Succesiunea PFA și a întreprinderii individuale

La decesul titularului, PFA nu poate fi continuată de moștenitori: activitatea încetează, iar autorizarea se radiază din registrul comerțului. Întreprinderea individuală, în schimb, poate fi preluată de moștenitori printr-o declarație autentică depusă în 6 luni de la dezbaterea succesiunii (art. 27 din OUG nr. 44/2008). În ambele cazuri, bunurile și datoriile afacerii intră în masa succesorală și se moștenesc după regulile Codului civil, moștenitorii răspunzând pentru pasiv doar în limita activului.

Pe scurt

Nici PFA-ul, nici întreprinderea individuală (II) nu au personalitate juridică — sunt doar forme de exercitare a activității economice de către o persoană fizică, așa că la decesul titularului nu „se transmite o firmă", ci trece în masa succesorală patrimoniul defunctului — mai exact cota-parte ce îi revine după lichidarea eventualei comunități de bunuri a soților (art. 355-357 Cod civil) — inclusiv bunurile din patrimoniul de afectațiune. Diferența esențială: PFA încetează la deces și se radiază (nu poate fi continuată de moștenitori), în timp ce întreprinderea individuală poate fi continuată de moștenitori dacă își manifestă voința printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la dezbaterea succesiunii (art. 27 din OUG nr. 44/2008). Bunurile și datoriile afacerii se moștenesc după regulile Codului civil, moștenitorii răspunzând pentru datorii doar în limita activului succesoral.

Cadrul legal

Regimul PFA și al întreprinderii individuale este stabilit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, iar transmiterea patrimoniului la deces de Codul civil (Legea nr. 287/2009).

Formele nu au personalitate juridică

Punctul de plecare este că PFA și întreprinderea individuală nu sunt persoane juridice — nu au un patrimoniu propriu, distinct de cel al titularului. Titularul persoană fizică este cel care poate constitui un patrimoniu de afectațiune.

Art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008 — patrimoniul de afectațiune este „masa patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice." Sursa: OUG nr. 44/2008, forma consolidată (accesat 2026-09-15)

Din perspectiva Codului civil, patrimoniul de afectațiune este o diviziune a patrimoniului unic al persoanei (art. 31 Cod civil — „mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune"), constituit pentru exercitarea unei profesii/activități (art. 33 Cod civil — patrimoniul profesional individual).

Încetarea PFA la deces — art. 21

Art. 21 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 — PFA își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului: „a) prin decesul titularului PFA; b) prin voința titularului PFA; c) în condițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990". Sursa: OUG nr. 44/2008 (accesat 2026-09-15)

Important: la PFA legea nu prevede continuarea de către moștenitori. PFA este strict legată de persoana titularului, așa că la deces singura soluție este radierea; cererea de radiere se depune la ORC de orice persoană interesată (art. 21 alin. 2).

Încetarea și continuarea întreprinderii individuale — art. 27

Art. 27 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 — întreprinderea individuală își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului: „a) prin deces; b) prin voința titularului; c) în condițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990".

Art. 27 alin. (3) — „În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își manifestă voința, printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulți moștenitori, aceștia își vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activității economice ca întreprindere familială."

Art. 27 alin. (4) — activitatea „va putea fi continuată sub aceeași firmă, cu obligația de menționare în cuprinsul acesteia a calității de succesor." Sursa: OUG nr. 44/2008 (accesat 2026-09-15)

Transmiterea patrimoniului — Codul civil

Deoarece afacerea nu este o entitate separată, la deces se transmit bunurile și datoriile persoanei fizice, după regulile moștenirii:

• Art. 953–954 Cod civil — moștenirea (transmiterea patrimoniului defunctului) se deschide la data decesului;
• Art. 355–357 Cod civil — dacă titularul era căsătorit sub comunitatea legală, la deces comunitatea se lichidează mai întâi: doar cota-parte a defunctului intră în masa succesorală, restul revenind soțului supraviețuitor ca proprietar;
• Art. 1114 și art. 1155 Cod civil — moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii proporțional cu cota fiecăruia și numai în limita activului moștenit (intra vires hereditatis);
• Art. 2324 alin. (3)–(4) Cod civil — creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu patrimoniul de afectațiune urmăresc mai întâi bunurile din acea masă (prioritatea creditorilor profesionali);
• Art. 553 și art. 1135–1140 Cod civil — dacă nu există moștenitori ori toți renunță, moștenirea este vacantă și se culege de comună/oraș/municipiu, cu răspundere pentru pasiv în limita activului.

Sursa: Codul civil (Legea nr. 287/2009) (accesat 2026-09-15)

Reglementări conexe incidente

• Codul muncii (Legea nr. 53/2003), art. 56 alin. (1) lit. a) — contractele de muncă ale salariaților PFA/II încetează de drept la decesul angajatorului persoană fizică.
• OUG nr. 44/2008, art. 8 — pentru autorizare/continuare titularul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu (18 ani); art. 2 definește membrii familiei pentru întreprinderea familială.
• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 111 alin. (3) — la transmiterea imobilelor prin moștenire nu se datorează impozit dacă succesiunea se finalizează în 2 ani de la deces; peste acest termen se datorează 1%.
• Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului a modernizat procedura și terminologia ONRC (rezoluția directorului → încheierea registratorului), fără a modifica regimul de fond al continuării din OUG nr. 44/2008 (termenul de 6 luni rămâne neschimbat).

Sursa: Legea nr. 265/2022 (accesat 2026-09-15)

Explicație detaliată

De ce contează că nu există personalitate juridică

Spre deosebire de un SRL, unde firma este o persoană juridică distinctă, iar la deces se moștenesc părțile sociale, PFA și întreprinderea individuală nu se interpun între titular și afacere. Bunurile folosite în activitate (utilaje, stocuri, sold bancar, creanțe față de clienți) și datoriile aferente (furnizori, credite, obligații fiscale) aparțin direct persoanei fizice. La deces, ele intră în masa succesorală și se transmit moștenitorilor prin certificatul de moștenitor, ca orice alt bun sau datorie a defunctului.

Faptul că titularul constituise sau nu un patrimoniu de afectațiune nu schimbă apartenența bunurilor la masa succesorală: afectațiunea este doar o diviziune internă a patrimoniului unic al persoanei (art. 31 Cod civil), cu rol în ordinea de urmărire a creditorilor, nu o entitate separată.

Atenție: nu tot patrimoniul afacerii intră în masa succesorală

Dacă titularul era căsătorit sub regimul comunității legale, bunurile afacerii dobândite în timpul căsătoriei (utilaje, stocuri, sold bancar, chiar imobilul folosit ca sediu) sunt, de regulă, bunuri comune ale soților (art. 339 Cod civil). La deces, comunitatea se lichidează mai întâi (art. 355–357 Cod civil): se stabilește cota fiecărui soț (în principiu 1/2), iar în masa succesorală intră doar cota-parte a defunctului. Cealaltă cotă rămâne soțului supraviețuitor în calitate de proprietar, nu de moștenitor. Peste această cotă din comunitate, soțul supraviețuitor primește și o cotă succesorală (art. 970 și urm. Cod civil — de regulă 1/4 în concurs cu descendenții). Prin urmare, afirmația că „trece în masa succesorală patrimoniul afacerii" trebuie citită corect: ceea ce se moștenește este partea defunctului rămasă după lichidarea comunității, nu neapărat toate bunurile folosite în activitate.

PFA: se stinge odată cu titularul

PFA are un caracter intuitu personae accentuat — autorizarea privește chiar persoana care desfășoară activitatea. De aceea art. 21 din OUG nr. 44/2008 nu conține nicio dispoziție de „continuare de către moștenitori": la deces, PFA încetează de drept și trebuie radiată. Ce se moștenește sunt doar consecințele patrimoniale — bunurile rămase (echipamente, bani, creanțe) și datoriile — nu și „dreptul de a fi PFA". Dacă moștenitorii vor să continue activitatea, ei trebuie să își autorizeze o formă proprie (o nouă PFA, o II sau o societate), pe numele lor.

Întreprinderea individuală: poate fi continuată

Legiuitorul a tratat diferit întreprinderea individuală, permițând continuarea afacerii (art. 27 alin. 3). Sunt două scenarii:

1. Un singur moștenitor care dorește continuarea — dă o declarație autentică (la notar), în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii, și continuă activitatea ca întreprindere individuală, sub aceeași firmă, cu mențiunea calității de succesor.
2. Mai mulți moștenitori care doresc continuarea — își desemnează un reprezentant și continuă activitatea ca întreprindere familială (formă cu mai mulți membri), reglementată de art. 28–33 din OUG nr. 44/2008.

Două precizări practice esențiale:

• Termenul de 6 luni curge de la dezbaterea succesiunii, nu de la deces. Prin urmare, moștenitorii trebuie mai întâi să finalizeze procedura succesorală (certificatul de moștenitor), abia apoi să depună declarația de continuare. Depășirea termenului atrage imposibilitatea continuării — rămâne doar radierea.
• Continuarea este o opțiune, nu o obligație. Dacă niciun moștenitor nu dorește continuarea (ori titularul era PFA), afacerea se radiază, iar bunurile rămase se împart la partaj ca orice alt element al masei succesorale.

Firmă, CUI și identitate fiscală la continuare. Continuarea „sub aceeași firmă" (art. 27 alin. 4) înseamnă păstrarea denumirii, cu mențiunea calității de succesor — dar titularul se schimbă (moștenitorul), astfel încât la ONRC se operează o înregistrare de mențiuni privind noul titular-succesor, nu o simplă preluare tacită. În practică, continuitatea firmei și a poziției fiscale se realizează prin actualizarea datelor la ONRC și ANAF; moștenitorul-continuator devine el însuși contribuabil de la data continuării. Recomandarea practică este să confirmați cu ONRC/ANAF dacă în cazul concret se menține codul unic de înregistrare sau se atribuie unul nou pe titularul-succesor.

Dacă moștenitorii nu sunt „membri ai familiei". Continuarea de către mai mulți moștenitori se face „ca întreprindere familială" (art. 27 alin. 3), însă întreprinderea familială presupune membri ai unei familii în sensul art. 2 din OUG nr. 44/2008 (soț/soție, descendenți, rude și afini până la un anumit grad). Dacă succesorii nu se încadrează în această noțiune (de ex. legatari fără legătură de rudenie), ei nu pot funcționa ca întreprindere familială; soluția practică este fie ca un singur moștenitor să continue ca întreprindere individuală (ceilalți fiind desocotiți la partaj), fie constituirea unei societăți (SRL) cu toți succesorii ca asociați.

Datoriile afacerii și limita răspunderii

În timpul vieții, titularul răspunde pentru obligațiile profesionale cu bunurile din patrimoniul de afectațiune și, în completare, cu întregul patrimoniu (art. 20 pentru PFA, art. 26 pentru II). Constituirea patrimoniului de afectațiune nu face bunurile personale insesizabile — dă doar prioritate creditorilor profesionali asupra bunurilor afectate.

La deces, aceste datorii nu dispar: ele intră în pasivul succesoral. Însă moștenitorii care acceptă moștenirea răspund pentru ele numai în limita activului moștenit și proporțional cu cota lor (art. 1114 și art. 1155 Cod civil) — nu cu propriul patrimoniu. Dacă datoriile afacerii depășesc activul, moștenitorii pot renunța la moștenire ori pot recurge la instrumentele de protecție prevăzute de Codul civil (de ex. inventarul succesoral, sesizabilitatea limitată la bunurile moștenite).

Poziția creditorilor profesionali ai afacerii. Prioritatea creditorilor legați de patrimoniul de afectațiune nu dispare la deces: potrivit art. 2324 alin. (3)–(4) Cod civil, ei urmăresc mai întâi bunurile din masa afectată activității, iar creditorii personali (ai titularului sau ai moștenitorilor) nu pot ajunge la acele bunuri decât după satisfacerea creditorilor profesionali. După deschiderea moștenirii, creditorii moștenirii (inclusiv cei profesionali) se îndestulează din activul succesoral înainte ca bunurile să se contopească cu patrimoniul personal al moștenitorului; noul Cod civil nu reia integral vechea „separație de patrimonii" din Codul civil de la 1864, dar mecanismul divizării pasivului (art. 1155–1156) și regula art. 2324 previn confuziunea și protejează creditorii afacerii față de creditorii personali ai moștenitorilor.

Aspecte practice

Dacă vreți doar să închideți afacerea (radiere prin deces)

Pași la Oficiul Registrului Comerțului (ONRC):

1. Obțineți certificatul de deces al titularului.
2. Depuneți cererea de radiere (formular-tip, bifat la radiere) la ORC de pe lângă tribunalul unde afacerea avea sediul profesional. Cererea poate fi depusă de moștenitori sau de orice persoană interesată (art. 21 alin. 2 / art. 27 alin. 2).
3. Atașați documentele: certificatul de deces (documentul care atestă motivul radierii), certificatul de înregistrare și certificatul constatator de autorizare (în original) și, după caz, certificatul de atestare fiscală.
4. Radierea se dispune prin încheierea/rezoluția registratorului; certificatul de radiere se eliberează în aproximativ 3 zile lucrătoare. Radierea nu se taxează.

La ANAF: informațiile despre radiere migrează automat de la ONRC. Declarația 070 se depune doar dacă în vectorul fiscal existau impozite de anulat (de ex. înregistrarea în scopuri de TVA); în acest caz, în 30 de zile de la încetarea activității se predau certificatele fiscale în original, în vederea anulării.

Obligațiile fiscale finale (declarații, contribuții, impozite)

Radierea din vectorul fiscal (declarația 070) nu epuizează sarcinile fiscale. La decesul titularului:

• Declarația unică (formular 212) pentru venitul realizat de titular până la data decesului se depune și se achită de moștenitori, din masa succesorală (nu doar declarația 070).
• Contribuțiile CAS și CASS datorate până la data decesului rămân în sarcina masei succesorale; la continuarea întreprinderii, succesorul devine el însuși plătitor de la data continuării.
• Transmiterea prin moștenire nu generează, ca regulă, un „impozit pe moștenire". Totuși, pentru bunurile imobile, art. 111 alin. (3) Cod fiscal prevede că nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces; peste acest termen se datorează 1% din valoare. De aceea este util ca succesiunea să fie finalizată din timp.
• TVA: transmiterea bunurilor prin moștenire nu este operațiune taxabilă, dar dacă titularul era plătitor de TVA pot apărea ajustări pentru bunurile de capital rămase la încetarea activității.

Dacă vreți să continuați întreprinderea individuală

1. Finalizați succesiunea la notar (dezbaterea succesorală și certificatul de moștenitor) — de aici curge termenul de 6 luni.
2. Dați declarația autentică de continuare (art. 27 alin. 3), în termen de 6 luni de la dezbaterea succesiunii.
3. Dacă sunteți mai mulți moștenitori, desemnați un reprezentant și înregistrați continuarea ca întreprindere familială.
4. Actualizați mențiunile la ONRC (calitatea de succesor în cuprinsul firmei) în locul radierii.

Greșeli frecvente de evitat

• A confunda PFA cu întreprinderea individuală. PFA nu poate fi continuată de moștenitori; doar întreprinderea individuală. Dacă titularul era PFA, moștenitorii care vor să continue trebuie să înființeze o formă nouă pe numele lor.
• A număra termenul de 6 luni de la deces. El curge de la dezbaterea succesiunii — dacă succesiunea se tergiversează, întâi rezolvați-o la notar.
• A presupune că datoriile afacerii „mor" cu titularul. Ele intră în pasivul succesoral; acceptați moștenirea în cunoștință de cauză (verificați activul vs. pasivul afacerii).
• A ignora obligațiile fiscale curente (declarații, TVA, contribuții) până la data decesului, care rămân în sarcina masei succesorale.
• A uita de contractele în derulare (chirii, leasing, contracte cu clienți/furnizori) — la radiere ele trebuie denunțate/lichidate; la continuare, verificați clauzele privind schimbarea titularului.

Recomandare de planificare

Dacă activitatea este importantă pentru familie, alegerea între PFA și întreprindere individuală ar trebui făcută din timp, ținând cont de faptul că doar întreprinderea individuală poate fi preluată de moștenitori. Pentru afaceri cu valoare semnificativă sau cu mai mulți potențiali succesori, o societate (SRL) oferă continuitate și o separare patrimonială mai clară — de comparat cu moștenirea părților sociale.

Situații speciale și cazuri limită

Salariații și contractele de muncă

Dacă PFA/întreprinderea individuală avea angajați, decesul titularului-angajator determină încetarea de drept a contractelor individuale de muncă, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003) — „la data decesului angajatorului persoană fizică". Încetarea operează automat, fără preaviz, pe baza certificatului de deces.

• Drepturile salariale restante (salarii, indemnizații, eventuale compensații) devin creanțe asupra masei succesorale și se plătesc din activul moștenit, salariații beneficiind de privilegiul legal asupra bunurilor.
• La continuarea întreprinderii individuale, contractele încheiate de defunct au încetat deja de drept; ele nu se preiau automat. Moștenitorul-continuator, ca nou angajator, poate încheia contracte noi, pe care le înregistrează în REGES (fostul Revisal).

Sursa: Codul muncii (Legea nr. 53/2003), art. 56 (accesat 2026-09-15)

Cine administrează afacerea între deces și radiere/continuare

Procedura succesorală poate dura luni de zile, iar activitatea autorizată a încetat de drept la deces. Patrimoniul continuă totuși să genereze drepturi și obligații (creanțe de încasat, facturi, contracte în derulare, conturi bancare). Soluțiile Codului civil:

• Sezina (art. 1125–1126 Cod civil) — soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați au posesia de drept a moștenirii și pot face acte de administrare și de conservare (încasarea creanțelor, plăți urgente, păstrarea bunurilor) încă înainte de eliberarea certificatului de moștenitor.
• Măsuri de conservare și curator special — în procedura succesorală notarială (Legea nr. 36/1995) se pot dispune inventarul, punerea în siguranță a bunurilor și numirea unui custode/curator pentru administrarea temporară a bunurilor moștenirii.

Important: aceste acte privesc administrarea patrimoniului moștenit, nu reluarea activității comerciale sub vechea autorizație — care nu mai există. Pentru a relua efectiv activitatea economică este nevoie fie de continuarea întreprinderii individuale (art. 27 alin. 3 OUG nr. 44/2008), fie de o formă nouă autorizată pe numele moștenitorului.

Moștenitor minor sau fără capacitate deplină

Continuarea întreprinderii individuale presupune capacitate deplină de exercițiu — art. 8 din OUG nr. 44/2008 cere vârsta de 18 ani. Un moștenitor minor nu poate fi el însuși titular-continuator al întreprinderii individuale. Soluțiile posibile:

• administrarea bunurilor moștenite prin reprezentantul legal (părinte/tutore), cu respectarea regulilor de ocrotire a minorului (inclusiv încuviințări ale instanței de tutelă pentru actele de dispoziție), fără ca minorul să dobândească însă calitatea de întreprinzător;
• dacă printre moștenitori există și adulți, aceștia pot continua activitatea (eventual într-o societate/SRL în care minorul deține părți sociale, fără a avea calitatea de administrator);
• dacă singurii succesori sunt minori, întreprinderea individuală nu poate fi continuată — rămâne radierea, iar bunurile se administrează/valorifică în interesul minorului.

Fără moștenitori: succesiunea vacantă

Dacă nu există moștenitori sau toți renunță, moștenirea este vacantă (art. 553 și art. 1135–1140 Cod civil). Consecințe:

• bunurile rămase sunt culese de comună, oraș sau municipiu pe teritoriul căruia se aflau la data deschiderii moștenirii (art. 1138 Cod civil);
• unitatea administrativ-teritorială răspunde pentru datoriile profesionale ale afacerii numai în limita activului primit (art. 1139 Cod civil); creditorii se îndestulează din bunurile moștenirii;
• radierea PFA/întreprinderii individuale se cere de orice persoană interesată (art. 21 alin. 2 / art. 27 alin. 2 OUG nr. 44/2008) — de regulă un creditor sau autoritatea locală — ori se dispune din oficiu în condițiile Legii nr. 265/2022.

Sursa: Codul civil, art. 553 și 1135–1140; OUG nr. 44/2008 (accesat 2026-09-15)

Legislație europeană

Succesiunea unui PFA sau a unei întreprinderi individuale este, în esență, o chestiune de drept intern (OUG nr. 44/2008 și Codul civil). Dreptul Uniunii Europene devine însă relevant atunci când există un element de extraneitate — de exemplu, titularul locuia sau deținea bunuri ale afacerii în alt stat membru, ori unii moștenitori sunt stabiliți în străinătate. În aceste cazuri se aplică Regulamentul (UE) nr. 650/2012.

Directive și regulamente aplicabile

Regulamentul (UE) nr. 650/2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie de succesiuni și crearea unui certificat european de moștenitor se aplică succesiunilor persoanelor decedate la sau după 17 august 2015. Fiind un regulament, este direct aplicabil în România, fără transpunere. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 650/2012 (accesat 2026-09-15)

Regulamentul răspunde la trei întrebări practice atunci când succesiunea unui întreprinzător are legături cu mai multe state membre:

• Ce instanță/autoritate este competentă? Ca regulă, cele din statul membru al reședinței obișnuite a defunctului în momentul decesului, competente asupra succesiunii „în ansamblul său" (art. 4).
• Ce lege se aplică? Tot legea statului reședinței obișnuite a defunctului la data decesului, aplicabilă întregii succesiuni (art. 21). Prin excepție, defunctul putea alege legea statului a cărui cetățenie o deținea (professio iuris, art. 22) — de pildă, un cetățean român rezident în alt stat membru putea alege legea română.
• Ce guvernează această lege? Transferul bunurilor și datoriilor către moștenitori, puterile administratorilor și răspunderea pentru pasivul succesoral (art. 23) — deci și transmiterea bunurilor afacerii (echipamente, stocuri, creanțe) și a datoriilor profesionale.

Pentru dovedirea calității de moștenitor într-un alt stat membru, Regulamentul creează certificatul european de moștenitor (CEM) (Capitolul VI, art. 62–73), care produce efecte în toate statele membre fără o procedură specială. Formularul-tip este stabilit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1329/2014. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 650/2012, art. 62–73 (accesat 2026-09-15)

Important — limita regulamentului: materia fiscală și administrativă este exclusă (art. 1 alin. 1). Prin urmare, Regulamentul stabilește cui i se transmit bunurile afacerii, dar nu reglementează dreptul (administrativ) de a fi înregistrat ca PFA sau întreprindere individuală în registrul comerțului din România — aceasta rămâne guvernată exclusiv de OUG nr. 44/2008. Radierea PFA la deces și continuarea întreprinderii individuale de către moștenitori se fac tot după regulile naționale descrise mai sus.

Transpunerea în dreptul român

Fiind regulament, Reg. 650/2012 nu se transpune prin lege internă, ci se aplică direct. România a adoptat doar măsuri de aplicare: prin Legea nr. 206/2016 a fost stabilită competența notarilor publici de a emite certificatul european de moștenitor, potrivit Capitolului VI din Regulament. Procedura urmată este cea a procedurii succesorale notariale de drept comun (art. 101–118 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici). În practică, notarul român emite CEM după ce a soluționat succesiunea printr-un certificat de moștenitor intern (ori îl emite în prealabil), cu respectarea normelor de competență ale Regulamentului.

Sursa: Portalul european e-Justiție — Succesiunile (România) (accesat 2026-09-15); Certificatul european de moștenitor din perspectiva aplicării Reg. (UE) nr. 650/2012 — Universul Juridic (accesat 2026-09-15)

Jurisprudență CJUE

Cauza C-20/17, Oberle (Hotărârea din 21 iunie 2018) — competența instanțelor din statul membru al reședinței obișnuite a defunctului privește succesiunea „în ansamblul său" și include emiterea certificatelor naționale de moștenitor, nu doar hotărârile contencioase. Consecință: forul succesoral este unic, ceea ce contează când titularul PFA/II locuia în alt stat membru. Sursa: CJUE, C-20/17 (accesat 2026-09-15)

Cauza C-218/16, Kubicka (Hotărârea din 12 octombrie 2017) — legea aplicabilă succesiunii guvernează dobândirea dreptului succesoral (inclusiv efectul real al unui legat), un stat membru neputând refuza recunoașterea invocând lex rei sitae; rămân însă naționale doar modalitățile de transfer/înscriere. Utilă pentru a delimita ce ține de legea succesorală (transmiterea bunurilor afacerii) de formalitățile de înregistrare. Sursa: CJUE, C-218/16 (accesat 2026-09-15)

Cauza C-80/19, E.E. (Hotărârea din 16 iulie 2020) — noțiunea de „instanță judecătorească" (art. 3 alin. 2) include și notarii care exercită atribuții judiciare, cu garanții de imparțialitate și contradictorialitate; „reședința obișnuită" se stabilește printr-o evaluare de ansamblu a circumstanțelor vieții defunctului. Confirmă rolul notarului român în succesiunile transfrontaliere. Sursa: CJUE, C-80/19 (accesat 2026-09-15)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Când contează cu adevărat: dacă întreprinzătorul (PFA/II) avea reședința obișnuită în alt stat membru, dacă deținea bunuri ale afacerii (utilaje, conturi, imobile) în străinătate sau dacă moștenitorii locuiesc în alt stat membru, competența și legea aplicabilă se stabilesc după Reg. 650/2012, nu automat după legea română.
• Certificatul european de moștenitor este instrumentul care le permite moștenitorilor să dovedească rapid, într-un alt stat membru, calitatea de succesor asupra bunurilor afacerii — fără proceduri de recunoaștere suplimentare.
• Danemarca și Irlanda nu sunt obligate de Regulament (nici Regatul Unit, ieșit din UE); pentru bunuri situate acolo sau pentru raporturi cu state terțe se aplică regulile de drept internațional privat aplicabile în acele state.
• Fiscalitatea rămâne națională: eventualele impozite pe transmiterea bunurilor afacerii nu sunt reglementate de Regulament, ci de legislația fiscală a fiecărui stat (în România, transmiterea prin moștenire nu este, ca regulă, impozitată dacă succesiunea este dezbătută în termenul legal).
• Libertatea de stabilire (art. 49 TFUE): un moștenitor cetățean al unui alt stat membru care dorește să continue activitatea se poate autoriza el însuși ca PFA/întreprindere individuală în România, în aceleași condiții ca resortisanții români.

Întrebări frecvente

1. Moștenesc PFA-ul părintelui meu decedat? Nu se moștenește „PFA-ul" ca atare — PFA încetează la deces și se radiază (art. 21 din OUG nr. 44/2008). Moșteniți doar bunurile rămase (echipamente, bani, creanțe) și datoriile afacerii, ca parte a masei succesorale. Dacă doriți să continuați aceeași activitate, trebuie să vă autorizați o formă proprie (PFA, II sau societate) pe numele dumneavoastră.

2. Pot continua întreprinderea individuală a defunctului? Da. Art. 27 alin. (3) permite moștenitorilor să continue întreprinderea individuală printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Un singur moștenitor o continuă sub aceeași firmă (cu mențiunea calității de succesor); mai mulți moștenitori desemnează un reprezentant și continuă ca întreprindere familială.

3. De când curge termenul de 6 luni? De la data dezbaterii succesiunii, nu de la data decesului. Trebuie deci finalizată întâi procedura succesorală la notar (certificatul de moștenitor), abia apoi depusă declarația de continuare.

4. Ce acte îmi trebuie ca să radiez afacerea la ONRC? Cererea de radiere (formular-tip), certificatul de deces, certificatul de înregistrare și certificatul constatator de autorizare (în original) și, după caz, certificatul de atestare fiscală. Radierea se face în circa 3 zile lucrătoare și nu se taxează.

5. Răspund cu bunurile mele pentru datoriile afacerii moștenite? Nu. Ca moștenitor care acceptă moștenirea, răspundeți pentru datoriile și sarcinile ei numai în limita activului moștenit și proporțional cu cota dumneavoastră (art. 1114 și art. 1155 Cod civil). Dacă pasivul depășește activul, puteți renunța la moștenire.

6. Ce se întâmplă cu bunurile din patrimoniul de afectațiune? Intră în masa succesorală, la fel ca restul patrimoniului titularului — patrimoniul de afectațiune este doar o diviziune internă a patrimoniului persoanei fizice (art. 31 Cod civil), nu o entitate separată. Se împart la partaj sau servesc la continuarea afacerii, după caz.

7. Trebuie să anunț ANAF separat? De regulă nu — radierea de la ONRC migrează automat la ANAF. Depuneți declarația 070 doar dacă existau impozite de anulat în vectorul fiscal (de ex. TVA), în 30 de zile de la încetarea activității.

8. Toate bunurile afacerii intră în moștenire? Nu neapărat. Dacă titularul era căsătorit sub comunitatea legală, bunurile afacerii dobândite în căsătorie sunt comune; la deces comunitatea se lichidează întâi (art. 355–357 Cod civil), iar în masa succesorală intră doar cota defunctului (în principiu 1/2). Restul rămâne soțului supraviețuitor ca proprietar.

9. Ce se întâmplă cu angajații PFA/II la decesul titularului? Contractele individuale de muncă încetează de drept la data decesului angajatorului persoană fizică (art. 56 alin. 1 lit. a Cod muncii). Drepturile salariale restante se plătesc din masa succesorală. La continuarea întreprinderii, contractele nu se preiau automat — succesorul, ca nou angajator, încheie contracte noi.

10. Cine se ocupă de afacere cât timp durează succesiunea? Moștenitorii sezinari (soț supraviețuitor, descendenți, ascendenți privilegiați) pot face acte de administrare și conservare (art. 1125–1126 Cod civil); notarul poate dispune inventar și numi un custode/curator (Legea nr. 36/1995). Activitatea comercială nu poate fi însă reluată decât prin continuarea întreprinderii individuale sau printr-o formă nouă autorizată.

11. Ce obligații fiscale finale există? Moștenitorii depun declarația unică (formular 212) pentru venitul realizat de titular până la deces și achită CAS/CASS datorate, din masa succesorală. Moștenirea nu se impozitează ca atare, dar pentru imobile, dacă succesiunea nu e finalizată în 2 ani, se datorează 1% (art. 111 alin. 3 Cod fiscal).

Practică și opinii

Natura juridică a formelor și consecințele la deces

⚠️ Opinie de specialitate — prof. univ. dr. Radu Rizoiu (JURIDICE.ro) Formele reglementate de OUG nr. 44/2008 nu au personalitate juridică; titularul persoană fizică este cel care are constituit patrimoniul de afectațiune, iar acesta este o diviziune a patrimoniului unic (art. 31 Cod civil), guvernată de subrogația reală cu titlu universal. Constituirea patrimoniului de afectațiune nu face bunurile personale insesizabile — dă doar prioritate creditorilor profesionali asupra bunurilor afectate. Sursa: PFA. Patrimoniul de afectațiune. Notă Radu Rizoiu, JURIDICE.ro (accesat 2026-09-15)

Această calificare explică de ce, la deces, nu „se transmite o firmă", ci trece în masa succesorală patrimoniul persoanei fizice — inclusiv patrimoniul de afectațiune — care se moștenește după regulile Codului civil.

Întreprinderea individuală nu are personalitate juridică

Jurisprudență — ÎCCJ, dezlegarea unor chestiuni de drept Întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată în temeiul OUG nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică și, prin urmare, nu poate răspunde penal în condițiile art. 135 din Codul penal. Sursa: ÎCCJ. Răspunderea penală a întreprinderii individuale, JURIDICE.ro (accesat 2026-09-15)

Concluzia practică: întreprinderea individuală se confundă juridic cu titularul ei. De aceea răspunderea (civilă, penală, fiscală) și, la deces, transmisiunea patrimonială se raportează la persoana fizică, nu la o entitate distinctă.

Referințe

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale — art. 2 lit. j), art. 20, art. 21, art. 22, art. 26, art. 27–33. Formă consolidată (26.11.2022): legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261165 (accesat 2026-09-15).
2. Codul civil (Legea nr. 287/2009) — art. 31–33 (patrimoniul și mase patrimoniale de afectațiune), art. 339 și art. 355–357 (comunitatea legală și lichidarea ei), art. 970 și urm. (drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor), art. 953–954 (deschiderea moștenirii), art. 1114 și art. 1155–1156 (efectele acceptării; răspunderea și divizarea pasivului), art. 1125–1126 (sezina), art. 553 și art. 1135–1140 (moștenirea vacantă), art. 2324 alin. (3)–(4) (garanția creditorilor pe diviziuni patrimoniale): legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175630 (accesat 2026-09-15).
3. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului — art. 25 (radierea din oficiu), la care trimit art. 21 și art. 27 din OUG nr. 44/2008.
4. Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului — modernizarea procedurii și terminologiei ONRC (încheierea registratorului; radiere din oficiu): legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257835 (accesat 2026-09-15).
5. Codul muncii (Legea nr. 53/2003) — art. 56 alin. (1) lit. a) (încetarea de drept a contractului la decesul angajatorului persoană fizică).
6. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — art. 111 alin. (3) (impozitul la transmiterea imobilelor prin moștenire; termenul de 2 ani); declarația unică (formular 212) și contribuțiile CAS/CASS.
7. ONRC — Radiere persoane fizice (PFA, II, IF) și Ghidul de desființări: onrc.ro — radiere persoane fizice (accesat 2026-09-15).
8. AvocatNet — Închidere PFA: cum trebuie să procedezi (procedura ONRC și obligațiile fiscale ANAF): avocatnet.ro/articol_43639 (accesat 2026-09-15).
9. ⚠️ Radu Rizoiu — PFA. Patrimoniul de afectațiune (opinie de specialitate + notă la decizie ÎCCJ): juridice.ro/174959 (accesat 2026-09-15).
10. ÎCCJ — Răspunderea penală a întreprinderii individuale (dezlegarea unor chestiuni de drept): juridice.ro/428662 (accesat 2026-09-15).