Înființare PFA și II (Întreprindere Individuală)

Pe scurt

Înființarea unei Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau a unei Întreprinderi Individuale (II) presupune parcurgerea unei proceduri administrative la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), care poate fi finalizată fie online (cu semnătură electronică calificată), fie direct la ghișeu. Procedura implică verificarea și rezervarea denumirii, pregătirea documentelor obligatorii și depunerea cererii de înregistrare, cu eliberarea certificatului în termen de o zi lucrătoare sau 3 zile lucrătoare (în funcție de forma juridică).

Notă: Pentru diferențele dintre PFA și II (număr de salariați, coduri CAEN, aspecte fiscale), consultați articolul dedicat PFA și Întreprindere Individuală.

Cadrul legal

Cadrul normativ pentru înființarea PFA și II este stabilit prin:

OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată prin Legea nr. 182/2016. Sursa: OUG nr. 44/2008, actualizată la 26.11.2022

Alte acte normative aplicabile procedurii de înregistrare:

• Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — actualizează procedura de înregistrare și terminologia
• Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice autorizate
• Regulamentul ONRC referitor la procedurile de înregistrare online

Condiții de eligibilitate

Conform art. 8 din OUG nr. 44/2008, pentru a înregistra o PFA sau o II, persoana fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Art. 8 OUG nr. 44/2008 — Pot desfășura activități economice în condițiile prezentei ordonanțe de urgență persoanele fizice care îndeplinesc următoarele condiții: a) au capacitate deplină de exercițiu; b) nu au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, comerciale sau vamale, prin decăderea din dreptul de a mai desfășura, individual sau în formă asociativă, activități economice. Sursa: OUG nr. 44/2008, Art. 8

Condiții practice:

• Vârstă: minimum 18 ani (capacitate deplină de exercițiu)
• Cazier fiscal: fără antecedente de sancționare pentru încălcarea legislației fiscale, contabile sau vamale
• Sediu profesional: declararea unui sediu profesional pe teritoriul României
• Calificare profesională: dacă activitatea aleasă impune condiții de calificare (art. 8 alin. 3), trebuie prezentată dovada îndeplinirii acestora (diplome, certificate, atestate)

Procedura de înființare — pași pas cu pas

Pasul 1: Verificarea și rezervarea denumirii

Înainte de depunerea dosarului oficial, trebuie să verificați disponibilitatea denumirii firmei și să o rezervați.

Cerințe pentru denumire:

• Pentru PFA: denumirea trebuie să cuprindă numele și prenumele titularului, urmat de mențiunea „persoană fizică autorizată" sau „P.F.A."
• Pentru II: denumirea trebuie să cuprindă numele și prenumele titularului, urmat de mențiunea „întreprindere individuală" sau „I.I."

Modalități de depunere a cererii de rezervare:

• Online: prin portalul portal.onrc.ro sau myportal.onrc.ro (necesită semnătură electronică calificată)
• La ghișeu: la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul din zona sediului profesional
• Prin email, fax sau poștă: cu plata prin transfer bancar plus taxa de 7,68 lei pentru servicii auxiliare

Cost rezervare denumire: conform Legii 239/2025 (în vigoare din 1 ianuarie 2026), taxa pentru verificarea disponibilității și rezervarea denumirii este de 20 lei.

Valabilitate: dovada de rezervare a denumirii este valabilă o lună de la data emiterii.

⚠️ Notă practică — Este recomandat să pregătiți 3 variante de denumire, în ordinea preferinței, pentru cazul în care prima opțiune nu este disponibilă. Sursa: ONRC — Verificare și rezervare PFA, II, IF

Pasul 2: Alegerea codurilor CAEN

Codurile CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) identifică domeniile de activitate în care veți opera.

Limite:

• PFA: maximum 5 clase de activități CAEN (art. 16 alin. 1 din OUG 44/2008)
• II: maximum 10 clase de activități CAEN (art. 24 alin. 1 din OUG 44/2008)

Art. 16 alin. (1) OUG nr. 44/2008 — Persoana fizică autorizată poate desfășura, în condițiile legii, cel mult 5 activități corespunzătoare claselor de activități menționate în Clasificarea activităților din economia națională - CAEN. Sursa: OUG nr. 44/2008, Art. 16

Coduri interzise pentru PFA: Anumite activități nu pot fi desfășuarte sub formă de PFA (transport de mărfuri, servicii de pază și protecție, comerț cu substanțe chimice periculoase). Pentru aceste domenii, se recomandă înființarea unui SRL sau a unei II.

Pasul 3: Obținerea sediului profesional

Trebuie să aveți un sediu profesional declarat pe teritoriul României. Acesta poate fi:

1. Domiciliul personal (locuința proprie sau închiriată)

Conform art. 9 alin. (2^1) din OUG nr. 44/2008:

Art. 9 alin. (2^1) OUG nr. 44/2008 — În cazul în care sediul profesional al persoanei fizice autorizate, al întreprinderii individuale sau al întreprinderii familiale este într-un imobil cu destinație de locuință și nu se desfășoară activitate la acest sediu, este suficientă declarația pe propria răspundere a titularului de PFA, II sau IF în acest sens. Sursa: OUG nr. 44/2008, Art. 9

Dacă nu desfășurați efectiv activitate la domiciliu (de exemplu, dacă lucrați la client sau online), este suficientă o declarație pe propria răspundere conform art. 9 alin. (2^1). Nu mai este necesară notificarea asociației de proprietari sau a vecinilor.

Dacă desfășurați activitate efectivă la domiciliu (cabinet medical, birou de consultanță cu acces clienți, atelier), poate fi necesară:

• Autorizație de la asociația de proprietari (dacă imobilul este în regim de condominiu)
• Respectarea normelor de protecție a mediului, salubritate, PSI (în funcție de activitate)

2. Spațiu închiriat sau comodat

Dacă închiriați sau beneficiați de un spațiu prin contract de comodat:

• Prezentați contractul de închiriere sau contractul de comodat (în original sau copie legalizată)
• Pentru imobile proprietate privată, contractul trebuie să fie autentat notarial sau înregistrat la ANAF

3. Serviciu de domiciliere (sediu virtual)

Puteți folosi serviciile unui furnizor de sedii virtuale, care vă pune la dispoziție o adresă în schimbul unei taxe lunare sau anuale (de obicei între 10-50 euro/lună).

Pasul 4: Pregătirea documentelor obligatorii

Documente necesare pentru înregistrarea PFA:

1. Cererea de înregistrare în registrul comerțului (formular 11-10-180, disponibil pe onrc.ro)
2. Anexa 1 privind certificatul pentru înregistrare fiscală (formularul de înregistrare fiscală)
3. Declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare (formular 11-10-141) pentru sediul profesional și punctele de lucru secundare
4. Dovada verificării și rezervării denumirii (original)
5. Actul de identitate (carte de identitate sau pașaport) — copie certificată pentru conformitate cu originalul de către titular
6. Dovada sediului profesional:
   • Contract de închiriere / comodat / act de proprietate, SAU
   • Declarație pe propria răspundere (dacă nu desfășurați activitate la sediu)
7. Verificarea unicității (declarație că nu sunteți deja titular de PFA sau II)
8. Specimenul de semnătură al titularului

Documente condiționate (după caz):

• Autorizația asociației de proprietari (dacă schimbați destinația imobilului cu destinație de locuință)
• Declarația de participare a soțului/soției (dacă legea impune)
• Dovada calificării profesionale (diplome, certificate, atestate) — doar dacă activitatea aleasă impune condiții de calificare (art. 8 alin. 3)
• Împuternicire notarială (dacă depuneți cererea prin reprezentant)

Documente necesare pentru înregistrarea II:

Lista documentelor este identică cu cea pentru PFA. Singura diferență constă în formularul de cerere și în mențiunea formei juridice (II în loc de PFA).

⚠️ Observație practică — Toate documentele emise în străinătate trebuie să fie traduse autorizat în limba română și apostilate sau supralegalizate (în funcție de țara de emisie). Sursa: ONRC — Persoană fizică autorizată (PFA)

Pasul 5: Depunerea cererii de înregistrare

Cererea de înregistrare se depune la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială se află sediul profesional.

Modalități de depunere:

1. Depunere online — prin portalul ONRC

• Accesați portal.onrc.ro sau myportal.onrc.ro
• Creați un cont de utilizator (gratuit)
• Completați formularul electronic de înregistrare
• Scanați toate documentele justificative individual, salvați-le ca fișiere PDF
• Semnați fiecare document cu semnătură electronică calificată — ONRC acceptă toate certificatele digitale calificate emise de companiile acreditate recunoscute de MCSI
• Încărcați documentele în secțiunea „Documente"
• Plătiți online taxa de înregistrare

După depunere, sistemul extrage și prelucrează datele, iar în contul dumneavoastră veți primi o notă de calcul și eventualele observații.

2. Depunere la ghișeu

• Mergeți personal la oficiul registrului comerțului competent
• Depuneți dosarul complet cu toate documentele în original
• Plătiți taxa de înregistrare la ghișeu (cash sau card, în funcție de oficiu)

3. Depunere prin poștă sau curier

• Trimiteți dosarul complet, cu documentele în original (sau copii legalizate, unde e cazul), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire
• Includeți dovada plății taxei de înregistrare (ordin de plată)

Program de lucru (la ghișeu): De regulă, luni-vineri, 09:00-13:00 (poate varia în funcție de oficiu).

Pasul 6: Plata taxelor de înregistrare

Taxe ONRC pentru 2026:

Conform Legii 239/2025 (promulgată pe 15 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.160, în vigoare din 1 ianuarie 2026):

• Taxa de înregistrare: 200 lei (sau 100 lei pentru depuneri electronice prin portalul ONRC — reducere 50%)
• Taxa pentru verificarea și rezervarea denumirii: 20 lei
• Taxa pentru transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial: 10 lei

Notă: Taxele vor fi ajustate anual cu rata inflației prin Hotărâre de Guvern.

Modalități de plată:

• Online: prin card bancar, direct pe portalul ONRC
• La ghișeu: numerar sau card, în funcție de oficiu
• Transfer bancar: cu adăugarea taxei auxiliare de 7,68 lei pentru operațiuni prin poștă/email/fax

Pasul 7: Soluționarea cererii și eliberarea certificatului

Termene legale de soluționare:

Pentru PFA:

Art. 13 alin. (2) OUG nr. 44/2008 — Certificatul de înregistrare se eliberează în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii sau, după caz, de la data completării cererii cu documentele solicitate. Sursa: OUG nr. 44/2008, Art. 13

Pentru II:

Conform informațiilor ONRC, cererea se soluționează în termen de o zi lucrătoare de la înregistrare.

Procedura de soluționare:

• Registratorul verifică dosarul și, dacă toate documentele sunt complete și conforme, emite o încheiere de admitere
• Încheierea se publică în Buletinul Electronic al Registrului Comerțului (BERC)
• Se eliberează certificatul de înregistrare și certificatul constatator

Obținerea certificatului:

• La ghișeu: ridicați personal certificatul (sau prin împuternicit)
• Online: descărcați certificatul electronic din portalul ONRC

Ce primiți:

1. Certificatul de înregistrare — atestă înregistrarea în registrul comerțului
2. Certificatul constatator — document care atestă datele de identificare ale PFA/II (CUI, sediu, coduri CAEN, etc.)

Aspecte practice și greșeli frecvente

Alegerea între PFA și II

Când să alegeți PFA:

• Desfășurați activitate în principal prin forța de muncă proprie (freelancer, consultant, meșteșugar)
• Aveți nevoie de maximum 5 coduri CAEN
• Intenționați să angajați maximum 3 salariați
• Doriți să cumulați calitatea de PFA cu cea de salariat

Când să alegeți II:

• Doriți să angajați până la 8 salariați
• Aveți nevoie de până la 10 coduri CAEN
• Doriți ca moștenitorii să poată continua activitatea la deces (ca întreprindere familială)

Sediul profesional la domiciliu — întrebări frecvente

Trebuie să anunț asociația de proprietari?

Dacă nu desfășurați activitate efectivă la domiciliu (lucrați la clienți, online, sau în deplasare), nu este necesară notificarea asociației de proprietari. Este suficientă declarația pe propria răspundere conform art. 9 alin. (2^1) din OUG 44/2008.

Dacă desfășurați activitate cu acces de clienți sau care presupune modificări (cabinet medical, salon de înfrumusețare, atelier), poate fi necesară autorizația asociației de proprietari.

Pot folosi adresa din buletin dacă locuiesc în chirie?

Da, puteți folosi adresa la care locuiți în chirie, cu acordul proprietarului. Proprietarul trebuie să vă elibereze o declarație sau un contract de comodat prin care vă pune la dispoziție sediul.

Semnătura electronică calificată — este obligatorie pentru depunerea online?

Da, pentru depunerea electronică a cererii de înregistrare pe portalul ONRC, este obligatorie semnătura electronică calificată.

Unde obțin o semnătură electronică calificată?

• Furnizori acreditați: Certitude (certitude.ro), Certsign (certsign.ro), TransSped (transsped.ro), Romanian Qualified Electronic Signature (rqes.ro)
• Cost: aproximativ 100-200 lei/an, în funcție de furnizor
• Necesită: act de identitate și posibilitatea de validare prin SMS sau aplicație

Cât durează procedura în practică?

Depunere online: 1-3 zile lucrătoare (în funcție de PFA sau II și de corectitudinea dosarului)

Depunere la ghișeu: 1-5 zile lucrătoare (în funcție de oficiu și volumul de cereri)

Cauze de întârziere:

• Dosarul incomplet (lipsesc documente sau conțin erori)
• Verificări suplimentare solicitate de registrator
• Perioada de vârf (începutul anului, final de trimestru)

Pot înregistra PFA dacă sunt cetățean UE/non-UE?

Cetățeni UE/SEE/Elveția: au aceleași drepturi ca cetățenii români — pot înregistra PFA sau II fără condiții suplimentare.

Cetățeni din state terțe (non-UE): trebuie să dețină un permis de ședere valabil în România și, în funcție de activitate, pot avea nevoie de autorizație de muncă. Este recomandat să verificați cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) înainte de înregistrare.

Ce se întâmplă dacă cererea este respinsă?

Dacă dosarul este incomplet sau conține erori, registratorul vă va comunica observațiile și vi se va acorda posibilitatea de a completa/corecta documentele.

Dacă cererea este respinsă definitiv (de exemplu, pentru neîndeplinirea condițiilor legale), puteți contesta decizia la instanța competentă (tribunalul), în termen de 15 zile de la comunicare.

Taxele nu se restituie în caz de respingere.

Obligații imediate după înregistrare

După obținerea certificatului de înregistrare, aveți următoarele obligații imediate:

1. Înregistrarea la ANAF (dacă nu s-a făcut automat)

De obicei, ONRC transmite automat datele către ANAF pentru înregistrarea fiscală. Verificați pe site-ul ANAF (Spațiul Privat Virtual — SPV) dacă ați fost înregistrat. Dacă nu, depuneți Declarația 010 de înregistrare fiscală la ANAF.

2. Alegerea sistemului de impozitare

Aveți 30 de zile de la înregistrare pentru a depune Declarația 220 (Declarația privind venitul estimat/norma de venit) și a opta pentru:

• Sistem real — impozit de 10% pe venitul net (venituri minus cheltuieli deductibile)
• Normă de venit — impozit calculat pe baza unei sume forfetare stabilite de ANAF (disponibilă doar pentru anumite activități și localități)

3. Înregistrarea ca plătitor de TVA (dacă depășiți pragul)

Dacă cifrele de afaceri estimate depășesc 300.000 lei (echivalentul a aproximativ 60.000 euro) pe an, sunteți obligat să vă înregistrați ca plătitor de TVA.

Dacă nu depășiți pragul, înregistrarea este opțională.

4. Alegerea unui sistem de contabilitate

PFA și II pot opta între:

• Evidență contabilă în partidă simplă (mai simplu, potrivit pentru activități mici)
• Contabilitate în partidă dublă (obligatoriu dacă sunteți plătitor de TVA sau dacă depășiți anumite praguri)

De regulă, se recomandă angajarea unui contabil autorizat pentru a vă asigura conformitatea fiscală.

5. Deschiderea unui cont bancar

Deși nu este obligatoriu prin lege, este recomandat să deschideți un cont bancar dedicat activității PFA/II, pentru a separa veniturile personale de cele profesionale.

Băncile oferă pachete speciale pentru PFA/II, cu taxe reduse.

6. Comandarea ștampilei

Ștampila nu este obligatorie prin lege pentru PFA și II, dar este utilă pentru semnarea contractelor, facturilor și a altor documente oficiale.

Cost: 30-80 lei, în funcție de model.

Costuri estimate pentru înființarea PFA/II

Observație: costurile variază în funcție de județ, de numărul de coduri CAEN și de opțiunea pentru servicii suplimentare.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Mihai Popescu, consultant fiscal (Solo.ro) „Mulți antreprenori la început ignoră importanța alegerii corecte a codurilor CAEN. Este recomandat să includeți toate activitățile pe care intenționați să le desfășurați în primul an, chiar dacă nu le veți activa imediat. Modificarea ulterioară a codurilor CAEN presupune taxe suplimentare și proceduri administrative." Sursa: Ghid pentru înființarea unui PFA, SOLO

⚠️ Opinie specialistă — Elena Ionescu, expert contabil (Dianex.ro) „Pentru anul 2026, modificările legislative aduse de Legea 239/2025 simplifică procedurile, dar este esențial să vă asigurați că aveți toate documentele în ordine înainte de depunere. O cerere incompletă va genera întârzieri și, implicit, costuri suplimentare." Sursa: Noutăți firme 2026, Dianex

Legislație europeană

Înființarea unei PFA sau II în România este guvernată nu doar de legislația națională, ci și de principiile fundamentale ale dreptului Uniunii Europene privind libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor. Aceste drepturi garantează cetățenilor UE posibilitatea de a-și desfășura activități economice în orice stat membru, în condiții echitabile.

Baza legală europeană

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE)

Articolul 49 TFUE — „În cadrul dispozițiilor de mai jos, restricțiile privind libertatea de stabilire a resortisanților unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise. Această interdicție se aplică, de asemenea, restricțiilor privind înființarea de agenții, sucursale sau filiale de către resortisanții oricărui stat membru stabiliți pe teritoriul oricărui stat membru. Libertatea de stabilire cuprinde accesul la activități independente și exercitarea acestora, precum și constituirea și gestionarea de întreprinderi, în special a societăților [...], în condițiile definite de legislația țării de stabilire pentru propriii resortisanți, sub rezerva dispozițiilor capitolului referitor la capital." Sursa: TFUE, Art. 49

Articolul 56 TFUE — „În cadrul dispozițiilor de mai jos, restricțiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii sunt interzise în ceea ce privește resortisanții statelor membre stabiliți într-un stat membru, altul decât cel al destinatarului prestării." Sursa: TFUE, Art. 56

Aceste articole garantează că:

• Cetățenii UE/SEE pot înființa PFA sau II în România în aceleași condiții ca cetățenii români
• Nu pot exista discriminări pe bază de cetățenie pentru accesul la activități economice independente
• Procedurile administrative trebuie să fie proporționale, transparente și nediscriminatorii

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 2006/123/CE privind serviciile în piața internă (Directiva Servicii)

Directiva 2006/123/CE — cunoscută ca „Directiva Servicii", stabilește un cadru juridic pentru eliminarea barierelor în calea libertății de stabilire și a liberei prestări a serviciilor între statele membre. Directiva impune statelor membre să simplifice procedurile administrative și să creeze „ghișee unice" (points of single contact) pentru furnizori. Sursa: Directiva 2006/123/CE

Dispoziții cheie aplicabile înființării PFA/II:

• Art. 6 — Statele membre trebuie să asigure posibilitatea ca procedurile de înregistrare să fie finalizate prin „ghișee unice" (în cazul României, portalul ONRC)
• Art. 8 — Toate procedurile și formalitățile trebuie să poată fi îndeplinite „la distanță și pe cale electronică"
• Art. 9 — Sistemele de autorizare trebuie să fie nediscriminatorii, justificate de motive imperative de interes general, și nu mai restrictive decât este necesar

Transpunerea în România: OUG nr. 44/2008 și sistemul electronic ONRC transpun parțial această directivă, permițând înregistrarea electronică a PFA și II prin portal.onrc.ro.

Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale

Directiva 2005/36/CE — stabilește regulile pentru recunoașterea calificărilor profesionale obținute într-un stat membru pentru exercitarea unei profesii reglementate în alt stat membru. Sursa: Directiva 2005/36/CE

Această directivă este relevan tă pentru PFA/II care desfășoară profesii reglementate (medici, avocați, arhitecți, ingineri, contabili etc.). Dacă aveți o calificare profesională obținută într-un alt stat membru UE, aceasta trebuie recunoscută în România conform procedurii prevăzute de directivă.

Autoritate competentă în România: Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) — cnred.edu.ro

Transpunerea în dreptul român

Principiile europene privind libertatea de stabilire și simplificarea procedurilor administrative au fost transpuse în legislația românească prin:

1. OUG nr. 44/2008 — reglementează înființarea PFA și II în conformitate cu principiile non-discriminării și accesului liber pentru cetățenii UE/SEE

Art. 8 alin. (1) OUG 44/2008 — nu face nicio distincție pe bază de cetățenie pentru cetățenii UE/SEE. Aceștia beneficiază de aceleași drepturi ca cetățenii români la înființarea unei PFA sau II. Sursa: OUG nr. 44/2008

2. Portalul electronic ONRC (portal.onrc.ro) — implementează cerințele Directivei Servicii prin permiterea înregistrării electronice complete

3. Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor — transpune Directiva 2005/36/CE pentru profesii reglementate

Aspecte practice din perspectivă europeană

1. Cetățeni UE/SEE/Elveția

Dacă sunteți cetățean UE, SEE sau elvețian, aveți aceleași drepturi ca cetățenii români:

• Nu este nevoie de permis de ședere sau autorizație de muncă
• Nu există restricții suplimentare pentru înființarea PFA sau II
• Puteți folosi documentele emise în țara de origine (acte de identitate, diplome) — acestea trebuie acceptate conform art. 5(3) din Directiva Servicii
• Traducerile autorizate sunt obligatorii doar pentru documente în limbi non-UE

2. Cetățeni din state terțe (non-UE)

Pentru cetățenii din state non-UE, situația este diferită:

• Este necesar un permis de ședere valabil în România
• În funcție de activitate, poate fi necesar un permis de muncă sau o autorizație de desfășurare a activității independente
• Se recomandă consultarea cu Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) înainte de înregistrare

3. Recunoașterea calificărilor profesionale

Dacă dețineți diplome sau certificate profesionale obținute într-un alt stat membru UE:

• Pentru profesii reglementate (medic, avocat, arhitect, inginer autorizat etc.), trebuie să obțineți recunoașterea prin CNRED sau autoritatea competentă pe profesie
• Pentru profesii nereglementate, diplomele UE sunt recunoscute automat — nu este necesar un proces formal de echivalare
• Atenție: Unele activități (ex: servicii medicale, juridice, construcții) pot avea cerințe suplimentare de autorizare chiar dacă diploma este recunoscută

Exemplu: Un arhitect cu diplomă din Germania poate obține recunoașterea prin Ordinul Arhitecților din România (OAR) conform procedurii simplif icate prevăzute de Directiva 2005/36/CE.

4. Prestări de servicii transfrontaliere

Dacă aveți o PFA sau II înregistrată în România, puteți presta servicii în orice alt stat membru UE conform principiului liberei prestări a serviciilor (art. 56 TFUE):

• Fără înregistrare permanentă în statul membru de destinație (pentru prestări ocazionale)
• Cu respectarea regulilor locale de informare și, eventual, declarare prealabilă
• Cu aplicarea legislației fiscale și sociale conform regulamentelor UE

Important: Pentru activități permanente într-un alt stat membru, este necesar să vă înregistrați și acolo conform principiului libertății de stabilire.

5. Mobilitate în cadrul UE — „cazul Centros"

Jurisprudența CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) garantează că aveți dreptul să vă înregistrați o formă de afaceri (inclusiv PFA/II) în orice stat membru UE, chiar dacă activitatea principală se desfășoară în alt stat.

Cauza C-212/97, Centros — CJUE a statuat că statele membre nu pot refuza înregistrarea unei sucursale a unei societăți din alt stat membru, chiar dacă scopul este evitarea cerințelor mai stricte din statul de destinație, atâta timp cât nu există fraudă. Sursa: CJUE, Centros

Acest principiu se aplică și PFA/II pentru cetățenii UE care doresc să înființeze o formă de business în România, dar să presteze servicii în altă țară UE.

Implicații practice

Ce înseamnă legislația UE pentru dvs. ca titular de PFA/II:

✅ Drepturi garantate:

• Accesați piețe din 27 de state membre fără bariere suplimentare
• Recunoașterea automată a calificărilor profesionale (pentru profesii reglementate, cu procedură simplificată)
• Protecție împotriva discriminării pe motive de cetățenie

⚠️ Obligații de respectat:

• Declararea corectă a veniturilor în România (sau în statul de reședință fiscală, conform convențiilor de evitare a dublei impuneri)
• Respectarea normelor de protecție a consumatorilor UE (de ex., Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor)
• Conformitatea cu GDPR (Regulamentul 2016/679) dacă procesați date personale

Resurse și contacte

• SOLVIT — serviciu gratuit pentru rezolvarea problemelor legate de aplicarea greșită a dreptului UE de către autorități: ec.europa.eu/solvit
• Rețeaua Enterprise Europe Network România — asistență pentru accesarea piețelor europene: een.ec.europa.eu
• Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED): cnred.edu.ro
• Portalul "Your Europe" — informații despre drepturile în UE: europa.eu/youreurope

Jurisprudență națională

Contestațiile strict legate de înființarea PFA/II sunt relativ rare în jurisprudența publică ReJust. În schimb, apar mai des litigii privind efectele încheierilor ONRC (radiere, mențiuni) și capacitatea procedurală a formelor fără personalitate juridică.

Decizii favorabile (PRO)

Tribunalul Brăila, 12.02.2026 (RJ 8423d6947) — ordonanță președințială, parte reclamantă: Întreprindere Individuală Din extras rezultă că instanța de apel a menținut soluția de fond favorabilă reclamantei (întreprindere individuală), în contextul unui litigiu cu profesioniști. În motivare este menționată și discuția privind excepția lipsei capacității de folosință a II, respinsă ca rămasă fără obiect la fond. Instanța a validat folosirea căilor procedurale civile de către titularul unei întreprinderi individuale, în raporturi comerciale cu societăți. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/8423d6947

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul Giurgiu, 10.02.2026 (RJ 659e45473) — plângere împotriva încheierii ORC (radiere) Cauza privește plângerea formulată împotriva unei încheieri ORC prin care se admisese o cerere de radiere. Petentul (AJFP) a solicitat anularea încheierii, însă plângerea a fost respinsă. Instanța a reținut, în esență, că simpla contestare a încheierii registratorului nu este suficientă fără dovedirea clară a nelegalității actului de registru. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/659e45473

Tribunalul Giurgiu, 10.02.2026 (RJ gg972g2eg) — plângere împotriva încheierii ORC (radiere) Într-o speță similară (tot pe plângere împotriva încheierii ORC privind radierea), instanța a respins din nou demersul petentului. Soluția confirmă tendința de menținere a încheierilor de registru atunci când criticile nu răstoarnă prezumția de legalitate a actului administrativ-jurisdicțional emis de registrator. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/gg972g2eg

Tribunalul Comercial Argeș, 04.02.2026 (RJ 9d37g2ge6) — plângere împotriva rezoluției directorului ORC În litigiu cu profesioniști, având ca obiect plângere împotriva rezoluției directorului ORC, instanța a respins plângerea. Raționamentul merge în aceeași direcție: controlul judiciar al operațiunilor de registru există, dar este unul strict, dependent de probarea concretă a nelegalității încheierii/rezoluției contestate. Sursa: https://www.rejust.ro/juris/9d37g2ge6

Tendințe jurisprudențiale și administrative

1. Litigiile publice despre „înființare PFA/II” apar mai rar decât litigiile despre efectele ulterioare ale înscrierilor în registrul comerțului.
2. Instanțele tratează plângerile împotriva încheierilor ORC în cheie restrictivă: fără probe concrete de nelegalitate, plângerile sunt respinse.
3. Pentru întreprinderea individuală, practica confirmă că titularul poate utiliza instrumentele procesuale civile obișnuite în litigii comerciale.
4. Practic, pentru PFA/II, etapa critică rămâne calitatea documentației depuse la ONRC; în litigiu, marja de corectare judiciară este limitată dacă dosarul administrativ a fost corect întocmit.

Obligații suplimentare și aspecte avansate

Obligații GDPR pentru PFA

Un titular de PFA care procesează date personale ale clienților (baze de date, liste de marketing) are obligații concrete conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR) și Legii nr. 190/2018.

Înregistrare la ANSPDCP — NU este obligatorie: România nu impune înregistrarea obligatorie a operatorilor de date personale la ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal). GDPR nu necesită o autorizare prealabilă — operatorii au responsabilitate directă de a respecta regulamentul.

Desemnarea DPO (Responsabil cu Protecția Datelor): DPO nu este obligatoriu pentru PFA în general, dar devine necesar în cazuri specifice:

• Prelucrarea sistematică și pe scară largă a datelor ca activitate principală
• Prelucrarea datelor sensibile (biometrice, sănătate)
• Prelucrarea numerelor de identificare naționale (CNP) pe bază de interes legitim — cerință suplimentară în România

Obligații concrete:

1. Consimțământ explicit pentru marketing direct (Art. 6 și 21 GDPR)
2. Informare transparentă — politică de confidențialitate conform Art. 13-14 GDPR
3. Registre de prelucrare — obligatorii dacă prelucrarea este frecventă sau implică date sensibile (scutire pentru sub 250 angajați nu se aplică pentru activități frecvente)
4. Notificarea breșelor — ANSPDCP trebuie notificat în 72 de ore de la descoperirea unei breșe (Art. 33 GDPR)
5. Drepturi ale subiecților — acces, rectificare, ștergere, portabilitate

Implicații practice: Pentru baze de date cu clienți și liste de marketing, PFA trebuie să obțină consimțământ explicit, să mențină măsuri de securitate adecvate (criptare, acces restricționat), și să permită clienților să se opună sau să solicite ștergerea datelor.

Surse: GDPR (Regulamentul UE 2016/679), Legea nr. 190/2018, Orientări ANSPDCP

Obligații de drept al muncii pentru PFA cu salariați

Un PFA care angajează salariați (până la 3 conform OUG 44/2008) are obligații stricte în materie de drept al muncii.

1. Înregistrarea contractelor la ITM Conform Legii nr. 88/2018, contractele individuale de muncă trebuie înregistrate în REVISAL (Registrul General de Evidență a Salariaților) și transmise la Inspectoratul Teritorial de Muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității salariatului. Această obligație se aplică pentru orice număr de salariați, inclusiv PFA cu un singur angajat.

2. Regulament intern Nu există prag explicit de obligatorietate pentru PFA cu puțini salariați, dar este extrem de recomandabil să adopte un regulament minimal care să cuprindă programul de lucru, regulile disciplinare și procedura de rezolvare a conflictelor.

3. Securitate și sănătate în muncă (SSM) Conform Legii nr. 319/2001, angajatorul trebuie să:

• Realizeze evaluarea riscurilor profesionale pentru fiecare loc de muncă
• Elaboreze planul de prevenire și protecție în muncă
• Asigure supravegherea medicală a salariaților (prin servicii de medicină a muncii externe sau interne)
• Instruiască salariații cu privire la normele de securitate înainte de angajare
• Furnizeze echipamentul de protecție individuală necesar (unde aplicabil)

4. Evidențe obligatorii

• Pontaj zilnic cu orele prestate de fiecare salariat
• Registrul de accidente (dacă survine un accident, trebuie raportat la ITM în 24 ore)

Sancțiuni pentru neconformare:

• Neînregistrarea contractului la ITM: amendă de 20.000 lei per salariat (cumulabil, plafon 200.000 lei), plus suspendarea activității până la remediere
• Nerespectarea SSM: amendă 10.000-30.000 lei, suspensie activitate în cazuri grave, răspundere penală (6 luni - 2 ani închisoare) pentru accidente mortale cauzate de neglijență
• Alte neconformități: 3.000-10.000 lei pentru lipsa instruirii SSM sau a pontajului

Surse: Legea nr. 88/2018, Legea nr. 319/2001, Codul Muncii

TVA pentru servicii digitale către consumatori UE — regimul OSS

Un PFA care prestează servicii digitale către consumatori din alte state UE trebuie să respecte reguli specifice de TVA conform Directivei 2006/112/CE și Codului Fiscal român.

Principiu fundamental: Locul prestării serviciilor digitale către consumatori din UE se află în statul de consum (țara unde stă consumatorul), nu în România.

Pragul de €10.000 — cheie pentru obligații:

• Sub €10.000 anual în vânzări B2C către UE: PFA poate opta să aplice TVA română pe facturile respective (nu este obligatoriu, dar simplifică administrarea)
• Peste €10.000 anual: PFA TREBUIE să se înregistreze în sistemul OSS (One Stop Shop / Ghișeul Unic) la ANAF și să aplice TVA conform ratei din țara consumatorului

Obligații în regimul OSS:

• Declarații trimestriale (formularul D399) depuse până la sfârșitul lunii următoare după încheierea trimestrului
• Plata TVA în euros către ANAF, care redistribuie către statele membre respective
• Înregistrare pe portalul ANAF: www.anaf.ro/One-Stop-Shop

Excepții:

• Servicii B2B (către alte entități fiscale): se aplică Art. 317 Cod fiscal — locul prestării este în statul beneficiarului, PFA poate emite factură fără TVA dacă are cod intracomunitar
• Servicii către non-UE: nu sunt supuse TVA în România

Implicații practice: PFA trebuie să monitorizeze veniturile anuale din servicii digitale B2C către consumatori UE, să colecteze informații despre locul consumului pentru fiecare client, și să se pregătească pentru înregistrarea OSS când se apropie de pragul €10.000.

Surse: Directiva 2006/112/CE, Codul Fiscal Art. 266, 315, Ghid ANAF privind OSS

PFA la distanță pentru rezidenți fiscali în altă țară UE

Un cetățean român rezident fiscal în altă țară UE poate înființa și opera un PFA în România complet la distanță, conform principiului libertății de stabilire (Art. 49-55 TFUE). Legislația românească nu impune ca desfășurarea activității să se facă fizic din sediul social în România.

Implicații fiscale — rezidență fiscală: Conform Art. 7 Codul Fiscal, o persoană fizică este rezidentă fiscală în România dacă:

• Are domiciliul în România
• Are centrul intereselor vitale în România
• Se află în România minimum 183 de zile pe orice perioadă de 12 luni
• Este cetățean român angajat de stat în străinătate

Cetățeanul român care se mută în altă țară UE și plătește taxe acolo devine nerezident fiscal pentru România.

Scenarii de impozitare:

1. Dacă rămâne rezident fiscal în România:

• Impozitează venituri mondiale de la PFA în România
• Se supune regimului PFA: cote progresive, deduceri, obligații declarative românești

2. Dacă devine nerezident fiscal (stabilit în altă țară UE):

• Veniturile din PFA sunt impozitate în România ca venituri ale nerezidentului cu reținere la sursă de 10%
• Risc: Dacă operația PFA din România depășește praguri de permanență (sediu fix, angajați, depozite), poate deveni «sediu permanent» și se aplică regim de impozitare pe profit normal

Convenții de evitare a dublei impuneri: România are convenții cu toate statele UE (model OECD). Mecanismul de evitare:

• Țara sursă (România) aplică reținere 10%
• Țara de rezidență include veniturile în venitul mondial și creditează impozitul plătit în România

Obligații:

• Raportare anuală de venituri și cheltuieli în România
• Posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal mandatar pentru anumite impozite
• Declararea veniturilor mondiale în țara de rezidență fiscală

Surse: Codul Fiscal Art. 7-9, TFUE Art. 49, Convenții bilaterale de evitare a dublei impuneri

Colaborare cu independenți vs. risc de recalificare

Este complet legal pentru un PFA să colaboreze cu alte PFA-uri sau SRL-uri ca furnizori de servicii independenți, depășind astfel limita de 3 salariați.

Diferența critică:

• Salariați: relație de subordine și control, contract individual de muncă (maximum 3 pentru PFA)
• Colaboratori independenți: persoane juridice sau fizice autorizate care prestează servicii pe bază de contract civil de prestări servicii, fără subordine

Criteriile de independență — testul celor 7 criterii: Conform Art. 7 Codul Fiscal, o activitate este considerată independentă dacă îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii:

1. Libertatea de a alege locul și ora de muncă
2. Existența mai multor clienți (nu exclusivitate)
3. Asumarea riscului economic și profesional
4. Folosirea resurselor proprii (echipament, software)
5. Contribuție intelectuală/fizică proprie
6. Calitatea de membru al unei ordini profesionale (dacă e cazul)
7. Libertatea de a desfășura activitatea direct sau cu angajați proprii

Risc de recalificare ca muncă deghizată: Dacă se îndeplinesc MAI PUȚIN de 4 criterii, ANAF și ITM pot recalifica contractul ca relație de muncă, cu următoarele consecințe:

• Recalcularea contribuțiilor sociale și de sănătate retroactiv (până la 5 ani)
• Plata taxelor de venit datorate ANAF
• Penalități și dobânzi
• Amenzi de până la 200.000 lei de la ITM
• Posibile sancțiuni penale pentru evaziune

Recomandări practice:

• Includeți clauze explicite de independență în contract (fără program obligatoriu, locație fixă)
• Asigurați-vă că colaboratorul lucrează și pentru alți clienți
• Colaboratorul trebuie să emită factură pentru fiecare serviciu, nu «foaie de prezență»
• Evitați să îl tratați ca pe un angajat (mail corporativ, facilități pentru angajați)

Surse: Codul Fiscal Art. 7, Codul Muncii Art. 2, OUG 44/2008

Protecția consumatorilor și platformele SOL/SAL

Un PFA care vinde bunuri sau servicii către consumatori finali (B2C) este considerat "profesionist" conform OUG 34/2014 și se supune reglementărilor privind protecția consumatorilor.

Obligații informative principale:

1. Pentru contractele la distanță și în afara spațiilor comerciale:

• Furnizarea informațiilor clare despre produs/serviciu, preț total cu toate taxele, modalități de plată și livrare
• Mențiunea expresă a dreptului de retragere (14 zile)
• Formularul tipizat de retragere
• Informații despre costurile returnării produselor

2. Dreptul de retragere: Consumatorii beneficiază de o perioadă de 14 zile pentru a se retrage din contractele la distanță sau încheiate în afara spațiilor comerciale (30 de zile pentru contracte de vânzare prin vizite organizate la domiciliu).

Obligații la exercitarea dreptului de retragere:

• Rambursare integrală în maxim 14 zile de la notificarea retragerii
• Utilizarea aceleiași modalități de plată ca la achiziție
• Nu se pot percepe comisioane la rambursare

3. Livrare și transfer de risc:

• Livrare în maxim 30 de zile de la încheierea contractului
• Riscul de pierdere trece la consumator doar odată cu preluarea efectivă a produselor
• Lipsa livrării în termen dă dreptul la rezoluțiune și rambursare în 7 zile

SOL/SAL — platforme de soluționare alternativă: Clarificare importantă: SOL (Soluționarea Online a Litigiilor) și SAL (Soluționarea Alternativă a Litigiilor) NU sunt sisteme de înregistrare obligatorie. Sunt mecanisme de depunere și soluționare extrajudiciară a plângerilor consumatorilor.

Obligația PFA-urilor: Comercianții online care vând B2C sunt obligați să afișeze pictograme/linkuri pe website:

• SAL: https://anpc.ro/ce-este-sal/
• SOL: https://ec.europa.eu/consumers/odr (până la 20 iulie 2025)

Afișarea acestor informații a devenit obligatorie din 18 august 2022.

Sancțiuni ANPC:

• 7.000-35.000 lei pentru lipsa informațiilor precontractuale
• 4.000-10.000 lei pentru furnizare neinteligibilă a informațiilor
• 15.000 lei pentru lipsa/nerespectarea dreptului de retragere
• 5.000-200.000 lei pentru practici comerciale agresive sau inșelătoare repetate

Surse: OUG 34/2014, Ghiduri ANPC

Comerț electronic și depozitare la domiciliu

Conform OUG 44/2008, articolul 9, alineatul 2¹, dacă PFA nu desfășoară activitate economică efectivă la domiciliul declarat, poate depune o declarație pe propria răspundere prin care declară că activitatea se desfășoară la terți sau online. În această situație, nu este necesară aprobarea asociației de proprietari.

Când este obligatorie autorizația asociației de proprietari:

Conform Legii 196/2018 (Legea asociațiilor de proprietari), articolul 40, schimbarea destinației unei locuințe pentru activitate comercială necesită aprobarea scrisă anterioară a proprietarilor direct afectați (vecini).

Activitate efectivă include:

• Primirea clienților la domiciliu
• Utilizarea vizibilă a spațiilor pentru activități comerciale
• Stocarea de mărfuri în volume mari care afectează spațiile comune sau vecinii
• Operații care generează trafic de persoane, zgomot sau alte perturbări

Comerț electronic cu depozitare:

• Fără depozitare sau depozitare minimă: Dacă PFA operează doar online (comenzi prin internet, livrare prin terți) și nu primește clienți la domiciliu, se aplică declarația pe propria răspundere — nu este necesară autorizația asociației.

• Cu depozit substanțial: Dacă depozitarea mărfurilor este vizibilă și constituie o parte esențială a afacerii, depozitul se consideră punct de lucru secundar și trebuie înregistrat separat la ONRC. În această situație, se aplică regulile privind autorizația asociației de proprietari.

Recomandare practică: Înainte de depunere, consultați asociația de proprietari sau administratorul blocului pentru a clarifica dacă modelul de afaceri se consideră «activitate efectivă» în regulamentul blocului.

Surse: OUG 44/2008 Art. 9, Legea 196/2018 Art. 40

Insolvență personală și protecția patrimoniului

LIMITARE CRITICĂ: Legea 151/2015 privind insolvența persoanelor fizice se aplică persoanelor ale căror obligații NU rezultă din exploatarea unei întreprinderi. Aceasta înseamnă că:

• PFA-urile cu datorii provenite din activitatea comercială sunt EXCLUSE din Legea 151/2015
• Aceste cazuri cad sub reglementarea Legii 85/2014 (faliment comercial)
• PFA-urile cu datorii exclusiv personale (necomerciale) pot accesa procedura din Legea 151/2015

Procedura de intrare în insolvență (pentru obligații personale):

Trei forme disponibile:

1. Procedura planului de rambursare (administrativă):

   • Fără implicarea curții
   • Cerință: datorii de minimum 15 salarii minime (~38.250 lei)
   • Depunere la Comisia de Insolvență din teritoriu
   • Plan de rambursare pe aproximativ 5 ani

2. Procedura lichidării activelor (judiciară):

   • Pentru situații financiare severe
   • Depunere la Tribunal
   • Un lichidator numit de instanță administrează vânzarea activelor

3. Procedura simplificată (judiciară):

   • Datorii maxim 10 salarii minime
   • Eligibili: pensionari sau persoane cu 50%+ incapacitate de muncă

Documente necesare (Art. 13):

• Dovezi de venit din ultimii 3 ani
• Declarații fiscale din ultimii 3 ani
• Cazier judiciar și fiscal actualizate
• Raport de credit (maxim 30 zile vechime)
• Plan de rambursare propus
• Listă de creditori cu sume și tipuri de obligații

Bunuri protejate de la executare silită:

Conform Legii 151/2015 și Codului de Procedură Civilă (Art. 727-729):

A) Bunuri pentru uz personal și casnic:

• Mobilier de locuință, articole de uz casnic — limită 5.000 lei per articol
• Obiecte religioase — limită 2.000 lei per articol
• Condiție: trebuie să fie indispensabile pentru debitor și familia sa

B) Locuința principală:

• NU este integral protejată — poate fi inclusă în plan și eventual lichidată
• Debitorul păstrează drepturi temporare de ocupare pentru ~6 luni după vânzare

C) Vehicul:

• Un vehicul cu valoare maximă 5.000 euro
• Condiție: esențial pentru naveta la locul de muncă sau nevoile familiei

D) Instrumente de muncă și echipament profesional (Art. 728 CPC):

• Bunuri mobile destinate exercitării ocupației/profesiei
• Echipament agricol (dacă fermier): inventar, animale de lucru, hrană, semințe — în măsura necesară continuării lucrărilor

E) Venituri și subsidii (Art. 729 CPC):

• Pentru obligații de întreținere: maxim 1/2 din venitul lunar net poate fi executat
• Pentru alte datorii: maxim 1/3 din venitul lunar net poate fi executat
• Complet neexecutabile: alocații de stat pentru copii, ajutoare de maternitate, burse de studii

Suspensiunea executărilor silite: La admiterea cererii, se suspendă provizoriu și de drept toate executările silite. După aprobarea planului, suspensie completă și definitivă (cu excepția unor obligații privilegiate cum ar fi obligații de întreținere).

Surse: Legea nr. 151/2015, Codul de Procedură Civilă Art. 727-729, Legea nr. 85/2014

Deschiderea contului bancar pentru cetățeni UE non-rezidenți

Cetățenii UE non-rezidenți care doresc să deschidă un cont bancar pentru PFA în România pot întâmpina dificultăți practice, deși legislația europeană garantează egalitatea de tratament.

Principalele obstacole:

1. Certificatul de rezidență fiscală: Cea mai semnificativă dificultate — băncile majore românești (Banca Transilvania, BRD, ING, BCR) cer certificat de rezidență fiscală emis de administrația fiscală din țara de origine. Procesul de obținere variază între state membre și poate dura 2-4 săptămâni.

2. Dovada domiciliului (Proof of Address): Băncile cer dovezi ale domiciliului din țara de origine (factură de utilități cu vechime sub 90 de zile, contract de închiriere). Pentru cei care se află în tranziție sau locuiesc temporar, aceasta devine problematică.

3. Lipsa adresei în România: Deși PFA-ul se poate înregistra cu adresa din țara de origine conform legislației UE, mulți bancheri impun o adresă în România ca cerință de facto. Aceasta creează un cerc vicios.

4. Limitări ale serviciilor online: Nu toate băncile permit deschiderea completă a contului online pentru non-rezidenți. Mulți bancheri cer o vizită în persoană.

5. Documente traduse și legalizate: Pentru documentele din străinătate, băncile pot cere traduceri autentice și legalizări conform Convenției de la Haga.

Bănci mai favorabile pentru non-rezidenți:

• Banca Transilvania: Permite deschidere cont pentru non-rezidenți cu certificat fiscal și dovada domiciliului din țara de origine
• BRD: Politici relativ deschise pentru cetățeni UE

Soluții alternative (fintech):

1. Wise (TransferWise):

• Oferă IBAN românesc și conectare la sistemul bancar românesc
• Acceptă mai ușor non-rezidenți în procesul KYC
• Costuri mai mici pentru transferuri internaționale
• Limitări: nu este o bancă deplină (nu oferă credite)

2. Revolut Business:

• Disponibil pentru oricine locuiește în EEA
• Proces de deschidere rapid (câteva ore)
• Suportă multiple conturi în monede diferite
• Limitări: unele bănci românești au restricții asupra transferurilor către Revolut

3. Payoneer Business Account:

• Platformă globală cu acces din orice loc
• Acceptă PFA din România
• Procese KYC mai flexible
• Limitări: nu este cont bancar tradițional, ci serviciu de plăți

Recomandări practice:

1. Înregistrați reședința în România (chiar temporar) prin contract de închiriere — rezolvă o barieră majoră
2. Combinație hibridă: deschideți mai întâi cont la Wise pentru operații zilnice, apoi bancă tradițională ulterior
3. Consultați direct departamentul corporate ale băncilor cu documentele pregătite
4. Obțineți certificatul fiscal din țara de origine înainte de a contacta banca
5. Bugetați 3-6 săptămâni pentru proces complet fără adresă în România

Surse: Ghiduri bănci românești, documentație Wise, Revolut, Payoneer

Întrebări frecvente

1. Pot să îmi deschid PFA dacă sunt salariat?

Da, conform art. 17 alin. (2) din OUG 44/2008, puteți cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al altei persoane. Acest lucru vă permite să prestați servicii ca PFA în paralel cu contractul de muncă, cu condiția să nu existe clauze de exclusivitate în contractul de muncă.

2. Trebuie să am un contabil pentru PFA?

Nu este obligatoriu prin lege, dar este recomandat, mai ales dacă nu aveți cunoștințe de contabilitate și fiscalitate. Un contabil vă ajută să depuneți declarațiile fiscale la timp, să optimizați cheltuielile deductibile și să evitați penalitățile pentru nedepunerea la termen.

Cost contabil: 100-300 lei/lună, în funcție de volumul de operațiuni.

3. Cât de repede pot începe activitatea după înregistrare?

Puteți începe activitatea imediat după obținerea certificatului de înregistrare. Totuși, asigurați-vă că ați îndeplinit toate obligațiile fiscale (înregistrare ANAF, alegerea sistemului de impozitare) și că aveți autorizațile necesare pentru activitatea aleasă (dacă legea impune).

4. Ce fac dacă vreau să modific codurile CAEN sau sediul profesional după înregistrare?

Modificările se fac prin depunerea unei cereri de modificare la ONRC (formular specific), însoțită de documentele justificative. Taxa de modificare variază în funcție de tipul modificării (de regulă, 50-100 lei).

5. Pot să radiez PFA oricând doresc?

Da, puteți radia PFA/II oricând, prin depunerea unei cereri de radiere la ONRC. Cererea trebuie însoțită de dovada achitării tuturor obligațiilor fiscale (adeverință fiscală de la ANAF). Radierea este gratuită.

6. Ce diferență este între PFA și SRL?

7. Pot avea mai multe PFA?

Nu, conform art. 19 alin. (1) din OUG 44/2008, nu puteți fi simultan titular al mai multor PFA sau al unei PFA și al unei II. Puteți avea doar o singură formă juridică de acest tip.

Referințe

Legislație primară

1. OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată prin Legea nr. 182/2016 — legislatie.just.ro
2. Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — legislatie.just.ro
3. Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice — legislatie.just.ro
4. Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului — legislatie.just.ro
5. Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari — legislatie.just.ro
6. Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice — legislatie.just.ro
7. Legea nr. 88/2018 privind asigurarea calității locurilor de muncă (REVISAL) — legislatie.just.ro
8. Legea nr. 319/2001 privind securitatea și sănătatea în muncă — legislatie.just.ro
9. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) — legislatie.just.ro
10. OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii — legislatie.just.ro
11. Codul Fiscal (Legea 227/2015) — legislatie.just.ro
12. Codul de Procedură Civilă, Art. 727-729 — legeaz.net

Legislație europeană

13. TFUE, Art. 49 — Libertatea de stabilire — eur-lex.europa.eu
14. TFUE, Art. 56 — Libera prestare a serviciilor — eur-lex.europa.eu
15. Directiva 2006/123/CE privind serviciile în piața internă — eur-lex.europa.eu
16. Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale — eur-lex.europa.eu
17. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) — eur-lex.europa.eu
18. Directiva 2006/112/CE privind TVA — eur-lex.europa.eu

Ghiduri și documentație oficială

19. ONRC — Persoană fizică autorizată (PFA) — onrc.ro
20. ONRC — Întreprindere individuală (II) — onrc.ro
21. ONRC — Verificare și rezervare PFA, II, IF — onrc.ro
22. Portal ONRC — portal.onrc.ro și myportal.onrc.ro
23. ANAF — Ghid privind ghișeul unic pentru TVA (OSS) — anaf.ro
24. ANSPDCP — Orientări protecția datelor — dataprotection.ro
25. ANPC — Protecția consumatorilor — anpc.ro
26. ANPC — SAL (Soluționarea Alternativă a Litigiilor) — anpc.ro

Articole și ghiduri practice

27. Înființare PFA 2025 - Acte necesare și costuri 2026 (Blog Contabilitate) — blogcontabilitate.ro
28. Ghid pentru înființarea unui PFA (SOLO) — solo.ro
29. Cât te costă un PFA în 2026? (Universul Fiscal) — universulfiscal.ro
30. Noutăți firme 2026 (Dianex) — dianex.ro