Vânzările de lichidare și de soldare

Vânzarea de lichidare și vânzarea de soldare sunt cele două tipuri de vânzări cu preț redus reglementate de OG nr. 99/2000. Lichidarea golește un stoc într-o situație excepțională (închiderea magazinului, renovare, deces al comerciantului, calamitate) și se notifică la primărie. Soldarea vizează mărfuri sezoniere și se poate face doar în două perioade pe an, de maximum 45 de zile fiecare, cu reducerea raportată la prețul de referință.

Pe scurt

Vânzarea de lichidare și vânzarea de soldare sunt cele două tipuri de vânzări cu preț redus reglementate strict de OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață: lichidarea golește un stoc într-o situație excepțională (închiderea magazinului, renovare, deces al comerciantului, calamitate), în timp ce soldarea („solduri/soldare") accelerează vânzarea stocului de mărfuri sezoniere în doar două perioade pe an, de maximum 45 de zile fiecare. Ambele pot fi practicate „în pierdere", dar comerciantul trebuie să respecte reguli precise de notificare (rămasă doar la lichidare), de încadrare a soldării în ferestrele calendaristice legale și de raportare a reducerii la prețul de referință — cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile —, sub sancțiunea unor amenzi ANPC.

Cadrul legal

Vânzările de lichidare și de soldare fac parte din categoria vânzărilor cu preț redus și sunt reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (republicată în Monitorul Oficial nr. 603 din 31 august 2007, cu modificările și completările ulterioare — text consolidat la 12 decembrie 2024).

Sursa: OG nr. 99/2000, text consolidat (accesat 2026-09-20); text integral și pe portalul ANPC

Dispozițiile-cheie sunt grupate în secțiunea dedicată vânzărilor cu preț redus:

• Art. 17–19 — regimul vânzării de lichidare: cazurile în care este permisă, notificarea la primărie, publicitatea și justificarea situației.
• Art. 22–27 — regimul vânzării de soldare: definiția (art. 22), cele două perioade anuale de câte maximum 45 de zile (art. 23) și limitele calendaristice (art. 27 alin. (1)). După OUG nr. 210/2020 au fost abrogate fostul art. 24 (care enumera categoriile de produse sezoniere ce puteau fi soldate) și fostul art. 26, iar notificarea la primărie (fostul art. 27 alin. (2)) a fost eliminată — astfel, intervalul efectiv „viu" este alcătuit din art. 22, 23, 25 și 27 alin. (1).
• Art. 33 — regula generală privind reducerile de preț și prețul de referință.
• Art. 73 — sancțiunile contravenționale aplicabile.

Actul a suferit modificări importante în timp, dintre care rețin:

• Legea nr. 57/2015 a redefinit prețul de referință (art. 33) drept „cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile".
• OUG nr. 210/2020 (aprobată prin Legea nr. 331/2022) a liberalizat soldarea — două perioade pe an de câte 45 de zile (art. 23) — și a eliminat notificarea la primărie pentru soldare, ca măsură de simplificare administrativă.

Notă: Regulile de mai jos se completează cu legislația generală de protecție a consumatorilor — în special interdicția practicilor comerciale incorecte (Legea nr. 363/2007) și obligațiile de informare corectă privind prețul. Dimensiunea europeană (indicarea prețurilor și anunțarea reducerilor) este tratată separat în secțiunea de legislație europeană.

Explicație detaliată

Legea tratează diferit cele două tipuri de vânzări pentru că ele răspund unor situații economice diferite: lichidarea este un eveniment excepțional și punctual (comerciantul iese dintr-o situație anume), iar soldarea este un mecanism sezonier și recurent de a scăpa de stocul rămas la finalul unui sezon.

Vânzarea de lichidare

Vânzarea de lichidare este vânzarea precedată sau însoțită de publicitate și anunțată sub denumirea „lichidare", care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau a unei părți din stocul unei structuri de vânzare cu amănuntul.

Ea nu poate fi organizată oricând și din orice motiv. Potrivit art. 18 din OG nr. 99/2000, lichidarea se poate efectua numai în cazurile limitativ prevăzute (lit. a–g), printre care:

• încetarea definitivă a activității comerciantului, inclusiv schimbarea profilului structurii de vânzare;
• întreruperea activității pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile, în vederea unor lucrări de transformare sau renovare;
• vânzarea stocului de produse de către moștenitorii legali ai comerciantului decedat;
• deteriorarea gravă, din cauza unor calamități sau acte de vandalism, a unei părți ori a întregului stoc de produse (cu excepția celor alimentare).

Notificarea (art. 19 alin. (1)). Lichidarea este supusă notificării la primăria localității (sau la primăriile sectoarelor municipiului București) în a cărei rază se află structura de vânzare, pe baza unui inventar detaliat al mărfurilor de lichidat, comerciantul fiind obligat să justifice cu documente legale proveniența produselor. Termenul de notificare este de:

• cel puțin 15 zile înainte, pentru cazurile de la art. 18 lit. a), d) și e);
• cel puțin 5 zile înainte, pentru cazurile de la art. 18 lit. b), c), f) și g).

Durata pentru care se pot notifica vânzările de lichidare este de maximum 90 de zile pe an (lit. a și f), 60 de zile pe an (lit. b, d, e și g) sau 15 zile pe an (lit. c).

Justificare și publicitate. La cererea organelor de control, comerciantul trebuie să justifice cu documente legale situația care a motivat lichidarea, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea operațiunilor (art. 19 alin. (2)). Orice anunț publicitar trebuie să indice obligatoriu data de debut și durata vânzării, precum și sortimentul de mărfuri vizat, atunci când lichidarea nu privește tot stocul (art. 19 alin. (3)).

Vânzarea de soldare

Vânzarea de soldare este vânzarea însoțită sau precedată de publicitate și anunțată sub denumirea „soldare/soldări/solduri", care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o structură de vânzare cu amănuntul.

Cele două perioade și durata (art. 23). Spre deosebire de lichidare, soldarea se poate efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare. După modificarea adusă de OUG nr. 210/2020 (aprobată prin Legea nr. 331/2022), singura condiție rămasă la art. 23 este ca produsele propuse la soldare să fi fost oferite spre vânzare în mod obișnuit înaintea datei de debut. Vechea cerință ca produsele să fi fost achitate furnizorului cu cel puțin 30 de zile înainte a fost eliminată și nu mai este în vigoare.

Limitele calendaristice (art. 27 alin. (1)). Comerciantul își fixează singur intervalul de soldare, dar acesta trebuie să se încadreze între următoarele limite legale:

• 15 ianuarie – 15 aprilie inclusiv, pentru produsele de toamnă-iarnă;
• 1 august – 31 octombrie inclusiv, pentru produsele de primăvară-vară.

Aceste date sunt cele reglementate de art. 27 alin. (1) din OG nr. 99/2000 și rămân în vigoare. (Fostul art. 24, abrogat prin OUG nr. 210/2020, nu conținea calendarul, ci enumerarea categoriilor de produse sezoniere care puteau fi supuse soldării — îmbrăcăminte, țesături, marochinărie, încălțăminte, articole sezoniere de sport-turism etc.; calendarul soldării a fost dintotdeauna la art. 27 alin. (1).)

Simplificarea adusă de OUG nr. 210/2020. Reforma din 2020 a abrogat mai multe obligații care existau anterior pentru soldare:

• fostul art. 24 (enumerarea categoriilor de produse sezoniere ce puteau fi soldate) — abrogat, ceea ce a eliminat lista legală a produselor supuse soldării (o liberalizare reală); calendarul nu a fost afectat, rămânând la art. 27 alin. (1);
• fostul art. 26 — abrogat: nu mai există o cerință expresă de a constitui stocul cu cel puțin 15 zile înainte de debut și nici interdicția expresă de a reînnoi stocul în cursul soldării;
• fostul art. 27 alin. (2) — abrogat: soldarea nu mai necesită notificare la primărie.

În prezent, soldarea rămâne supusă regulilor de fond: încadrarea în cele două perioade/an de max. 45 de zile (art. 23), în ferestrele calendaristice (art. 27 alin. (1)) și, mai ales, corectitudinea reducerii prin raportarea la prețul de referință (art. 33).

Prețul de referință — inima corectitudinii reducerii

Indiferent de tipul vânzării, art. 33 din OG nr. 99/2000 impune regula centrală: orice comerciant care anunță o reducere de preț trebuie să o raporteze la prețul de referință practicat în același spațiu de vânzare pentru produse identice. Prețul de referință este cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea prețului redus, iar prețul nou trebuie să fie inferior acestuia.

Practic, aceasta înseamnă că o reducere „de la 100 la 70 lei" este corectă doar dacă produsul chiar a fost oferit la 100 lei (sau la cel mai mic preț din ultimele 30 de zile) — nu la un preț „umflat" artificial cu câteva zile înainte de campanie.

Lichidare vs. soldare vs. promoție — comparație

Sursa: OG nr. 99/2000, art. 22, 23, 27, 33, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 210/2020 (aprobată prin Legea nr. 331/2022) — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/234340 (accesat 2026-09-20)

Situații speciale și limitele vânzării sub cost

Cui i se aplică regimul — comercianți, PFA, piețe, second-hand

OG nr. 99/2000 se aplică oricărui comerciant, indiferent de forma de organizare: societăți (SRL, SA), dar și persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale/familiale și comercianți persoane fizice. Faptul că art. 18 permite lichidarea stocului de către moștenitorii comerciantului decedat confirmă că regimul poate viza și persoane fizice. Sunt incluși deopotrivă comercianții din piețe, târguri și bâlciuri, precum și vânzările de produse second-hand sau în regim outlet — magazinele și depozitele „de fabrică" fiind chiar o categorie distinctă recunoscută de lege. Ordonanța nu prevede o excludere pe categorii: regula este aplicabilitatea generală, sub controlul ANPC.

Vânzarea „în pierdere" — ancorare legală și limite reale

Dreptul de a vinde sub costul de achiziție nu este general. Art. 17 din OG nr. 99/2000 interzice, ca regulă, vânzarea în pierdere; lichidarea și soldarea sunt tocmai excepții de la această interdicție. Alte excepții legale sunt vânzările din magazine/depozite de fabrică, vânzările promoționale (în condițiile legii), produsele cu termen scurt de valabilitate sau perisabile, produsele nevândute timp de 3 luni de la aprovizionare și alinierea la prețul practicat legal de concurență. Permisiunea de a vinde în pierdere la lichidare/soldare se intersectează însă cu alte două regimuri:

• Dreptul concurenței. Chiar permisă de OG nr. 99/2000, vânzarea sistematică sub cost poate deveni ilicită dacă provine de la o întreprindere cu poziție dominantă și urmărește eliminarea concurenților (preț de ruinare / predatory pricing) — abuz interzis de art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 și de art. 102 TFUE. Pentru un comerciant obișnuit, fără putere de piață, riscul concurențial este practic inexistent.
• Regimul fiscal. Baza de impozitare a TVA este, ca regulă, contrapartida efectiv încasată (art. 286 din Codul fiscal — Legea nr. 227/2015), astfel încât o vânzare reală în pierdere la lichidare/soldare se facturează la prețul redus, fără ajustări, iar costul mărfii rămâne deductibil dacă operațiunea este justificată economic. Un preț artificial de mic, nejustificat, poate fi însă recalificat de organul fiscal.

Surse: OG nr. 99/2000, art. 17; Legea concurenței nr. 21/1996, art. 8; Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 286. (accesat 2026-09-20)

Aplicarea la comerțul online și pe marketplace

OG nr. 99/2000 a fost gândită pentru structuri fizice, dar se aplică și comerțului electronic. Pentru un magazin exclusiv online, „spațiul de vânzare" din art. 33 se citește ca site-ul sau platforma pe care se derulează vânzarea. Fiecare canal este un spațiu de vânzare distinct: dacă același comerciant vinde online și în magazin fizic la prețuri diferite, prețul de referință se calculează separat pe fiecare canal (cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile pe acel canal). Cerința de a constitui stocul cu 15 zile înainte de debut, care ridica probleme de aplicare în online, nu mai există de altfel ca obligație expresă — fostul art. 26 a fost abrogat prin OUG nr. 210/2020. Pe marketplace-uri (de tip eMAG Marketplace), răspunderea pentru corectitudinea reducerii revine, de regulă, comerciantului-vânzător care își stabilește prețurile, platforma putând impune contractual respectarea regulii celor 30 de zile.

⚠️ OG nr. 99/2000 nu conține o regulă expresă pentru comerțul multicanal; interpretarea de mai sus decurge din art. 27 și 33 coroborate cu Directiva 98/6/CE (aplicabilă uniform online) și cu practica de control ANPC, dar rămâne un domeniu nereglementat explicit.

Aspecte practice

Pentru comercianți — cum organizezi legal o vânzare cu preț redus

• Alege corect tipul de vânzare. Nu eticheta drept „lichidare totală" o simplă campanie de reduceri: lichidarea este permisă numai în cazurile de la art. 18 (închidere, renovare ≥30 zile, deces, calamitate etc.). Dacă vrei doar să scazi prețurile la stocul sezonier, este vorba de soldare; dacă e o reducere obișnuită de marketing, este vânzare promoțională.
• Respectă termenele de notificare la lichidare. Depune notificarea și inventarul la primărie cu 15 zile (art. 18 lit. a, d, e) sau cu 5 zile înainte (celelalte cazuri) și păstrează documentele de proveniență a mărfii.
• Încadrează soldarea în cele două ferestre calendaristice (15 ian. – 15 apr. și 1 aug. – 31 oct., art. 27 alin. (1)), fără a depăși 45 de zile pe perioadă (art. 23), și asigură-te că produsele au fost oferite spre vânzare în mod obișnuit înainte de debut — singura condiție de fond rămasă la art. 23 după OUG nr. 210/2020.
• Documentează prețul de referință. Păstrează dovezi ale prețului practicat în ultimele 30 de zile (etichete, jurnale de prețuri, capturi din sistemul de casă). Acesta este primul lucru verificat de ANPC la un control de campanie.
• Afișează corect pe etichetă atât prețul vechi (de referință), cât și prețul redus, și indică în anunțuri data de început, durata și sortimentul vizat.

Greșeli frecvente (și scumpe)

• „Umflarea" prețului cu câteva zile înainte de reducere, pentru a afișa un discount mai mare — încalcă art. 33 (prețul de referință este cel mai mic din ultimele 30 de zile).
• Soldarea în afara ferestrelor calendaristice — anunțarea unei „soldări" în alte intervale decât 15 ian. – 15 apr. / 1 aug. – 31 oct. (art. 27 alin. (1)) sau depășirea celor 45 de zile/perioadă (art. 23). (Notă: după OUG nr. 210/2020 nu mai există nici lista legală a produselor sezoniere ce puteau fi soldate — fostul art. 24 — nici obligația de constituire a stocului cu 15 zile înainte, de achitare a stocului cu ≥30 de zile înainte ori de nereînnoire a acestuia — fostul art. 26; ambele articole au fost abrogate, calendarul rămânând însă la art. 27 alin. (1).)
• Lichidare „permanentă" sau repetată fără temei — folosirea denumirii „lichidare" în afara cazurilor art. 18 atrage amendă și sistarea vânzării.
• Omiterea notificării la lichidare sau lipsa documentelor de justificare la control.

Pentru consumatori — la ce te uiți

• Verifică dacă pe etichetă apare prețul vechi și cel nou; o reducere reală se raportează la prețul de referință, nu la un „preț de catalog" fictiv.
• „Lichidare de stoc" permanentă în același magazin, luni la rând, este un semnal de alarmă — poate fi o practică comercială incorectă.
• Poți sesiza ANPC dacă o reducere pare falsă sau înșelătoare; autoritatea verifică raportarea la prețul de referință și corectitudinea anunțului.

Legislație europeană

Vânzările de lichidare și de soldare sunt reglementate în esență de dreptul român (OG nr. 99/2000), însă latura care privește anunțarea reducerii de preț și corectitudinea informării consumatorului este puternic armonizată la nivelul Uniunii Europene. Practic, „prețul de referință" din art. 33 OG nr. 99/2000 este oglinda directă a regulii europene a „prețului anterior".

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 98/6/CE privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor — art. 6a alin. (1)-(2): „Orice anunț privind o reducere de preț indică prețul anterior aplicat de comerciant […]. Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant cel puțin în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț." Sursa: Directiva 98/6/CE, text consolidat (accesat 2026-09-20)

Articolul 6a a fost introdus prin Directiva (UE) 2019/2161 („Directiva Omnibus"), tocmai pentru a împiedica reducerile fictive (majorarea prețului cu puțin timp înainte de campanie, urmată de o „reducere" spectaculoasă). Regula se aplică oricărei reduceri anunțate — deci și soldării și lichidării, atunci când acestea sunt promovate ca reduceri de preț.

Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale (UCPD) — armonizare maximă — interzice practicile înșelătoare, inclusiv anunțurile de reducere care induc în eroare consumatorul cu privire la avantajul de preț. Anunțurile de tip „lichidare totală" sau „solduri" intră sub incidența sa. Sursa: Directiva 2005/29/CE (accesat 2026-09-20)

Transpunerea în dreptul român

• Directiva 98/6/CE este transpusă prin HG nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare.
• Directiva 2005/29/CE este transpusă prin Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii — deja menționată în cadrul legal ca reglementare-completare a OG nr. 99/2000.
• Directiva Omnibus (UE) 2019/2161 (care a introdus regula prețului anterior/30 de zile) a fost transpusă în România prin OUG nr. 58/2022 și HG nr. 686/2022 (MO nr. 520/2022), care au modificat HG nr. 947/2000 pentru a prelua expres cerința ca reducerea să se raporteze la cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile.

Un caz de aliniere anticipată, nu de gold-plating. România adoptase deja această regulă în art. 33 din OG nr. 99/2000 încă din 2015 (prin Legea nr. 57/2015), definind prețul de referință drept „cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în ultimele 30 de zile". Astfel, standardul de 30 de zile impus la nivel UE în 2019 era deja aplicabil la soldare și lichidare în dreptul român — o rară situație în care legislația națională a anticipat cerința europeană, fără abateri restrictive suplimentare.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-330/23, Aldi Süd (Hotărârea din 26 septembrie 2024) — reducerea de preț anunțată trebuie calculată prin raportare la prețul anterior în sensul art. 6a alin. (2), adică la cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile. Nu este suficient ca reducerea să fie afișată față de un preț „de bază" recent; altfel anunțul devine înșelător. Sursa: CJUE, C-330/23 (accesat 2026-09-20)

Cauza C-206/11, Köck (17 ianuarie 2013) — o cerință națională de autorizare administrativă prealabilă pentru anunțul unei vânzări de lichidare totală a stocului nu poate fi impusă per se; ea trebuie evaluată în limitele Directivei 2005/29/CE, care realizează o armonizare completă a practicilor comerciale față de consumatori. Sursa: CJUE, C-206/11 (accesat 2026-09-20)

Cauzele C-288/10, Wamo (30 iunie 2011) și C-126/11, Inno (15 decembrie 2011) — reglementările naționale (belgiene) care interziceau anunțarea reducerilor de preț într-o perioadă anterioară perioadelor legale de solduri se opun Directivei 2005/29/CE atunci când urmăresc protecția consumatorilor, întrucât astfel de „ferestre de interdicție" nu figurează pe lista limitativă a practicilor interzise per se. Sursa: CJUE, C-288/10; C-126/11 (accesate 2026-09-20)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Reducerea „reală" este o obligație de drept UE, nu doar o formalitate ANPC. Regula prețului de referință din art. 33 nu este o particularitate românească, ci aplicarea directivelor 98/6/CE și 2005/29/CE; un anunț de soldare sau lichidare care ignoră cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile este simultan o contravenție la OG nr. 99/2000 și o practică comercială înșelătoare interzisă la nivel european.
• Comerț transfrontalier și online. Pentru magazinele online care vând către consumatori din mai multe state membre, regula celor 30 de zile din art. 6a se aplică uniform în întreaga UE, astfel încât o campanie de „Black Friday" sau de solduri trebuie construită pe același reper de preț anterior indiferent de piață.
• Tendința de armonizare maximă (confirmată de Köck, Wamo și Inno) înseamnă că un stat membru nu poate adăuga restricții proprii privind când sau cum se anunță reducerile dincolo de ceea ce permit directivele — util de reținut pentru comercianții care activează și pe alte piețe UE, unde regimul de fond al soldării poate diferi, dar regula informării corecte privind reducerea este comună.

Notă: OG nr. 99/2000 rămâne actul de bază pentru condițiile de fond ale lichidării și soldării (cazuri, perioade, notificare, stoc); dreptul UE guvernează modul de anunțare a reducerii și interdicția practicilor înșelătoare. Cele două paliere se aplică cumulativ.

Este calendarul soldării compatibil cu armonizarea maximă?

Un aspect delicat este dacă însuși calendarul soldării — numai două perioade pe an (art. 23), în ferestrele fixe din art. 27 alin. (1) — mai este compatibil cu armonizarea maximă a Directivei 2005/29/CE. Cauzele Köck, Wamo și Inno, citate mai sus, au înlăturat restricții naționale privind momentul anunțării reducerilor, o practică comercială acoperită de directivă. Trebuie însă distins:

• regulile privind când poți anunța o reducere intră sub directivă și, dacă restrâng informarea consumatorului, sunt fragile juridic;
• regulile privind când și cum poți organiza/efectua o operațiune comercială (o modalitate de vânzare) rămân, în principiu, în competența statelor membre, în afara domeniului UCPD.

Calendarul soldării ține mai degrabă de a doua categorie (condiționează organizarea vânzării, nu simplul anunț de preț), motiv pentru care România îl poate menține. În măsura în care ar interzice însă anunțarea oricărei reduceri sub denumirea „soldare" în afara ferestrelor, tensiunea cu jurisprudența Köck/Wamo/Inno devine reală și nerezolvată legislativ.

⚠️ Opinie. Doctrina nu tranșează dacă restricția calendaristică ar rezista unei trimiteri preliminare la CJUE. Rațiunea ei actuală (lichidarea stocului sezonier și evitarea „soldării permanente") este mai degrabă de tradiție legislativă și de protecție a consumatorului decât o cerință a dreptului UE, care impune doar informarea corectă, nu un calendar. Mărfurile nesezoniere, care nu se pretează ferestrelor, se comercializează prin vânzări promoționale (permise oricând, dar fără vânzare sub cost), nu prin soldare.

Două definiții ale „prețului anterior" și riscul dublei sancționări

Prețul de referință apare în două acte paralele: art. 33 din OG nr. 99/2000 (introdus prin Legea nr. 57/2015) și HG nr. 947/2000, modificată prin HG nr. 686/2022 pentru transpunerea Directivei Omnibus. Ambele definesc, în esență identic, prețul anterior drept cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile și se aplică cumulativ: OG nr. 99/2000 ca reglementare specială a vânzărilor cu preț redus, iar HG nr. 947/2000 ca normă generală de indicare a prețurilor. Întrucât ANPC este autoritatea de control pentru ambele, aceeași faptă (o reducere raportată la un preț „umflat") ar putea fi încadrată simultan ca contravenție la OG nr. 99/2000 (art. 73) și ca practică comercială înșelătoare sub Legea nr. 363/2007.

Pentru a evita o dublă sancționare contrară principiului ne bis in idem (art. 4 din Protocolul nr. 7 la CEDO), practica este ca agentul constatator să rețină un singur temei pentru aceeași faptă; cumulul de amenzi pentru fapte distincte (de exemplu, lipsa notificării la lichidare și, separat, reducerea falsă) rămâne însă posibil.

Situații-limită la calculul prețului de referință

Regula celor 30 de zile are carve-out-uri prevăzute de art. 6a din Directiva 98/6/CE, pe care statele membre le pot detalia:

• produse aflate în vânzare de mai puțin de 30 de zile — prețul anterior se raportează la perioada mai scurtă în care produsul a fost efectiv oferit (art. 6a alin. (4));
• produse perisabile / cu termen scurt de valabilitate — pot fi exceptate de la regula prețului anterior (art. 6a alin. (3));
• reduceri succesive/progresive în aceeași campanie — prețul anterior rămâne cel de dinaintea primei reduceri (art. 6a alin. (5)).

În dreptul român, aceste ipoteze se aplică prin HG nr. 947/2000 (transpunerea art. 6a prin HG nr. 686/2022), în timp ce art. 33 din OG nr. 99/2000 enunță doar regula de bază a celor 30 de zile. Comisia Europeană a detaliat aceste situații în Comunicarea 2021/C 526/02 (orientări privind aplicarea art. 6a), reperul practic urmat și de ANPC.

Surse: Directiva 98/6/CE, art. 6a alin. (3)-(5); Comunicarea Comisiei 2021/C 526/02 (accesat 2026-09-20)

Ce a clarificat suplimentar Aldi Süd și Comunicarea Comisiei

Hotărârea C-330/23 Aldi Süd a mers mai departe decât simpla regulă a celor 30 de zile: reducerea anunțată — inclusiv atunci când este afișată ca un procent („−30%") sau ca un „price highlight" — trebuie calculată prin raportare la prețul anterior, adică la cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile, nu la prețul imediat anterior dacă acesta era mai mare. În speță, reclamele Aldi la banane și ananas indicau o „reducere" față de un preț mai mare decât cel mai scăzut din perioada de referință — practică înșelătoare. Conform Comunicării 2021/C 526/02:

• prețul de vânzare recomandat al producătorului nu poate ține loc de „preț anterior" — reperul rămâne prețul practicat efectiv de comerciant;
• prețurile personalizate (reduceri individualizate, ex. pe bază de profil) și programele de fidelitate cu reduceri generale/necondiționate sunt tratate distinct — ele intră sub Directiva 2005/29/CE (UCPD), nu neapărat sub regula prețului anterior din art. 6a;
• afișarea trebuie să fie clară: un „până la −X%" nu poate sugera că toate produsele beneficiază de reducerea maximă.

Aceste orientări se aplică integral și campaniilor de soldare/lichidare promovate ca reduceri de preț, iar practica ANPC ulterioară hotărârii Aldi Süd se aliniază acestei interpretări.

Remediile individuale ale consumatorului

Dincolo de sesizarea ANPC, Directiva Omnibus a introdus remedii civile individuale, transpuse în România prin art. 12¹ din Legea nr. 363/2007 (adăugat prin OUG nr. 58/2022). Consumatorul afectat de o practică incorectă are dreptul, fără costuri, la: înlocuire, reducerea prețului sau încetarea contractului cu restituirea contravalorii; despăgubiri pentru prejudiciul suferit; iar dacă deficiențele apar în primele 30 de zile, la înlocuirea directă. ANPC poate dispune aceste măsuri și ca sancțiune complementară amenzii. Suplimentar, dreptul comun permite anularea contractului pentru dol (art. 1214 Cod civil) și repararea prejudiciului (art. 1357 Cod civil) atunci când o reducere falsă a determinat consimțământul.

Surse: Legea nr. 363/2007, art. 12¹; OUG nr. 58/2022; CJUE, C-330/23 Aldi Süd (accesat 2026-09-20)

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre o vânzare de lichidare și una de soldare? Lichidarea golește un stoc într-o situație excepțională prevăzută de art. 18 (închiderea magazinului, renovare de minimum 30 de zile, decesul comerciantului, calamitate) și se notifică la primărie. Soldarea vizează stocul de mărfuri sezoniere și se poate face numai în două perioade pe an, de maximum 45 de zile fiecare, în ferestrele calendaristice legale.

Când pot organiza legal soldări? Numai în două perioade pe an, de câte maximum 45 de zile (art. 23 din OG nr. 99/2000), încadrate între 15 ianuarie – 15 aprilie (produse toamnă-iarnă) și 1 august – 31 octombrie (produse primăvară-vară), potrivit art. 27 alin. (1). (OUG nr. 210/2020 a abrogat fostul art. 24, care conținea enumerarea produselor sezoniere ce puteau fi soldate, nu calendarul — acesta a rămas neschimbat la art. 27 alin. (1).)

Trebuie să notific soldarea la primărie? Nu. După modificările aduse de OUG nr. 210/2020, notificarea la primărie a fost eliminată pentru vânzările de soldare. Notificarea rămâne obligatorie doar pentru vânzările de lichidare (art. 19).

Ce este „prețul de referință"? Este cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare pentru produsul respectiv în ultimele 30 de zile înainte de reducere (art. 33). Reducerea anunțată trebuie raportată la acest preț, iar prețul nou trebuie să fie mai mic decât el.

Pot vinde „în pierdere" la soldare sau lichidare? Da. Atât lichidarea, cât și soldarea pot fi efectuate la un preț egal sau mai mic decât costul de achiziție. În schimb, la o simplă vânzare promoțională vânzarea sub cost este interzisă.

Ce amenzi riscă un comerciant care încalcă regulile? Potrivit art. 73 din OG nr. 99/2000: lichidare în afara cazurilor art. 18 — 2.000–10.000 lei și sistarea operațiunilor; nerespectarea obligației de notificare (art. 19 alin. (1)) — 200–1.000 lei; neprezentarea documentelor justificative la control — 2.000–10.000 lei.

Ce pot face dacă am cumpărat la o reducere falsă — pot cere banii înapoi? Da. Pe lângă sesizarea ANPC, ai remedii civile individuale în temeiul art. 12¹ din Legea nr. 363/2007 (introdus prin OUG nr. 58/2022): înlocuirea produsului, reducerea prețului sau încetarea contractului cu restituirea sumei plătite, plus despăgubiri pentru prejudiciu. Dacă reducerea falsă te-a indus în eroare, poți cere și anularea contractului pentru dol (art. 1214 Cod civil).

Regulile de soldare/lichidare se aplică și magazinelor online? Da. Pentru un magazin online, „spațiul de vânzare" din art. 33 este site-ul/platforma, iar prețul de referință (cel mai scăzut din ultimele 30 de zile) se calculează pe fiecare canal separat. Dacă vinzi online și în magazin fizic la prețuri diferite, fiecare canal are propriul preț de referință. Pe marketplace, corectitudinea reducerii revine, de regulă, comerciantului-vânzător.

Se aplică OG nr. 99/2000 și unui PFA sau unui comerciant din piață? Da. Regimul vizează orice comerciant, indiferent de forma de organizare — inclusiv PFA, întreprinderi individuale, comercianți din piețe și târguri și vânzări second-hand/outlet. Nu există o excludere pe categorii.

Practică și opinii

⚠️ Practica ANPC — Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor În campaniile de reduceri (inclusiv Black Friday și soldările sezoniere), ANPC verifică prioritar raportarea reducerii la prețul de referință: pe etichetă trebuie să apară atât prețul vechi, cât și prețul nou rezultat din aplicarea reducerii, iar prețul de referință este cel mai scăzut preț practicat în ultimele 30 de zile. Practica „umflării" prealabile a prețului este tratată drept reducere înșelătoare. Sursa: ANPC — Despre vânzările de soldare (accesat 2026-09-20)

⚠️ Opinie de specialitate — avocatnet.ro Distincția practică soldare/promoție are consecințe concrete: soldarea se limitează la două perioade de câte 45 de zile și poate fi făcută „în pierdere", în timp ce vânzarea promoțională poate fi organizată oricând, dar nu sub costul de achiziție. Confuzia dintre cele două este una dintre cauzele frecvente ale sancțiunilor la controalele de campanie. Sursa: Vânzare de soldare sau vânzare promoțională? și Obligații ale comercianților privind vânzările de soldare (accesate 2026-09-20)

⚠️ Observație privind evoluția legislativă — juridice.ro Tendința legislativă recentă (OUG nr. 210/2020, aprobată prin Legea nr. 331/2022) este de simplificare administrativă a vânzărilor de soldare — eliminarea notificării la primărie și flexibilizarea perioadelor —, transferând accentul de pe formalitățile prealabile pe controlul corectitudinii reducerii de către ANPC. Sursa: Vânzări în sezonul reducerilor — ghid de bune practici și aspecte juridice, juridice.ro (accesat 2026-09-20)

Referințe

1. Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (republicată în MO nr. 603/31.08.2007, cu modificările ulterioare) — text consolidat: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/291583. Art. 17–19 (lichidare), art. 23–27 (soldare), art. 33 (preț de referință), art. 73 (sancțiuni). Text integral și pe portalul ANPC.
2. Legea nr. 57/2015 pentru modificarea și completarea art. 33 din OG nr. 99/2000 (redefinirea prețului de referință — cel mai scăzut preț din ultimele 30 de zile).
3. OUG nr. 210/2020 pentru modificarea OG nr. 99/2000 (art. 23 — două perioade/45 de zile; simplificarea formalităților la soldare), aprobată prin Legea nr. 331/2022.
4. ANPC — Despre vânzările de soldare: anpc.ro/articol/340/despre-vanzarile-de-soldare-1 (accesat 2026-09-20).
5. avocatnet.ro — Vânzare de soldare sau vânzare promoțională? și Obligații ale comercianților privind vânzările de soldare (accesate 2026-09-20).
6. juridice.ro — Vânzări în sezonul reducerilor — ghid de bune practici și aspecte juridice (accesat 2026-09-20).
7. Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților, art. 12¹ (remedii individuale, introdus prin OUG nr. 58/2022): legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/88290; OUG nr. 58/2022 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/254946.
8. Legea concurenței nr. 21/1996, art. 8 (abuz de poziție dominantă / preț de ruinare); art. 102 TFUE.
9. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 286 (baza de impozitare a TVA).
10. Comunicarea Comisiei 2021/C 526/02 — orientări privind aplicarea art. 6a din Directiva 98/6/CE (JO C 526, 29.12.2021): eur-lex.europa.eu (CELEX 52021XC1229(03)).
11. CJUE, C-330/23 Aldi Süd (Hotărârea din 26 septembrie 2024): eur-lex.europa.eu (CELEX 62023CJ0330).
12. Cod civil, art. 1214 (anularea contractului pentru dol) și art. 1357 (răspunderea civilă delictuală).