statul gazdă nu poate impune, în mod general, cerințe suplimentare disproporționate de capitalizare/răspundere pentru societăți constituite în alt stat membru. Sursa: CJUE, C-167/01

Cauza C-106/16, Polbud (25 octombrie 2017) — conversia transfrontalieră intră sub protecția libertății de stabilire; condiționarea generală de lichidare poate constitui restricție nejustificată. Sursa: CJUE, C-106/16

Aspecte practice din perspectivă europeană

  • Un SRL românesc cu asociat unic poate fi integrat mai ușor în structuri de grup UE, inclusiv prin operațiuni transfrontaliere, dacă există substanță economică reală și documentație completă.
  • În practică, riscul major nu vine din modelul „asociat unic”, ci din utilizarea abuzivă (societăți artificiale, lipsă de transparență, neactualizarea registrului, confuzii patrimoniale).
  • Agenda UE rămâne orientată către digitalizare societară și interoperabilitatea registrelor; pentru antreprenori, asta înseamnă obligații crescute de conformare formală, dar și proceduri mai rapide în operațiuni transfrontaliere.

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Tribunalul Dolj, 11 noiembrie 2025 — Litigii cu profesioniștii (opoziție la dizolvare/lichidare) Într-un litigiu pornit după decizia asociatului unic de dizolvare și lichidare simultană (art. 235 din Legea nr. 31/1990), instanța a admis opoziția creditorului bugetar. Instanța a reținut că existența pasivului neachitat justifică controlul judiciar al operațiunii de radiere, iar formalismul deciziei asociatului unic nu înlătură protecția creditorilor. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/d9464e37d

Curtea de Apel Galați, 11 februarie 2026 — Litigii cu profesioniștii (acțiune în anulare a hotărârii AGA) În apel, instanța a schimbat în parte soluția primei instanțe într-un litigiu de anulare a unei hotărâri societare. Instanța a reținut că hotărârile organelor societare, inclusiv în structuri cu control concentrat, rămân supuse controlului de legalitate și de conformitate cu actul constitutiv. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/d95d8892d

Tribunalul Bistrița Năsăud, 26 iulie 2024 — Litigii cu profesioniștii (acțiune în anulare a hotărârii AGA) Instanța a admis acțiunea în anulare a hotărârii AGA, într-o cauză de guvernanță societară. Instanța a reținut că încălcările de procedură/statutare în adoptarea hotărârilor societare pot atrage anularea acestora, chiar în contextul unor structuri cu asociat dominant. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/239d29g53

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul Vrancea, 6 august 2025 — Litigii cu profesioniștii (acțiune în anulare a hotărârii AGA) Cererea de anulare a unei hotărâri societare a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a reținut că simpla nemulțumire față de opțiunea de management/organizare nu suplinește proba unei încălcări legale concrete a regulilor societare. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/46g6e2d56

Tribunalul Giurgiu, 10 februarie 2026 — Litigii cu profesioniștii (plângere împotriva rezoluției directorului ORC) În două dosare similare, AJFP a atacat încheieri ORC de radiere după decizia asociatului unic de dizolvare și lichidare simultană (art. 235 din Legea nr. 31/1990), iar plângerile au fost respinse. Instanța a reținut că, în lipsa unor vicii dovedite ale încheierii registratorului și ale formalităților de radiere, plângerea nu poate suplini controlul de oportunitate asupra deciziei asociatului unic. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/659e45473 Sursa: https://www.rejust.ro/juris/gg972g2eg

Tribunalul Comercial Argeș, 4 februarie 2026 — Litigii cu profesioniștii (plângere împotriva rezoluției directorului ORC) Plângerea împotriva rezoluției ORC a fost respinsă într-o cauză privind radierea pe baza art. 235 din Legea nr. 31/1990. Instanța a reținut că procedura de dizolvare/lichidare simultană nu poate fi invalidată în lipsa unor neregularități probate în documentația depusă la registru. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/9d37g2ge6

Tribunalul Satu Mare, 12 februarie 2026 — Litigii cu profesioniștii (opoziție la dizolvare) Instanța a respins opoziția formulată împotriva unei dizolvări, într-o speță în care au fost analizate poziția asociatului/administratorului și interesul creditorului fiscal. Instanța a reținut că opoziția la dizolvare necesită probarea concretă a prejudiciului și a legăturii cu operațiunea de radiere, nu doar invocarea generică a riscului de neplată. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/659e74335

Tendințe jurisprudențiale

Practică recentă (2024-2026) arată două direcții principale. Pe de o parte, instanțele admit intervenția judiciară când se dovedește încălcarea regulilor societare sau afectarea reală a creditorilor la dizolvare/radiere. Pe de altă parte, plângerile împotriva încheierilor ORC sunt frecvent respinse dacă nu se probează concret un viciu de legalitate. Pentru SRL-ul cu asociat unic, mesajul practic este clar: decizia unilaterală rămâne posibilă, dar trebuie susținută de documentație completă și de o separare patrimonială reală, altfel crește riscul de litigii de anulare/opozitie.

Răspunsuri la întrebările criticului

1) Fundamentul juridic pentru „afectarea” răspunderii limitate în afara insolvenței

În dreptul român, diferența cheie este între: (i) răspunderea asociatului și (ii) răspunderea administratorului. Pentru asociat, textul central este art. 237^1 alin. (3)-(4) din Legea nr. 31/1990, care permite „spargerea” limitării de răspundere dacă asociatul abuzează personalitatea juridică în frauda creditorilor (de exemplu, tratează bunurile societății ca bunuri proprii sau golește activul, știind că datoriile nu mai pot fi plătite). Asta poate funcționa ca temei distinct chiar înainte/independent de o acțiune clasică de angajare a răspunderii în insolvență.

Pentru administrator, baza separată rămâne art. 72-73 din Legea nr. 31/1990: răspundere față de societate pentru încălcarea obligațiilor legale/de mandat. În practică, când aceeași persoană este asociat unic + administrator, cele două planuri se pot cumula, dar nu se confundă: nu orice management slab înseamnă abuz de personalitate juridică, iar nu orice abuz patrimonial este simplă neexecutare de mandat.

În plus, pe filieră fiscală, art. 11 Cod fiscal permite ANAF să reîncadreze tranzacții fără scop economic sau între afiliați la preț neconform cu piața, ceea ce afectează protecția „formală” a structurii dacă fluxurile dintre asociat și SRL sunt artificiale.

2) Asociat unic nerezident, semnătură electronică și e-commerce transfrontalier

Regula de fond nu se schimbă: art. 15 din Legea nr. 31/1990 cere formă scrisă pentru contractele asociat unic-societate, iar art. 196^1 cere consemnarea în scris a deciziilor asociatului unic. Dacă asociatul semnează exclusiv electronic, cheia este tipul de semnătură: pentru forță probatorie robustă în practică, se folosește semnătura calificată (în logica Regulamentului eIDAS 910/2014 și a Legii nr. 214/2024).

Pentru operațiuni transfrontaliere pe platforme de e-commerce, forma electronică este validă, dar rămâne necesară guvernanță corporativă internă clară: decizie scrisă, contract scris, trasabilitate documentară, arhivă verificabilă. În litigii fiscale sau societare, problema nu este că documentul e electronic, ci dacă este opozabil, databil cert și corelat cu executarea reală.

3) Creditor comercial vs creditor fiscal la dizolvare/radiere; standardul probator

Instrumentele sunt similare procedural, dar diferă în practică. La dizolvare constată de registrator, art. 237^2 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 dă drept de plângere în 15 zile atât societății/ANAF (de la comunicare), cât și altor persoane interesate (de la publicare). Creditorul comercial trebuie, de regulă, să dovedească rapid creanța și prejudiciul concret (contract, facturi, titlu, risc real de nerecuperare), nu doar să invoce generic „există datorii”.

Creditorul fiscal are avantaj instituțional de informație și sincronizare procedurală prin fluxul ONRC-ANAF prevăzut de același art. 237^2 (transmiterea încheierilor/listelor), astfel încât poate interveni mai devreme și cu probatoriu fiscal intern (situație obligații, titluri, executare). Instanțele tind să blocheze radierea când viciile de legalitate/prejudiciul sunt demonstrate concret și documentar; în lipsa probelor, plângerile sunt frecvent respinse.

4) Art. 15 Legea 31/1990 și fiscalitatea tranzacțiilor cu afiliatul

Art. 15 nu este doar formalism corporativ: el devine „poarta” de validare fiscală a relației asociat-SRL. Fără contract scris, crește riscul de:

  • reîncadrare pe art. 11 Cod fiscal (tranzacție fără scop economic/substanță);
  • ajustări de prețuri de transfer (pentru relații de afiliere);
  • tratament nefavorabil pe deductibilitate (ex. cheltuieli cu justificare insuficientă);
  • litigiu privind natura fluxului (împrumut real vs distribuție mascată).

Practic, asociatul unic care finanțează/facturează societatea trebuie să aibă contract scris, termeni de piață, documente de executare și trasabilitate contabilă. În lipsa lor, riscul principal nu este doar nulitatea civilă, ci și costul fiscal cumulativ (diferențe de impozit, dobânzi, penalități).

5) Directiva (UE) 2025/25: obligații noi și termene concrete

În articolul inițial era menționată directiva, dar fără delimitarea operațională a calendarului. Conform textului oficial, statele membre trebuie să adopte măsurile de transpunere până la 31 iulie 2027, iar aplicarea principală începe de la 31 iulie 2028 (cu unele elemente tehnice etapizate ulterior). Pentru SRL-urile cu asociat unic, impactul practic este pe publicitate/digitalizare/interconectarea registrelor, nu pe „reinventarea” instituției asociatului unic.

Riscul de tranziție (2026-2028): decalaje între obligațiile europene de interoperabilitate digitală și implementarea națională efectivă (proceduri ONRC, schimburi de date, standarde tehnice). Pentru companii, soluția prudentă este conformare „ahead of time”: set documentar digital complet, date registru actualizate, procese interne care pot fi exportate/validate electronic.

6) Dacă dosarul este admis, apoi se descoperă documente incomplete/contradictorii

Pe Legea nr. 265/2022, traseul de remediere este concret:

  • art. 106: registratorul poate acorda termen de remediere/completare (maxim 15 zile);
  • art. 108: dacă neconformitățile nu sunt remediate, poate respinge cererea;
  • art. 112-113 și art. 118: există plângere, competență și apel;
  • art. 114-115: îndreptare erori materiale și reconstituire dosar;
  • art. 120: radierea unei înregistrări prejudiciabile.

În practică, pașii reali sunt: corectarea actului/deciziei, redepunerea documentelor și, dacă e cazul, litigiu pe plângere. Costurile variază în funcție de complexitate și de prestator (onorarii consultanță/juridic + taxe operaționale/publicare), iar în lipsa remediilor rapide crește riscul de blocaj procedural în lanț.

7) Structuri de grup flexibile vs „societăți artificiale”

Nu există contradicție absolută: jurisprudența CJUE (Centros, Inspire Art, Polbud) protejează libertatea de stabilire și structurile societare transfrontaliere, dar nu protejează frauda/abuzul. În drept intern, filtrul explicit este art. 237^1 alin. (3)-(4) din Legea nr. 31/1990.

Criterii operaționale de separare:

  • planificare legitimă: rațiune economică reală, funcții/riscuri separate pe entități, fluxuri documentate, conturi distincte, contracte reale la prețuri de piață;
  • abuz: entități fără substanță folosite pentru a ascunde active/pasive, rotație artificială de datorii, confuzie patrimonială sistematică, tranzacții intra-grup fără conținut economic.

Cu cât justificarea economică este mai clară și trasabilitatea mai bună, cu atât scade riscul de recalificare ca schemă artificială.

8) Microîntreprinderi foarte mici, migrarea PFA -> SRL unipersonal, insolvență incipientă

Regimurile trebuie separate:

  • pentru microîntreprinderi, centrul este Titlul III Cod fiscal (definiție, condiții, ieșire din regim);
  • pentru migrarea PFA -> SRL unipersonal, riscul practic este transferul incomplet al disciplinei de documentare (PFA „merge pe flux simplu”, SRL cere strat corporativ/fiscal mai strict);
  • pentru insolvență incipientă, devin relevante mecanismele preventive și de responsabilizare din Legea nr. 85/2014 (inclusiv instrumente de restructurare timpurie și, dacă situația degenerează, atragerea răspunderii pentru contribuția la insolvență, art. 169).

Retragerile de lichidități prin contracte intra-grup, exact în faza de stres financiar, sunt zona de risc maxim: dacă nu există substanță economică și contraprestație reală, pot fi tratate ca acte prejudiciabile pentru creditori, cu efecte atât fiscale, cât și societare/insolvență.

Întrebări frecvente

1) Mai există limita că pot fi asociat unic într-un singur SRL?

Nu. Această limită era în fostul art. 14 din Legea nr. 31/1990 și a fost eliminată prin Legea nr. 102/2020, în vigoare din 5 iulie 2020.

2) Pot avea un SRL cu asociat unic care deține, la rândul lui, un alt SRL cu asociat unic?

Da, în principiu da, după abrogarea art. 14. Totuși, structura trebuie operată cu documentație completă și justificare economică reală.

3) Sunt obligatorii „deciziile asociatului unic” în scris?

Da. Art. 196^1 impune consemnarea în scris a deciziilor asociatului unic.

4) Pot fi și angajat în propriul SRL cu asociat unic?

Da. Legea prevede expres această posibilitate (art. 196^1 alin. 3), cu respectarea legislației muncii și fiscale.

5) Dacă fac un contract între mine și firma mea, e suficient acordul verbal?

Nu. Art. 15 cere formă scrisă, altfel intervine nulitatea absolută.

6) Ce fac dacă ONRC respinge cererea?

Analizezi motivarea din încheiere și folosești mecanismul de plângere în termenele și condițiile din Legea nr. 265/2022 (art. 112-113, art. 118).

7) Răspunderea mea este mereu limitată?

Răspunderea asociatului este, ca regulă, limitată la capitalul subscris, dar această protecție poate fi afectată de conduită abuzivă, confuzii patrimoniale sau încălcări grave ale obligațiilor legale.

Referințe

  1. Legea nr. 31/1990 privind societățile (forma consolidată), legislatie.just.ro: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512
  2. Legea nr. 31/1990, art. 3: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA3
  3. Legea nr. 31/1990, art. 13: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA13
  4. Legea nr. 31/1990, art. 14 (abrogat): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA14
  5. Legea nr. 31/1990, art. 15: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA15
  6. Legea nr. 31/1990, art. 196^1: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA196_1
  7. Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/288036
  8. Legea nr. 265/2022, art. 5: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/288036#id_artA5
  9. Legea nr. 265/2022, art. 112: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/288036#id_artA112
  10. Legea nr. 265/2022, art. 113: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/288036#id_artA113
  11. Legea nr. 265/2022, art. 118: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/288036#id_artA118
  12. Directiva 2009/102/CE (single-member private limited liability companies): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32009L0102
  13. Directiva (UE) 2017/1132 (codificare drept societar): https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2017/1132/oj
  14. ONRC - Înregistrare persoane juridice (documente): https://onrc.ro/index.php/ro/contact/14-infiintari-firme
  15. ONRC - SRL-D (condiții legate de asociat unic debutant): https://www.onrc.ro/index.php/ro/inmatriculari/persoane-juridice/societati-cu-raspundere-limitata-debutant-srl-d?id=47
  16. JURIDICE.ro - D&B David și Baias (Legea 102/2020): https://www.juridice.ro/722991/orice-persoana-fizica-sau-juridica-va-putea-detine-calitatea-de-asociat-unic-in-mai-multe-societati.html
  17. JURIDICE.ro - modificări majore SRL (Legea 102/2020): https://www.juridice.ro/723046/modificari-majore-in-privinta-srl-urilor-a-fost-eliminata-interdictia-de-a-fi-asociat-unic-in-mai-multe-societati-comerciale.html
  18. BPAvocați - Situația asociatului unic: https://www.bpavocati.ro/2020/07/06/situatia-asociatului-unic-si-alte-modificari-ale-legii-societatilor/
  19. Legea nr. 31/1990, art. 72-73 (răspunderea administratorilor): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA72
  20. Legea nr. 31/1990, art. 237^1-237^2 (abuz de personalitate juridică, dizolvare/radiere): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/291512#id_artA237_1
  21. Legea nr. 227/2015 - Codul fiscal, art. 11, art. 25, art. 40^2, art. 47, art. 52: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/306152
  22. Legea nr. 85/2014, art. 15^1, art. 15^4, art. 15^7, art. 169: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159286
  23. Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/285178
  24. Directiva (UE) 2025/25 (text oficial EUR-Lex): https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2025/25/oj