Ce acoperă această secțiune
Secțiunea Succesiuni explică modul în care patrimoniul unei persoane decedate se transmite mai departe, potrivit dreptului român. Transmisiunea moștenirii poate urma două căi — regulile stabilite direct de lege sau voința defunctului exprimată prin testament —, însă, în ambele cazuri, cei chemați la moștenire trebuie mai întâi să își exercite dreptul de a accepta sau de a renunța. Întreaga materie este reglementată de Codul Civil (Legea 287/2009), în Cartea a IV-a (Despre moștenire și liberalități).
Materia interesează pe oricine se confruntă cu dezbaterea unei succesiuni — moștenitori, soți supraviețuitori, notari sau persoane care își planifică din timp transmiterea averii. Reperele legale esențiale sunt cuprinse în Codul Civil, Legea 287/2009: moștenirea legală și clasele de moștenitori (Art. 963 și urm.), testamentul (Art. 1034 și urm.) și dreptul de opțiune succesorală (Art. 1100 și urm.).
Ce găsiți în această secțiune
Când defunctul nu a lăsat testament, se aplică articolul despre moștenirea legală: patrimoniul se cuvine rudelor și soțului supraviețuitor, împărțit pe patru clase de moștenitori, fiecare cu cote fixate de lege. Potrivit Art. 963 Cod Civil, descendenții și ascendenții au vocație indiferent de gradul de rudenie, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv; soțul supraviețuitor moștenește alături de orice clasă.
Când defunctul își exprimă voința, intervine articolul despre testament — actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană dispune pentru timpul când nu va mai fi în viață (Art. 1.034 Cod Civil). Latura de formă este detaliată separat, în testamentul — forme, validitate și execuție: cele trei forme — olograf, autentic și privilegiat —, fiecare cu condiții stricte a căror nerespectare atrage nulitatea absolută, precum și conținutul admis al actului (Art. 1035 Cod Civil).
Indiferent de calea urmată, cei chemați la moștenire dispun de un drept de opțiune succesorală, tratat în acceptarea și renunțarea la moștenire: în termen de un an de la deschiderea succesiunii, succesibilul poate accepta — expres sau tacit — ori poate renunța, prin declarație autentică la notar (Art. 1100 și urm. Cod Civil). Pașii concreți și consecințele lor — de la declarația notarială până la efectele acceptării — sunt urmăriți în procedura de acceptare și renunțare.
Cele cinci articole se completează: moștenirea testamentară nu poate înlătura rezerva cuvenită moștenitorilor rezervatari, iar transmiterea efectivă a patrimoniului — legală sau testamentară — depinde de exercitarea corectă a opțiunii succesorale.
Întrebări de orientare
- Defunctul nu a lăsat testament — cine moștenește și în ce cote? Consultați moștenirea legală.
- Ce formă de testament aleg și ce condiții trebuie respectate pentru a fi valabil? Vedeți formele și validitatea testamentului.
- Cum accept sau renunț la o moștenire și în cât timp trebuie să decid? Vedeți procedura de acceptare și renunțare.