CBAM — mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului

CBAM (mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră) este instrumentul UE care aplică importurilor de mărfuri intensive în carbon — ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și hidrogen — un cost al emisiilor egal cu cel din schema ETS. Din 1 ianuarie 2026, în regimul definitiv, importatorul trebuie să fie declarant CBAM autorizat, să declare emisiile încorporate și să restituie certificate CBAM. În România, autoritatea competentă este Ministerul Finanțelor.

Pe scurt

CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism / mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră) este instrumentul UE care aplică importurilor de mărfuri intensive în carbon un cost al emisiilor echivalent cu cel plătit de producătorii europeni în schema ETS. Se aplică importurilor de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și hidrogen, iar din 1 ianuarie 2026 a intrat în regimul definitiv: cine importă aceste mărfuri trebuie să fie declarant CBAM autorizat, să declare emisiile încorporate și să restituie certificate CBAM.

Pachetul de simplificare (Regulamentul (UE) 2025/2083) a introdus o scutire de minimis pentru importatorii sub 50 de tone/an și a amânat cumpărarea efectivă a certificatelor până în februarie 2027. În România, autoritatea competentă este Ministerul Finanțelor.

Cadrul legal

CBAM este reglementat integral prin regulamente ale Uniunii Europene, care sunt direct aplicabile în România — nu este nevoie de o lege națională de transpunere, iar dispozițiile lor produc efecte ca atare pentru importatorii români.

Actul de bază

Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră. Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956 (accesat 2026-09-18)

Elementele esențiale ale regulamentului:

• Domeniul de aplicare (art. 2 și Anexa I): mărfurile vizate sunt cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele, energia electrică și hidrogenul, identificate prin coduri NC (tarifare).
• Perioada tranzitorie: 1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2025, cu doar obligații de raportare, fără plata vreunui cost. Ultimul raport trimestrial (trim. IV 2025) se depune până la 31 ianuarie 2026 (considerentul 57).
• Regimul definitiv: de la 1 ianuarie 2026 (considerentul 45); prima declarație CBAM privește anul calendaristic 2026.
• Declarantul CBAM autorizat (art. 4): mărfurile CBAM pot fi importate în UE numai de o persoană care a obținut acest statut de la autoritatea națională competentă.
• Emisiile încorporate (art. 3 pct. 22): emisiile directe generate la producerea mărfurilor plus, în anumite cazuri, emisiile indirecte din energia electrică consumată în producție.
• Restituirea certificatelor (art. 3 pct. 25 și urm.): declarantul cumpără și restituie un număr de certificate CBAM egal cu emisiile încorporate declarate.

Pachetul de simplificare (2025)

Regulamentul de bază a fost modificat substanțial pentru a reduce sarcina administrativă:

Regulamentul (UE) 2025/2083 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 octombrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră. Sursa: EUR-Lex, ELI reg/2025/2083 (publicat în JO la 17 octombrie 2025, în vigoare de la 20 octombrie 2025; accesat 2026-09-18)

Prin acest regulament s-au introdus, printre altele: un prag unic de masă de 50 de tone/an ca scutire de minimis, amânarea vânzării certificatelor la 1 februarie 2027 și mutarea termenului declarației la 30 septembrie (detaliate mai jos).

Acte de punere în aplicare

Comisia adoptă regulamente de punere în aplicare pentru detalii tehnice ale CBAM (de exemplu, formatul declarației, metodologia emisiilor încorporate, valorile implicite și registrul CBAM).

⚠️ Atenție la un act frecvent confundat cu CBAM. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1963 al Comisiei din 28 august 2026 (dovada țării de „topire și turnare" / melt and pour pentru oțel) NU este un act de punere în aplicare al CBAM. El este adoptat în temeiul Regulamentului (UE) 2026/1384 („Regulamentul privind oțelul"), un instrument de apărare comercială distinct (contingente tarifare + taxă extra-contingent), și vizează trasabilitatea originii oțelului în regimul comercial pe oțel, nu declararea emisiilor încorporate CBAM. Este util contextual importatorilor de oțel, dar reprezintă o obligație separată de CBAM. Sursa: EUR-Lex, ELI reg_impl/2026/1963 (temei: Reg. (UE) 2026/1384, art. 4(2); accesat 2026-09-18)

Autoritatea competentă în România

CBAM se administrează prin autoritățile naționale competente (ANC) ale statelor membre. În România, ANC este Ministerul Finanțelor, prin intermediul căruia importatorii solicită statutul de declarant autorizat și accesul la registrul CBAM.

Sursa: Ministerul Finanțelor — CBAM (accesat 2026-09-18)

Explicație detaliată

De ce există CBAM

Industria europeană plătește pentru emisiile de CO₂ prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Fără o măsură la frontieră, producătorii ar putea muta producția în afara UE, în state cu reguli climatice mai laxe — fenomen numit „relocarea emisiilor de dioxid de carbon” (carbon leakage). CBAM elimină acest avantaj: aplică importurilor un cost al carbonului echivalent cu cel suportat de producătorii europeni, astfel încât produsul importat și cel fabricat în UE să concureze pe picior de egalitate în privința costului climatic.

Pe măsură ce CBAM devine operațional, certificatele gratuite din ETS pentru sectoarele acoperite se reduc treptat, iar protecția împotriva relocării trece de la alocarea gratuită la mecanismul de frontieră.

Ce mărfuri sunt vizate

Regulamentul se aplică mărfurilor din șase sectoare, identificate prin coduri NC:

• ciment;
• fier și oțel (inclusiv multe produse din oțel);
• aluminiu;
• îngrășăminte;
• energie electrică;
• hidrogen.

Contează codul tarifar al mărfii, nu denumirea comercială: un importator trebuie să verifice codurile NC din Anexa I pentru a ști dacă un produs anume intră în sferă.

Cum funcționează, pas cu pas (regimul definitiv)

1. Autorizarea. Din 2026, doar un declarant CBAM autorizat poate importa mărfurile vizate. Statutul se obține de la ANC (în România, Ministerul Finanțelor), prin registrul electronic CBAM.
2. Calculul emisiilor încorporate. Pentru fiecare marfă importată se determină emisiile de gaze cu efect de seră „încorporate” — de regulă emisiile directe din procesul de producție, plus, pentru unele mărfuri, emisiile indirecte din electricitatea consumată. Datele provin, în principiu, de la producătorul din afara UE.
3. Declarația CBAM anuală. Declarantul depune o declarație în care raportează cantitatea de mărfuri importate și emisiile lor încorporate, verificate de un verificator acreditat.
4. Restituirea certificatelor. Declarantul cumpără certificate CBAM (al căror preț urmărește cotația certificatelor ETS) și restituie un număr egal cu emisiile declarate. Dacă producătorul străin a plătit deja un preț al carbonului în țara terță, acesta se poate deduce.

Perioada tranzitorie vs. regimul definitiv

• 1 oct. 2023 – 31 dec. 2025 (tranzitoriu): numai raportare trimestrială, fără costuri financiare. Rolul acestei etape a fost colectarea de date și pregătirea sistemelor.
• De la 1 ian. 2026 (definitiv): intră în vigoare obligațiile financiare — autorizare obligatorie, declarație anuală și restituirea certificatelor.

Ce a schimbat pachetul de simplificare (2025/2083)

Reforma din 2025 nu a desființat CBAM, ci l-a făcut mai ușor de aplicat pentru firmele mici, păstrând acoperirea emisiilor:

• Prag de minimis de 50 de tone/an. Vechea scutire pentru transporturi de valoare mică (~150 €) a fost înlocuită cu un prag unic de masă: importatorii care aduc sub 50 de tone masă netă de mărfuri CBAM pe an calendaristic (cumulat pe oțel, aluminiu, îngrășăminte și ciment) sunt scutiți de autorizare, declarare și certificate. Potrivit Comisiei, măsura scutește ~90% dintre importatori, dar păstrează în sferă ~99% din emisii.
• Hidrogen și electricitate — fără scutire. Pentru aceste două mărfuri pragul de 50 t nu se aplică.
• Calendar amânat. Vânzarea efectivă a certificatelor CBAM a fost amânată de la 1 ianuarie 2026 la 1 februarie 2027, iar termenul de depunere a declarației și de restituire a certificatelor a fost mutat de la 31 mai la 30 septembrie al anului următor.
• Deducere extinsă și delegare. Se poate deduce prețul carbonului plătit în orice țară terță, nu doar în țara de origine, iar depunerea declarației poate fi delegată unui terț stabilit în UE (cu cod EORI), răspunderea rămânând a declarantului.

Emisii directe vs. emisii indirecte — pentru ce mărfuri contează

Emisiile încorporate se compun din emisii directe (din procesul de producție al mărfii) și, doar pentru unele mărfuri, emisii indirecte (din energia electrică consumată în producție). Distincția influențează direct numărul de certificate datorate:

• Emisii directe + indirecte: se contabilizează pentru ciment și îngrășăminte.
• Doar emisii directe: pentru fier și oțel, aluminiu și hidrogen — emisiile din electricitatea consumată nu intră în calcul.

Motivul acestei separări ține de arhitectura ETS: sectoarele care beneficiază în interiorul UE de compensarea costurilor indirecte sunt tratate, pentru moment, doar pe emisiile directe la frontieră. Metodologia de calcul se află în art. 7 și Anexa IV la Regulamentul (UE) 2023/956.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 7 și Anexa IV (accesat 2026-09-18)

Cum se dovedește prețul carbonului plătit în afara UE

Deducerea prețului carbonului plătit într-o țară terță (art. 9 din Regulamentul (UE) 2023/956) nu este automată — declarantul trebuie să o probeze:

• Dovezi documentare ale prețului efectiv achitat (certificate/taxe de carbon, facturi din schema națională a țării terțe).
• Certificare de o persoană independentă de declarant, la un standard comparabil cu verificarea ETS.
• Ajustarea prețului net: orice rambursare, compensație sau alocare gratuită primită în țara terță și care reduce prețul efectiv al carbonului se scade din suma deductibilă.

Sarcina probei revine declarantului CBAM autorizat. În lipsa unor dovezi credibile, deducerea nu se acordă și se datorează integral certificatele CBAM.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 9 (accesat 2026-09-18)

Aspecte practice

Sunt vizat de CBAM? Verificare rapidă

1. Import mărfuri din afara UE? CBAM se aplică la importul în UE, nu comerțului intra-UE.
2. Marfa are un cod NC din Anexa I? Verifică efectiv codul tarifar (ciment, fier/oțel, aluminiu, îngrășăminte, electricitate, hidrogen). Denumirea comercială nu e suficientă.
3. Depășesc 50 de tone/an? Însumează masa netă a tuturor mărfurilor CBAM din oțel, aluminiu, îngrășăminte și ciment importate într-un an calendaristic. Sub prag ești scutit; pentru hidrogen și electricitate nu există prag — orice cantitate intră în sferă.

„Totul sau nimic” — atenție la prag

Pragul de 50 t este cumulat pe an, nu per transport. Dacă îl depășești în cursul anului, obligațiile CBAM devin valabile retroactiv pentru întregul volum importat în acel an, nu doar pentru surplusul peste 50 t. Firmele apropiate de prag ar trebui să se pregătească din timp ca și cum ar fi vizate.

Pașii pentru importatorul vizat (România)

1. Cere statutul de declarant CBAM autorizat la Ministerul Finanțelor (ANC), prin registrul electronic CBAM (modulul de gestionare a autorizațiilor). Cererea se depune în statul de stabilire al firmei.
2. Depune cererea din timp. Cererile transmise până la 31 martie 2026 permit continuarea importurilor cât timp se procesează. Autoritatea are ~120 de zile (prelungibil la 180) pentru a decide.
3. Colectează datele de emisii de la furnizorii din afara UE (emisii încorporate pe unitate de produs). Pentru CBAM, oțelul se raportează prin cod NC, instalație și țară de producție. (Separat de CBAM, importatorii de oțel trebuie să pregătească și dovada țării de „topire și turnare" — dar aceasta decurge din Regulamentul (UE) 2026/1384 („Regulamentul privind oțelul"), pus în aplicare prin Reg. (UE) 2026/1963, un regim de apărare comercială distinct de CBAM, nu o obligație CBAM.)
4. Ține evidența cantităților și emisiilor pe tot parcursul anului 2026.
5. Depune declarația CBAM și restituie certificatele până la 30 septembrie al anului următor (prima declarație, pentru 2026, în 2027). Vânzarea certificatelor începe la 1 februarie 2027.

Greșeli frecvente de evitat

• Ignorarea codurilor NC. Multe produse semifabricate din oțel/aluminiu sunt vizate deși nu par „materie primă”.
• Raportarea la prag per transport. Pragul este anual și cumulat.
• Amânarea autorizării. Fără statutul de declarant autorizat, vama nu permite importul mărfurilor CBAM în regimul definitiv.
• Presupunerea că hidrogenul/electricitatea beneficiază de scutire. Nu beneficiază.
• Lipsa datelor de la furnizor. Fără emisii încorporate credibile se aplică valori implicite (de regulă mai puțin avantajoase).

CBAM sub regimurile vamale speciale

Momentul care declanșează obligația CBAM este punerea în liberă circulație, nu simpla intrare a mărfii pe teritoriul UE. Practic:

• Regimuri suspensive (antrepozit vamal, admitere temporară, tranzit): CBAM nu se aplică cât timp marfa rămâne sub regim; obligația apare abia la punerea ulterioară în liberă circulație.
• Perfecționare activă (inward processing): produsele prelucrate rezultate care sunt puse în liberă circulație intră în domeniul CBAM — art. 2 din Regulamentul (UE) 2023/956 le acoperă expres (prin trimitere la art. 256 din Codul vamal al Uniunii, Reg. (UE) 952/2013).
• Reimportul de mărfuri de origine UE: mărfurile UE returnate se examinează după codul NC și originea la reimport; o simplă returnare, fără prelucrare care să le aducă sub Anexa I, nu declanșează CBAM.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 2 (accesat 2026-09-18)

Prag, hidrogen și electricitate — cazul micro-importatorului

Pragul de 50 t nu se aplică hidrogenului și electricității: chiar și cantități infime obligă la statut de declarant autorizat. Există însă o excepție specifică pentru electricitate: importurile din țări terțe cu piață cuplată cu piața internă a UE (market coupling) sunt scutite dacă sunt îndeplinite condițiile din art. 2(7) din Regulamentul (UE) 2023/956 (acord de aplicare a dreptului UE în domeniul energiei, angajament de preț al carbonului echivalent). Pentru hidrogen nu există o astfel de scutire.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 2(7) (accesat 2026-09-18)

Divizarea importurilor între firme afiliate — riscul de eludare

Regulamentul nu prevede o agregare automată a pragului de 50 t la nivel de grup. Divizarea artificială a importurilor între entități afiliate pentru a rămâne, fiecare, sub prag poate constitui însă eludare (circumvention) în sensul art. 27 din Regulamentul (UE) 2023/956 — o schimbare a modelului comercial fără justificare economică reală, având ca scop evitarea CBAM. Comisia monitorizează astfel de practici și poate reacționa, inclusiv prin acte delegate (art. 28). Autoritatea română (Ministerul Finanțelor), împreună cu Autoritatea Vamală, poate semnala și controla aranjamentele suspecte.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 27 (accesat 2026-09-18)

Verificatorii acreditați și valorile implicite

Emisiile încorporate declarate trebuie verificate de un verificator acreditat (art. 18–22 din Regulamentul (UE) 2023/956). Acreditarea urmează regimul verificării ETS — Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067; în România, organismul național de acreditare este RENAR. Când declarantul nu dispune de date reale verificate, se aplică valorile implicite (default values) publicate de Comisie, de regulă conservatoare/dezavantajoase — un motiv suplimentar pentru a obține din timp date de emisii credibile de la furnizori.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 18–22; Reg. (UE) 2018/2067 (accesat 2026-09-18)

Sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor

Penalitatea de fond este stabilită direct de art. 26 din Regulamentul (UE) 2023/956:

• Certificate CBAM nerestituite la termen: penalitate egală cu cea din ETS pentru emisii excedentare — 100 EUR/tonă CO₂, indexată cu indicele european al prețurilor de consum (prin trimitere la art. 16(3) din Directiva 2003/87/CE).
• Mărfuri introduse fără statut de declarant autorizat sau prin eludare: penalitate de 3–5 ori mai mare, în funcție de gravitate, durată și caracter intenționat.
• Plata penalității nu stinge obligația de a cumpăra și restitui certificatele datorate.

În România, constatarea și individualizarea se fac prin act administrativ al Autorității Naționale Competente (Ministerul Finanțelor), cu sprijinul Autorității Vamale Române la frontieră. La data redactării (2026-09-18) nu a fost adoptat un act normativ național distinct (HG/OUG) de detaliere a sancțiunilor CBAM — se aplică direct regulamentul UE.

Sursa: EUR-Lex, CELEX 32023R0956, art. 26; Ministerul Finanțelor — CBAM (accesat 2026-09-18)

Tratamentul fiscal și vamal al costului CBAM

• Valoarea în vamă: costul certificatelor CBAM nu este o taxă vamală și nu intră în valoarea în vamă a mărfii (valoarea de tranzacție, Codul vamal al Uniunii — Reg. (UE) 952/2013); certificatele se restituie anual, separat de operațiunea de import.
• TVA la import: baza de impozitare (art. 289 din Codul fiscal, Legea nr. 227/2015) = valoarea în vamă + drepturile la import + cheltuielile accesorii; nefiind incluse în valoarea în vamă și fiind o obligație anuală separată, certificatele CBAM nu majorează direct baza TVA la momentul importului.
• Impozit pe profit: costul certificatelor CBAM, fiind o cheltuială efectuată în scopul activității economice, este în principiu deductibil (art. 25 din Codul fiscal).

⚠️ Tratament de drept fiscal general (nu există un act CBAM-specific pe acest aspect); încadrarea contabilă concretă depinde de reglementările contabile aplicabile. Sursa: Codul fiscal, Legea nr. 227/2015, art. 25 și 289 (accesat 2026-09-18)

Căi de atac împotriva refuzului sau revocării autorizației

Decizia Ministerului Finanțelor (ANC) de a refuza ori revoca statutul de declarant CBAM autorizat este un act administrativ, atacabil potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004:

1. Procedura prealabilă (art. 7): plângere la autoritatea emitentă, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, înainte de sesizarea instanței.
2. Instanța competentă: secția de contencios administrativ (tribunal/curte de apel, după autoritate).
3. Efect suspensiv: nu este automat — suspendarea executării actului (art. 14–15) se acordă de instanță doar în „cazuri bine justificate” și pentru prevenirea unei „pagube iminente”. Fără suspendare, refuzul/revocarea produce efecte, iar importurile de mărfuri CBAM nu pot continua.

Pe lângă căile interne, regimul de autorizare CBAM prevede și o reexaminare a deciziei autorității (procedura de autorizare, art. 17 din Regulamentul (UE) 2023/956).

Sursa: Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (accesat 2026-09-18)

Legislație europeană

CBAM este, prin natura sa, un instrument de drept al Uniunii Europene: se aplică prin regulamente direct aplicabile (v. secțiunea Cadrul legal). Această secțiune plasează mecanismul în ansamblul dreptului climatic al UE — legătura cu schema ETS, jurisprudența relevantă a Curții de Justiție și dimensiunea transfrontalieră.

Directive și regulamente aplicabile

Dincolo de regulamentele CBAM propriu-zise (Reg. (UE) 2023/956 și Reg. (UE) 2025/2083), instrumentul se sprijină pe directiva-cadru a EU ETS, pe care o completează:

Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (EU ETS). Sursa: EUR-Lex, CELEX 32003L0087 (accesat 2026-09-18)

Legătura este structurală, nu accidentală: până acum, industria europeană a fost protejată împotriva relocării emisiilor (carbon leakage) prin alocarea gratuită de certificate ETS (art. 10a din Directiva 2003/87/CE). Reducerea progresivă a acestei alocări gratuite pentru sectoarele CBAM („factorul CBAM") este reglementată de art. 10a alineatul (1a) din Directiva 2003/87/CE, introdus prin Directiva (UE) 2023/959 (revizuirea EU ETS din pachetul „Fit for 55") — nu prin art. 30a–30b (care privesc ETS2: clădiri, transport rutier și sectoare suplimentare) și nici prin Regulamentul (UE) 2023/956. Pe măsură ce protecția la frontieră devine deplin operațională, alocarea gratuită se reduce progresiv în perioada 2026–2034 și este eliminată integral din 2034, evitându-se dubla protecție (certificate gratuite în interior + taxă la frontieră).

Graficul „factorului CBAM" (procentul cu care se reduce alocarea gratuită, adică ponderea emisiilor încorporate care generează efectiv obligație CBAM) este:

Reducerea nu este liniară — cel mai mare salt anual are loc între 2029 și 2030 (+26 de puncte procentuale). Astfel, 2026–2027 rămân o fereastră cu cost net redus (2,5%, respectiv 5% din obligația brută), iar din 2034 costul carbonului la frontieră devine integral. Valorile de referință (benchmark) pe baza cărora se calculează alocarea gratuită sunt actualizate prin acte de punere în aplicare precum Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1412 (valori de referință 2026–2030, în temeiul art. 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE).

Surse: EUR-Lex, CELEX 32003L0087, art. 10a; Directiva (UE) 2023/959 (accesat 2026-09-18)

⚠️ Graficul de mai sus reflectă dreptul în vigoare. O propunere a Comisiei privind revizuirea ETS (COM(2026)616, 17.07.2026) ar putea ajusta calendarul; nu era consolidată la data redactării.

Transpunerea în dreptul român

Fiind regulamente, actele CBAM nu se transpun printr-o lege națională, ci produc efecte directe în România de la data aplicării lor. Rolul statului membru este administrativ: desemnarea autorității naționale competente — în România, Ministerul Finanțelor (v. secțiunea Cadrul legal) — și asigurarea controlului vamal la import. Nu există așadar risc de „suprareglementare” (gold-plating) prin transpunere, deoarece nu există transpunere; eventualele diferențe apar doar la nivel de practică administrativă (termene de procesare a cererilor de declarant autorizat, ghidaje ale autorității). În schimb, partea de EU ETS care atinge CBAM (reducerea alocării gratuite) a fost deja implementată în dreptul intern prin cadrul ce aplică Directiva 2003/87/CE.

Jurisprudență CJUE

CBAM este recent (2023), astfel încât nu există încă hotărâri de fond ale Curții pe fondul mecanismului. Există însă un litigiu direct privind CBAM și jurisprudență consolidată privind EU ETS, cu care CBAM este strâns legat:

Cauza C-512/23, Polonia/Parlamentul European și Consiliul (pendinte ⚠️) — acțiune în anularea Regulamentului (UE) 2023/956. Polonia susține că CBAM are natură predominant fiscală și ar fi trebuit adoptat cu unanimitate (art. 192(2)(a) TFUE), nu prin procedura ordinară întemeiată pe art. 192(1) TFUE. Dacă acțiunea ar fi admisă, regulamentul ar putea fi anulat, integral sau parțial. Regula implicită este nulitatea ex tunc (de la data adoptării), însă, în temeiul art. 264 al doilea paragraf TFUE, Curtea poate menține anumite efecte ca definitive din motive de securitate juridică (efect modulat / ex nunc) — un regim tranzitoriu care ar proteja importatorii deja conformați. Important: introducerea acțiunii nu suspendă aplicarea regulamentului, iar o hotărâre poate dura doi ani sau mai mult. La data redactării, nu s-a pronunțat nicio hotărâre. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62023CN0512 (accesat 2026-09-18)

Cauza C-127/07, Arcelor Atlantique et Lorraine (Hotărârea din 16 decembrie 2008, Marea Cameră) — Curtea a confirmat că principiul egalității de tratament nu invalidează EU ETS deși includea sectorul siderurgic fără a include, la acel moment, sectoarele chimic și al metalelor neferoase; o diferență de tratament e justificată dacă se bazează pe un criteriu obiectiv și rezonabil (etapizarea progresivă). Relevant pentru CBAM, unde oțelul este un sector-cheie. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62007CJ0127 (accesat 2026-09-18)

Cauza C-366/10, Air Transport Association of America (ATAA) (Hotărârea din 21 decembrie 2011, Marea Cameră) — Curtea a confirmat validitatea extinderii EU ETS la aviație față de dreptul internațional: aplicarea unui cost al carbonului UE unor activități cu componentă externă este legitimă atâta timp cât există o legătură teritorială adecvată (aici, decolarea/aterizarea pe un aerodrom din UE). Prin analogie, CBAM se ancorează în evenimentul teritorial al importului în UE, argument-cheie pentru legalitatea sa. Sursa: EUR-Lex, CELEX 62010CJ0366 (accesat 2026-09-18)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Aplicare uniformă în tot spațiul UE. CBAM se aplică identic la import în oricare stat membru; un importator român și unul german sunt supuși acelorași reguli materiale, iar statutul de declarant autorizat obținut în statul de stabilire este valabil pentru importuri în întreaga Uniune. Alegerea „forum-shopping” între autorități naționale privește doar practica administrativă, nu regimul de fond.
• Compatibilitatea cu OMC este subiectul central al dezbaterii externe: UE argumentează că CBAM oglindește costul carbonului suportat intern (nediscriminatoriu), în timp ce parteneri comerciali majori îl contestă. Jurisprudența ATAA (legătura teritorială) susține abordarea UE, dar riscul unor dispute comerciale rămâne.
• Corelarea cu eliminarea alocării gratuite ETS. Pe măsură ce alocarea gratuită scade către 2034, presiunea CBAM asupra importurilor crește simetric; firmele ar trebui să anticipeze o creștere graduală a costului efectiv al carbonului la frontieră.
• Evoluții legislative așteptate. În temeiul clauzei de revizuire (art. 30 din Regulamentul (UE) 2023/956), Comisia are mandatul de a evalua extinderea sferei CBAM către produse din aval (downstream — semifabricate și produse finite din oțel, aluminiu etc.), către combaterea eludării prin fier vechi/deșeuri și către sectoare suplimentare, precum și rafinarea metodologiei de calcul al emisiilor încorporate. O propunere a Comisiei în acest sens (COM(2025)989) și analize ale Parlamentului European (briefing EPRS 2026 privind extinderea la produse din aval) sunt deja în circuit; calendarul exact al extinderii nu este însă consolidat la data redactării. Importatorii din sectoarele actuale ar trebui să monitorizeze aceste revizuiri.

Întrebări frecvente

Ce este mai exact CBAM? Este un mecanism al UE care aplică importurilor de mărfuri intensive în carbon un cost al emisiilor echivalent cu cel plătit de producătorii europeni în schema ETS, pentru a preveni relocarea producției poluante în afara UE. Se materializează prin obligația de a cumpăra și restitui certificate CBAM.

Ce mărfuri sunt vizate? Ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și hidrogen — identificate prin coduri NC în Anexa I la Regulamentul (UE) 2023/956.

Din ce moment se plătește efectiv? Regimul definitiv a început la 1 ianuarie 2026, dar vânzarea certificatelor CBAM a fost amânată la 1 februarie 2027. Prima declarație anuală (pentru anul 2026) și restituirea certificatelor au termen 30 septembrie 2027.

Ce este pragul de 50 de tone? O scutire de minimis: importatorii sub 50 de tone masă netă/an calendaristic de mărfuri CBAM (cumulat pe oțel, aluminiu, îngrășăminte, ciment) sunt scutiți de obligațiile CBAM. Depășirea pragului atrage obligațiile pentru întregul volum din acel an. Hidrogenul și electricitatea nu beneficiază de acest prag.

Cine este autoritatea competentă în România și este nevoie de o lege națională? Autoritatea Națională Competentă este Ministerul Finanțelor, prin registrul electronic CBAM se solicită statutul de declarant autorizat. Nu este nevoie de o lege românească: CBAM este instituit prin regulamente UE, direct aplicabile, iar obligațiile revin importatorilor fără transpunere națională.

Ce riscă cine importă fără autorizare sau nu restituie certificatele la termen? În regimul definitiv, autoritățile vamale nu permit importul mărfurilor CBAM decât de către un declarant CBAM autorizat. Art. 26 din Regulamentul (UE) 2023/956 prevede o penalitate egală cu cea din ETS pentru emisii excedentare — 100 EUR/tonă CO₂, indexată — pentru certificatele nerestituite la termen; pentru mărfuri introduse fără autorizare sau prin eludare, penalitatea este de 3–5 ori mai mare. Plata penalității nu stinge obligația de a restitui certificatele. În România, sancțiunea se aplică prin act administrativ al Ministerului Finanțelor.

Se aplică CBAM în antrepozit vamal sau perfecționare activă, și pot contesta refuzul autorizației? Obligația CBAM se declanșează la punerea în liberă circulație, nu sub regim suspensiv: marfa aflată în antrepozit, tranzit sau admitere temporară nu generează obligații cât timp rămâne sub regim; produsele din perfecționarea activă puse ulterior în liberă circulație intră însă în sfera CBAM. Refuzul sau revocarea statutului de declarant autorizat este un act administrativ, atacabil prin Legea nr. 554/2004 — cu plângere prealabilă în 30 de zile și acțiune la secția de contencios administrativ; suspendarea executării nu este automată.

Practică și opinii

⚠️ Context de piață — Potrivit Comisiei Europene, pragul de minimis de 50 de tone introdus prin Regulamentul (UE) 2025/2083 scutește aproximativ 90% dintre importatori (în special IMM-uri și persoane care aduc cantități mici), păstrând totuși în sfera CBAM circa 99% din emisiile încorporate ale mărfurilor vizate. Reforma urmărește reducerea sarcinii administrative fără a slăbi obiectivul climatic. Sursa: Regulamentul (UE) 2025/2083, EUR-Lex (accesat 2026-09-18)

⚠️ De reținut pentru importatorii de oțel (regim distinct de CBAM) — Pe lângă obligațiile CBAM, importatorii de oțel au din 1 octombrie 2026 o cerință separată de trasabilitate a originii: dovada țării de „topire și turnare", introdusă prin Regulamentul (UE) 2026/1384 („Regulamentul privind oțelul") și pusă în aplicare prin Reg. (UE) 2026/1963. Aceasta nu este o obligație CBAM, ci ține de regimul comercial pe oțel (contingente + taxă extra-contingent), însă practic impune obținerea din timp de la furnizori a unor documente specifice (certificat de uzină cu țara de melt and pour + heat number). Sursa: Reg. (UE) 2026/1384; Reg. impl. (UE) 2026/1963 (accesat 2026-09-18)

⚠️ Recomandare practică — Firmele apropiate de pragul de 50 t ar trebui tratate ca vizate: pentru că depășirea pragului declanșează obligațiile retroactiv pe întregul an, iar autorizarea durează până la 120–180 de zile, este prudentă depunerea cererii de declarant autorizat cu mult înainte de a atinge pragul.

(Notă: opiniile de mai sus rezumă poziții de politică publică ale Comisiei și implicații practice; nu constituie consultanță juridică. Textul obligatoriu este cel al regulamentelor UE citate.)

Referințe

1. Regulamentul (UE) 2023/956 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră — EUR-Lex, CELEX 32023R0956 · ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/956/oj
2. Regulamentul (UE) 2025/2083 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 octombrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 (simplificarea și consolidarea CBAM) — EUR-Lex, ELI reg/2025/2083 (JO 17.10.2025)
3. Regulamentul (UE) 2026/1384 („Regulamentul privind oțelul" / Steel Regulation), art. 4(2), și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1963 al Comisiei din 28 august 2026 (dovada țării de „topire și turnare") — regim de apărare comercială pe oțel, distinct de CBAM — Reg. (UE) 2026/1384 · Reg. impl. (UE) 2026/1963
4. Ministerul Finanțelor — Autoritatea Națională Competentă CBAM în România — mfinante.gov.ro/cbam
5. Autoritatea Vamală Română — Informare privind aplicarea Regulamentului CBAM — customs.ro
6. Directiva 2003/87/CE (EU ETS), art. 16(3) — penalitatea pentru emisii excedentare (referință pentru art. 26 CBAM) — EUR-Lex, CELEX 32003L0087
7. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 privind verificarea și acreditarea verificatorilor (ETS/CBAM) — EUR-Lex, CELEX 32018R2067
8. Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, art. 25 (deductibilitate) și art. 289 (baza TVA la import) — legislatie.just.ro
9. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ — legislatie.just.ro
10. CJUE — Cauza C-512/23, Polonia/Parlamentul și Consiliul (pendinte) — EUR-Lex, CELEX 62023CN0512
11. Directiva (UE) 2023/959 de modificare a Directivei 2003/87/CE (revizuirea EU ETS „Fit for 55"), art. 10a alin. (1a) — factorul CBAM de reducere a alocării gratuite 2026–2034 — EUR-Lex, ELI dir/2023/959
12. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1412 al Comisiei — valori de referință revizuite pentru alocarea gratuită 2026–2030 (art. 10a alin. (2) Dir. 2003/87/CE) — EUR-Lex, ELI reg_impl/2026/1412