Contractul PPA de achiziție a energiei

Contractul PPA (Power Purchase Agreement) este un acord bilateral pe termen lung prin care o firmă cumpără energie direct de la un producător, adesea din surse regenerabile, la un preț și un volum fixate pe 5–15 ani. În România a fost interzis inițial de Legea nr. 123/2012 și re-permis treptat între 2020 și 2022. Poate fi fizic, cu livrare efectivă, sau virtual, cu decontarea diferenței de preț.

Pe scurt

Un PPA (Power Purchase Agreement — acord de achiziție a energiei electrice) este un contract bilateral pe termen lung prin care un cumpărător (de regulă o firmă consumatoare mare) și un producător de energie, cel mai adesea din surse regenerabile, convin direct prețul și volumul livrat pe durate de 5–15 ani sau mai mult. În România, aceste contracte negociate direct au fost interzise de forma inițială a Legii nr. 123/2012 și re-permise treptat între 2020 și 2022, astfel încât astăzi se pot încheia legal pe piața angro. PPA-urile pot fi fizice (energia se livrează efectiv) sau virtuale/financiare (doar decontare de diferență de preț), fiind principalul instrument prin care proiectele verzi devin bancabile.

Cadrul legal

PPA-ul nu este un contract numit distinct în legislația română — este o aplicație a libertății contractuale (art. 1.169 Cod civil) în sectorul reglementat al energiei. Regimul lui este dat, în principal, de legea energiei și de dreptul european al pieței interne de energie electrică.

Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale

Actul-cadru al sectorului. În forma inițială (2012), tranzacțiile angro cu energie electrică se puteau desfășura exclusiv pe piețele centralizate, în mod transparent, public, concurențial și nediscriminatoriu — ceea ce echivala cu o interdicție a contractelor bilaterale negociate direct (măsură adoptată pentru a bloca contractele directe păgubitoare încheiate de producătorii de stat).

Art. 23 – Funcționarea pieței concurențiale (forma actuală, după modificările 2020–2022) — pe piața angro, energia electrică se poate tranzacționa pe piețele centralizate administrate de operatorul pieței, precum și prin contracte bilaterale negociate direct, cu respectarea regulilor de concurență.

Sursa: Legea nr. 123/2012 (accesat 2026-09-21)

Liberalizarea s-a produs în trepte: OUG nr. 74/2020 (în vigoare din 18 mai 2020) a permis expres negocierea directă a PPA-urilor, dar numai pentru capacități noi; OUG nr. 143/2021 (care transpune Directiva (UE) 2019/944) a eliminat interdicția generală de la art. 23; OUG nr. 27/2022 a menținut cadrul în perioada crizei prețurilor. Detaliile evoluției sunt tratate în secțiunea următoare.

Cadrul european

• Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică și Directiva (UE) 2019/944 stabilesc principiul potrivit căruia participanții la piață sunt liberi să încheie contracte bilaterale, inclusiv acorduri de achiziție de energie, și impun statelor membre eliminarea barierelor nejustificate din calea PPA-urilor.
• Directiva (UE) 2018/2001 (RED II) definește acordul de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și cere statelor membre să faciliteze aceste contracte.
• Directiva (UE) 2023/2413 (RED III) — în vigoare din 20 noiembrie 2023, cu termen de transpunere 21 mai 2025 — întărește obligațiile de facilitare a PPA-urilor (modificând art. 15 din RED II): evaluarea și eliminarea barierelor administrative, scheme de garantare a creditului pentru cumpărători și proceduri de autorizare accelerate. La data redactării, transpunerea integrală în România nu era confirmată, termenul din mai 2025 fiind depășit.

  Sursa: eur-lex.europa.eu — Directiva (UE) 2023/2413 (accesat 2026-09-21)

Textul consolidat al actelor UE și analiza lor detaliată sunt adăugate în secțiunea de legislație europeană a articolului.

Instrumente conexe

• Regulament ANRE din 24 iunie 2020 — cadrul de tranzacționare pe piața centralizată pentru contracte cu perioade lungi de livrare, alternativa „pe bursă" la PPA-ul negociat direct.
• Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare — relevantă atunci când un PPA virtual/financiar capătă natura unui instrument financiar derivat.
• Legea nr. 220/2008 privind promovarea energiei din surse regenerabile și HG nr. 1232/2011 — regimul garanțiilor de origine (emise de Transelectrica, sub reglementarea ANRE), transferabile împreună cu energia (vezi „Reglementare, fiscalitate și PPA transfrontalier").
• HG nr. 318/2024 și schema de contracte pentru diferență (CfD) — mecanismul de sprijin de tip „PPA cu statul" (vezi „Aspecte practice").

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, un PPA

Un PPA este un contract de vânzare-cumpărare de energie electrică pe termen lung, încheiat direct între un producător (dezvoltatorul unui parc eolian, unei centrale fotovoltaice etc.) și un cumpărător. Cumpărătorul poate fi:

• un client final mare (industrie, retail, centre de date) care își asigură astfel energie verde la preț predictibil — corporate PPA;
• un furnizor care revinde energia mai departe (merchant / utility PPA);
• un agregator care cumulează mai mulți producători sau consumatori.

Elementele esențiale ale unui PPA sunt: volumul (fix sau „cât se produce"), prețul (fix, indexat sau cu colar minim-maxim), durata (tipic 5–15 ani), punctul de livrare, repartizarea riscului de volum și de echilibrare, garanțiile de origine și clauzele de reziliere, forță majoră și change in law.

De ce a fost interzis și apoi re-permis

Forma din 2012 a Legii nr. 123/2012 a impus tranzacționarea exclusiv centralizată tocmai pentru a elimina contractele directe netransparente. Reversul a fost că proiectele regenerabile noi nu puteau semna contracte pe termen lung negociate direct — esențiale pentru a obține finanțare bancară.

⚠️ Opinie specialistă — Cosmin Stăvaru (Bondoc & Asociații) Soluția din 2012 de a opri PPA-urile păgubitoare a fost o interdicție generală a oricăror contracte bilaterale negociate direct; OUG nr. 74/2020 a redeschis negocierea directă, însă doar pentru capacitățile puse în funcțiune după 1 iunie 2020, o limitare criticată ca potențial discriminatorie. Sursa: Universul Juridic, 9 iunie 2020

Etapele liberalizării:

1. 2012 — interdicție generală a PPA-urilor negociate direct (art. 23 + art. 28 din Legea nr. 123/2012).
2. 18 mai 2020 – OUG nr. 74/2020 — se permite expres negocierea directă, dar numai pentru capacități noi (după 1 iunie 2020).
3. 28 decembrie 2021 – OUG nr. 143/2021 — transpune Directiva (UE) 2019/944 și elimină interdicția generală: pe piața angro se pot încheia tranzacții bilaterale negociate direct, în acord cu Regulamentul (UE) 2019/943.
4. 2022 – OUG nr. 27/2022 — menține cadrul în contextul plafonării prețurilor.

PPA fizic vs. PPA virtual (financiar)

• PPA fizic (physical / sleeved) — energia se livrează efectiv cumpărătorului, direct sau prin intermediul unui furnizor („sleeving") care preia dezechilibrele și livrează către punctul de consum. Cumpărătorul primește energie și garanții de origine.
• PPA virtual (VPPA / financiar, Contract for Difference privat) — nu presupune livrare fizică între părți: producătorul își vinde energia pe piață, cumpărătorul o cumpără de la furnizorul său, iar între ei se decontează doar diferența dintre un preț de exercitare (strike price) convenit și prețul pieței. Dacă prețul pieței este mai mic, cumpărătorul plătește diferența; dacă este mai mare, o încasează. Un astfel de contract poate fi calificat drept instrument financiar derivat (relevant Legea nr. 126/2018 și regimul EMIR/MiFID II).

PPA privat vs. CfD de stat

Statul oferă un mecanism paralel: contractele pentru diferență (CfD) din schema aprobată prin HG nr. 318/2024. Este, în esență, un PPA financiar în care contrapartida este statul (prin OPCOM), cu preț de exercitare fix pe 15 ani stabilit prin licitație. Diferența practică: PPA-ul corporativ este negociat privat și adaptat părților, în timp ce CfD-ul se accesează prin licitație publică și oferă bancabilitate maximă (garant public), dar cu condiții standardizate.

Aspecte practice

Cui folosește un PPA și de ce

• Producătorul obține venituri previzibile pe termen lung → proiectul devine bancabil (băncile finanțează pe baza fluxului contractat).
• Cumpărătorul (consumatorul industrial) își fixează costul cu energia, se protejează de volatilitatea pieței și își atinge țintele de energie verde (garanții de origine, raportare ESG/CSRD).

Structura de preț — cele mai frecvente variante

• Preț fix (€/MWh) pe toată durata — maximă predictibilitate, dar risc dacă piața scade mult sub el.
• Preț indexat (la un indice bursier + primă) — urmărește piața.
• Colar (floor/cap) — preț minim garantat pentru producător și maxim pentru cumpărător.
• Pay-as-produced vs. baseload: în primul caz cumpărătorul preia energia „cum se produce" (își asumă intermitența); în al doilea, producătorul se obligă la un profil constant (își asumă riscul de echilibrare).

Riscuri de urmărit și clauze-cheie

• Riscul de volum și de echilibrare — cine plătește dezechilibrele față de piața de echilibrare (de regulă printr-un furnizor „sleever").
• Riscul de credit al contrapartidei — garanții, scrisori de garanție bancară, clauze de step-in pentru finanțatori.
• Change in law / fiscalitate — schema de plafonare, contribuții de solidaritate, taxe pe veniturile suplimentare pot afecta echilibrul contractual; se prevede clauză de renegociere.
• Garanțiile de origine — se transferă explicit împreună cu energia (altfel „verdele" se pierde).
• Calificarea ca instrument financiar — la PPA-ul virtual, verifică obligațiile EMIR/MiFID II (Legea nr. 126/2018).

Alternativa CfD (schema de stat 2024)

Pentru proiecte noi de eolian onshore și solar fotovoltaic, statul a lansat schema CfD (HG nr. 318/2024; Ordinul ME nr. 1120/2024; prima licitație — Ordinul nr. 1290/2024), aprobată de Comisia Europeană (SA.108510). Puncte practice:

• Preț garantat pe 15 ani, stabilit prin licitație competitivă;
• Plafoane de pornire la prima licitație: 82 EUR/MWh (eolian onshore), 78 EUR/MWh (solar FV);
• Finanțare de ~3 miliarde EUR din Fondul pentru Modernizare;
• Rezultatele primei licitații (dec. 2024): prețuri medii de atribuire ~50,5 EUR/MWh (solar) și ~68,4 EUR/MWh (eolian).

Surse: Ministerul Energiei — CfD · OPCOM — CfD (accesat 2026-09-21)

Greșeli frecvente

• Semnarea unui PPA fără a clarifica cine suportă dezechilibrele.
• Ignorarea transferului garanțiilor de origine (cumpărătorul crede că a cumpărat „verde", dar nu a primit certificatele).
• Netratarea riscului de change in law într-o piață reglementată volatilă.
• Confundarea PPA-ului virtual cu unul fizic — implicații fiscale și de raportare financiară diferite.

Reglementare, fiscalitate și PPA transfrontalier

Această secțiune tratează aspectele de reglementare, fiscale, financiare și transfrontaliere care condiționează, în practică, încheierea și derularea unui PPA în România — dincolo de principiul liberalizării.

Condiții de reglementare pentru a opera un PPA

Un PPA presupune ca părțile să dețină calitățile și avizele cerute de cadrul ANRE:

• Licență de producere (ANRE) — obligatorie pentru producătorul cu putere instalată peste 1 MW; sub acest prag se aplică regimul simplificat.
• Licență de furnizare — necesară celui care vinde energie către clienți finali, inclusiv furnizorului „sleever" care intermediază un PPA fizic.
• Aviz tehnic de racordare (ATR) — emis de operatorul de distribuție/transport; stabilește punctul de racordare, condițiile tehnice și eventualele lucrări de întărire a rețelei. ATR nu este o licență, dar este premisa tehnică a livrării.
• Parte responsabilă cu echilibrarea (PRE) — fiecare producător/furnizor trebuie să fie PRE sau să transfere responsabilitatea echilibrării către un PRE, care preia dezechilibrele față de piața de echilibrare.

Despre „sleeving": mecanismul nu este numit expres în Legea nr. 123/2012, ci se construiește pe cadrul de furnizare: un furnizor licențiat preia energia producătorului, o livrează la punctul de consum al cumpărătorului și gestionează, ca PRE, dezechilibrele. Este operabil în România prin combinația licență de furnizare + calitate de PRE, nu printr-un temei normativ dedicat.

Sursa: Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale (regimul licențelor, racordării și echilibrării) — legislatie.just.ro (accesat 2026-09-21)

Garanțiile de origine — temeiul românesc

Caracterul „verde" al energiei dintr-un PPA se probează prin garanții de origine (GO), al căror regim în România este dat de Legea nr. 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile și de HG nr. 1232/2011 (regulamentul de emitere și urmărire a GO), care transpun art. 19 din Directiva (UE) 2018/2001 (RED II). GO sunt emise de Transelectrica (operatorul de transport și sistem), sub reglementarea ANRE, în tranșe de câte 1 MWh. Transferul GO se face electronic, odată cu energia; anularea (retragerea) GO la consumatorul final este dovada consumului de energie regenerabilă și mecanismul care previne dubla contabilizare (aceeași MWh nu poate fi revendicată de doi consumatori). Fără transferul expres al GO în contract, cumpărătorul primește energie, dar nu poate raporta consum verde.

PPA transfrontalier și importul garanțiilor de origine

Un cumpărător român poate încheia un PPA (fizic sau virtual) cu un producător din alt stat membru. Pentru energia livrată fizic sunt relevante capacitatea de interconectare și regimul de import; pentru un VPPA, livrarea fizică nu are loc, iar tranzacția este pur financiară. Art. 19 alin. (9) RED II impune statelor membre recunoașterea GO emise în alte state membre, iar recunoașterea operațională se realizează prin mecanismul AIB (Association of Issuing Bodies), care leagă registrele naționale. Limita trasată de CJUE în cauza C-573/12 (Ålands Vindkraft) privește schemele naționale de sprijin (care pot fi rezervate teritoriului), nu PPA-ul privat sau recunoașterea GO. Într-un PPA transfrontalier părțile trebuie să convină expres legea aplicabilă (Regulamentul Roma I) și forul de soluționare a litigiilor.

Când devine un PPA virtual instrument financiar

Un VPPA cu decontare financiară netă (fără livrare fizică) este, de regulă, un instrument financiar derivat (Legea nr. 126/2018 — transpunerea MiFID II; regimul EMIR). Un PPA fizic rămâne, în principiu, în afara acestei calificări, prin excepția pentru contractele forward cu livrare fizică destinate consumului propriu (own use / produsele energetice angro tranzacționate care trebuie decontate fizic — Anexa I, Secțiunea C pct. 6 MiFID II). Declanșarea obligațiilor concrete depinde de:

• Excepția de activitate auxiliară (MiFID II) — o firmă a cărei tranzacționare cu derivate este accesorie activității principale (producție/consum) nu devine firmă de investiții.
• Pragurile de compensare EMIR (Reg. (UE) 648/2012) — o contraparte nefinanciară (NFC) care depășește pragul de compensare pe clasa de active relevantă (instrumente pe mărfuri) intră sub obligația de clearing/marje; sub prag, rămâne doar obligația de raportare EMIR a contractului.
• Raportarea REMIT — Regulamentul (UE) 1227/2011 (REMIT), actualizat prin REMIT II — Reg. (UE) 2024/1106, impune raportarea produselor energetice angro către ACER, prin intermediul ANRE ca autoritate națională.

⚠️ Pragurile și scutirile se apreciază de la caz la caz; un VPPA de volum mare încheiat de o firmă a cărei activitate principală nu este energia poate atrage clearing/marje, în timp ce același contract accesoriu activității de producție poate fi scutit.

Tratamentul fiscal și contabil

• TVA. La PPA fizic, livrarea de energie electrică este operațiune impozabilă; între persoane impozabile înregistrate se aplică, în condițiile legii, taxarea inversă prevăzută de Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) pentru comercializarea energiei electrice către un comerciant. La VPPA, decontarea diferenței de preț este o operațiune financiară, în afara sferei TVA (nu există livrare de bunuri între părți).
• Impozit pe profit. Diferențele decontate în cadrul unui VPPA sunt venituri sau cheltuieli care intră în baza impozabilă potrivit Codului fiscal (Legea nr. 227/2015); la PPA fizic, prețul contractat este cost al energiei, respectiv venit din vânzare.
• Contabilitate (IFRS 9). Un VPPA este, de regulă, un derivat evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere, cu posibilitatea aplicării contabilității de acoperire (hedge accounting) dacă sunt îndeplinite condițiile. Excepția de utilizare proprie (own-use exemption), care scoate contractul din sfera IFRS 9, se aplică în principiu numai PPA-urilor fizice destinate consumului propriu, nu unui VPPA cu decontare netă.

⚠️ Aspectele fiscale și contabile concrete se stabilesc împreună cu un consultant fiscal/ auditor; tratamentul depinde de structura efectivă a contractului. Surse orientative: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015); ghiduri IFRS 9 privind contractele de energie.

Insolvența unei părți la un PPA pe termen lung

La deschiderea procedurii de insolvență (Legea nr. 85/2014), contractele în derulare se consideră, în principiu, menținute. Totuși, art. 123 permite administratorului/ lichidatorului judiciar să denunțe contractele în derulare pentru maximizarea averii debitorului; cealaltă parte îi poate cere să opteze (menținere sau denunțare), tăcerea în termenul legal valorând denunțare. Pentru un PPA aceasta înseamnă că, la insolvența producătorului sau a cumpărătorului, contractul poate fi denunțat, iar creanțele născute se înscriu la masa credală, în ordinea de prioritate a art. 159/161. Clauzele de step-in ale finanțatorilor nu beneficiază de o prioritate legală proprie în procedură — protecția reală vine din garanțiile reale constituite asupra activelor și veniturilor proiectului și din acordurile directe (direct agreements) cu finanțatorii, negociate înainte de intrarea în dificultate.

Sursa: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, art. 123 (contracte în derulare) — law-db, doc. 159286 (accesat 2026-09-21)

Actorii mici: prosumatori, comunități de energie, IMM-uri

Cadrul PPA nu este rezervat marilor consumatori. Prosumatorii (definiți de Legea nr. 123/2012, cu instalații de regulă până la 400 kW) își pot valorifica surplusul, iar comunitățile de energie regenerabilă (introduse prin RED II și consolidate de RED III) și IMM-urile pot accesa PPA prin agregare — un agregator sau furnizor cumulează mai mulți producători sau consumatori și încheie un contract-cadru. Practic, costurile de tranzacție, echilibrare și raportare fac un PPA individual rareori viabil sub un consum de ordinul ~1 GWh/an; sub acest nivel, soluțiile realiste sunt agregarea sau ofertele PPA standardizate ale furnizorilor.

⚠️ Pragul de viabilitate este o estimare de piață, nu un prag legal; el variază cu structura de preț și cu apetitul furnizorilor.

Plafonarea prețurilor vs. dreptul UE

Regulamentul (UE) 2019/943 și Directiva (UE) 2019/944 cer statelor membre eliminarea barierelor nejustificate din calea PPA-urilor și consacră principiul prețurilor bazate pe piață, intervențiile în preț fiind admise doar temporar și proporțional (situații de criză). Menținerea de către România a plafonării-compensării prețurilor — identificată în articol drept principalul obstacol pentru PPA-uri (vezi „Noutăți") — creează o tensiune reală cu aceste norme: dincolo de perioada de criză, o intervenție prelungită în preț ar putea fi contestată ca barieră/intervenție disproporționată, pe calea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor declanșate de Comisia Europeană sau prin contestații interne. Până la data redactării nu există o hotărâre CJUE dedicată acestui conflict; el rămâne un risc de reglementare de urmărit.

Jurisprudență națională

PPA-ul este un contract nenumit și recent liberalizat, astfel încât nu există încă hotărâri judecătorești românești publicate dedicate strict unui PPA. Reperele jurisprudențiale utile vin din două direcții: (i) jurisprudența CJUE privind achiziția garantată a energiei și schemele de sprijin (aplicabilă direct prin dreptul UE al pieței interne) și (ii) linia instanțelor române privind forța majoră și impreviziunea, relevantă pentru clauzele de preț, change in law și repartizarea riscului dintr-un PPA.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

CJUE, 13 martie 2001 — obligația de achiziție a energiei verzi la preț minim (C-379/98, PreussenElektra) Reglementarea care impune achiziția energiei din surse regenerabile la prețuri minime, finanțată din resurse private, este compatibilă cu dreptul UE. · Curtea a reținut că o astfel de obligație de achiziție nu constituie ajutor de stat și este justificată de obiectivul protecției mediului, chiar în raport cu libera circulație a mărfurilor — confirmă legitimitatea mecanismelor de achiziție garantată la preț stabilit, precursor conceptual al PPA/CfD. Sursa: eur-lex.europa.eu — C-379/98 (accesat 2026-09-21)

CJUE, 22 septembrie 2020 — contractul pentru diferență ca ajutor de stat compatibil (C-594/18 P, Austria/Comisia — Hinkley Point C) Curtea (Marea Cameră) a respins recursul Austriei și a confirmat că un mecanism de tip contract for difference poate constitui ajutor de stat compatibil cu piața internă. · Instanța a reținut că producția de energie este o activitate economică relevantă, iar Comisia evaluează compatibilitatea ajutorului cu piața internă — reper direct pentru schema CfD românească (aprobată prin Decizia CE SA.108510). Sursa: eur-lex.europa.eu — C-594/18 P (accesat 2026-09-21)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Instanțe române — criza economică / evoluția prețurilor NU este forță majoră În litigiile pe contracte comerciale, instanțele resping constant invocarea crizei economice sau a fluctuației prețurilor drept forță majoră; cazul de forță majoră trebuie atestat oficial, în România certificarea revenind exclusiv Camerei de Comerț și Industrie a României. Consecință pentru PPA: o parte nu se poate exonera de livrarea/plata la prețul convenit invocând simpla scumpire sau ieftinire a energiei pe piață. Sursa: juridice.ro — Forța majoră și cazul fortuit. Jurisprudență (accesat 2026-09-21)

Nuanțe și cazuri speciale

CJUE, 1 iulie 2014 — limita teritorială a schemelor de sprijin (C-573/12, Ålands Vindkraft) — statele membre pot rezerva schemele naționale de sprijin (certificate verzi) instalațiilor de pe teritoriul propriu, chiar cu tensiune față de art. 34 TFUE; relevant pentru PPA-urile și garanțiile de origine transfrontaliere. Sursa: eur-lex.europa.eu — C-573/12 (accesat 2026-09-21)

Risc de rețea în CfD — nu e forță majoră — în dezbaterea primei licitații CfD (oct. 2024) s-a reținut că nerealizarea lucrărilor de întărire a rețelei de către operator nu este eveniment de forță majoră pentru producător, care rămâne ținut de obligațiile sale; important pentru alocarea riscului de rețea și în PPA-urile fizice. Sursa: juridice.ro — Provocările primei licitații CfD (accesat 2026-09-21)

Impreviziunea (art. 1.271 Cod civil) — reechilibrare doar prin instanță — în lipsa unei clauze contractuale de partajare a riscului, la o schimbare majoră de circumstanțe adaptarea sau încetarea PPA-ului poate fi dispusă doar de instanță, după eșecul renegocierii; pragul este ridicat, ceea ce sprijină redactarea unor clauze proprii de hardship și change in law. Sursa: juridice.ro — impreviziune (accesat 2026-09-21)

Jurisprudență CJUE (dacă este relevantă)

Cauza C-379/98, PreussenElektra — obligația de achiziție a energiei verzi la preț minim, finanțată din resurse private, nu e ajutor de stat și e compatibilă cu libera circulație a mărfurilor. Sursa: eur-lex.europa.eu (accesat 2026-09-21)

Cauza C-573/12, Ålands Vindkraft — schemele naționale de sprijin pentru SRE pot fi limitate teritorial, în acord cu directiva privind energia regenerabilă. Sursa: eur-lex.europa.eu (accesat 2026-09-21)

Cauza C-594/18 P, Austria/Comisia (Hinkley Point C) — mecanismul CfD poate fi ajutor de stat compatibil cu piața internă; reper pentru schema CfD RO. Sursa: eur-lex.europa.eu (accesat 2026-09-21)

Cauza C-558/22, ARERA (conex) — continuă linia privind certificatele verzi, obligația de cumpărare și libera circulație a mărfurilor. Sursa: eur-lex.europa.eu (accesat 2026-09-21)

Tendințe jurisprudențiale

• Sursa dominantă rămâne CJUE. În absența unei jurisprudențe naționale dedicate PPA, reperele decisive vin din dreptul UE: CJUE validează constant achiziția garantată a energiei verzi și schemele de sprijin (inclusiv CfD), recunoscând totodată marja statelor membre — inclusiv limite teritoriale (Ålands Vindkraft).
• Instanțele române sunt stricte cu exonerările. Fluctuația prețurilor și criza economică nu sunt acceptate ca forță majoră, iar impreviziunea (art. 1.271 C. civ.) presupune control judiciar și un prag ridicat. Practic, riscul de preț și de volum trebuie gestionat contractual (colar, indexare, change in law, alocarea riscului de rețea), nu prin cauze legale de exonerare.
• Așteptare pentru viitor. Pe măsură ce piața PPA se maturizează (vezi „Noutăți"), este de anticipat apariția unor litigii pe clauze de preț, reziliere și change in law; redactarea atentă a acestor clauze este principala protecție a părților.

Noutăți

⚠️ Datele de mai jos provin din comunicate, prezentări de piață și presă economică; au caracter informativ, iar condițiile concrete ale fiecărui PPA se negociază individual.

• România a intrat în top 10 european al piețelor PPA. Cu circa 514 MW capacitate contractată prin PPA pe termen lung în 2024, România ocupa locul 9 în Europa (date Pexapark, prezentate la „Romanian Green PPA"); clasamentul e dominat de Spania, Germania și Franța.

  Sursa: economica.net — România în top 10 al piețelor PPA (accesat 2026-09-21)

• Furnizorii extind ofertele PPA. E.ON Energie România a anunțat pentru 2025 direcționarea a circa 80 mil. EUR (67% din investiții) către soluții de tip PPA pentru clienți corporate, ca instrument central de stabilizare a costurilor cu energia.

  Sursa: business24.ro — E.ON și contractele PPA (accesat 2026-09-21)

• Tranzacție VPPA emblematică. Rezolv Energy a semnat un PPA virtual pe 10 ani cu Bekaert: circa 100 GWh/an energie eoliană, începând cu 2026, din proiectul de 461 MW din județul Buzău — exemplu de VPPA (contract financiar) pe piața locală.

  Sursa: energynomics.ro — Corporate PPAs in Romania (accesat 2026-09-21)

• Bariera plafonării prețurilor și ieșirea din mecanism. Plafonarea-compensarea reglementată a prețurilor la energie a fost identificată drept principalul obstacol pentru dezvoltarea PPA-urilor pe termen lung. Mecanismul introdus prin OUG nr. 27/2022 a fost prelungit succesiv — ultima dată prin OUG nr. 6/2025 (energie electrică menținută până la 30 iunie 2025) — după care, de la 1 iulie 2025, a fost eliminat și înlocuit cu măsuri de sprijin țintite pentru consumatorii vulnerabili (OUG nr. 35/2025), piața revenind la prețuri libere. Eliminarea plafonării deblochează, în principiu, spațiul pentru PPA-uri pe termen lung, deși volatilitatea și incertitudinea de reglementare rămân factori de descurajare.

  Surse: zf.ro — De ce nu încheie companiile românești PPA-uri; OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 35/2025 (regimul plafonării-compensării) (accesat 2026-09-21)

• Sprijin la nivel european. Comisia Europeană și BEI au lansat un program-pilot de 500 mil. EUR pentru a facilita adoptarea contractelor corporative de achiziție de energie (PPA) în statele membre.

  Sursa: romania.representation.ec.europa.eu — set de acțiuni pentru reducerea prețurilor la energie (accesat 2026-09-21)

Întrebări frecvente

Sunt legale în România contractele PPA negociate direct? Da. Deși forma inițială a Legii nr. 123/2012 le interzicea, modificările din 2020–2022 (OUG nr. 74/2020, OUG nr. 143/2021, OUG nr. 27/2022) le-au re-permis. Astăzi, pe piața angro se pot încheia tranzacții bilaterale negociate direct, cu respectarea regulilor de concurență.

Care e diferența dintre un PPA fizic și unul virtual? La PPA-ul fizic energia se livrează efectiv cumpărătorului (direct sau prin sleeving). La PPA-ul virtual/financiar nu există livrare între părți: fiecare tranzacționează pe piață, iar între ele se decontează doar diferența față de un preț de exercitare convenit. PPA-ul virtual poate fi calificat drept instrument financiar derivat.

Cât durează un PPA? Uzual între 5 și 15 ani; pentru proiecte noi finanțate, durata lungă este esențială pentru bancabilitate. Schema CfD de stat folosește un preț garantat pe 15 ani.

PPA sau CfD de stat — ce aleg? PPA-ul corporativ e negociat privat, flexibil și adaptat părților. CfD-ul de stat (HG nr. 318/2024) se accesează prin licitație, oferă preț garantat de stat pe 15 ani și bancabilitate maximă, dar cu condiții standardizate și eligibilitate limitată (eolian onshore/solar FV nou).

Primesc automat „energie verde" printr-un PPA? Nu automat. Caracterul verde se probează prin garanțiile de origine, care trebuie transferate expres prin contract; altfel cumpărătorul nu poate revendica energia ca regenerabilă în raportările sale.

Ce riscuri fiscale/legislative are un PPA pe termen lung? Modificările de legislație (plafonări de preț, contribuții de solidaritate, taxe pe venituri suplimentare) pot dezechilibra contractul. De aceea PPA-urile conțin clauze de change in law și de renegociere.

Se impozitează la fel un PPA fizic și unul virtual? Nu. La PPA-ul fizic livrarea de energie este operațiune cu TVA (cu taxare inversă între persoane impozabile, în condițiile Codului fiscal — Legea nr. 227/2015). La PPA-ul virtual decontarea diferenței de preț este o operațiune financiară, în afara sferei TVA, iar diferențele intră în baza impozitului pe profit; contabil, un VPPA este de regulă un derivat evaluat la valoarea justă (IFRS 9).

Pot accesa un PPA prosumatorii, comunitățile de energie sau IMM-urile? Da, în principal prin agregare: un furnizor sau agregator cumulează mai mulți producători ori consumatori. Un PPA individual devine rareori viabil economic sub un consum de ordinul ~1 GWh/an, sub care soluțiile realiste sunt agregarea sau ofertele PPA standardizate ale furnizorilor.

Ce se întâmplă cu PPA-ul dacă o parte intră în insolvență? Contractul se consideră, în principiu, menținut, dar administratorul judiciar îl poate denunța pentru maximizarea averii debitorului (art. 123 din Legea nr. 85/2014). Protecția finanțatorilor vine din garanțiile reale și din acordurile directe (step-in), nu dintr-o prioritate legală automată a clauzelor de step-in.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Cosmin Stăvaru, avocat partener (Bondoc & Asociații) Interdicția generală a PPA-urilor negociate direct, introdusă prin Legea nr. 123/2012, a fost o reacție la contractele directe păgubitoare ale producătorilor de stat, dar a blocat și proiectele regenerabile viabile. Redeschiderea prin OUG nr. 74/2020 — limitată inițial la capacitățile puse în funcțiune după 1 iunie 2020 — a fost un prim pas, criticat însă ca potențial discriminatoriu. PPA-urile sunt esențiale pentru bancabilitatea proiectelor verzi, oferind veniturile previzibile pe care se bazează finanțarea. Sursa: „Contracte bilaterale negociate direct – o nouă șansă pentru energia regenerabilă în România?", Universul Juridic / JURIDICE.ro, 9 iunie 2020

Tendințe de piață

• După liberalizarea din 2021, piața românească de PPA corporative s-a activat, cu contracte semnate de mari consumatori industriali și dezvoltatori de parcuri solare și eoliene.
• Schema CfD 2024 a marcat o premieră: prima licitație (dec. 2024) a atribuit contracte pentru peste 1.500 MW capacități noi, la prețuri medii de ~50,5 EUR/MWh (solar) și ~68,4 EUR/MWh (eolian) — semnal al maturizării mecanismelor de stabilizare a prețului. România a fost prima țară UE care finanțează CfD din Fondul pentru Modernizare.

⚠️ Datele de piață (prețuri de atribuire, capacități) provin din comunicate ale Ministerului Energiei și au caracter informativ; condițiile concrete ale fiecărui PPA se negociază individual. Surse: Ministerul Energiei, OPCOM (accesat 2026-09-21)

Referințe

1. Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 16 iulie 2012 (art. 1, art. 23, art. 28; formă consolidată). — https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/139677
2. OUG nr. 74/2020 pentru modificarea Legii nr. 123/2012 (redeschiderea negocierii directe a PPA-urilor; în vigoare 18 mai 2020).
3. OUG nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2012 (transpune Directiva (UE) 2019/944; eliminarea interdicției de la art. 23).
4. OUG nr. 27/2022 privind măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale.
5. Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică. — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019R0943
6. Directiva (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică. — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019L0944
7. Directiva (UE) 2018/2001 (RED II) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32018L2001
8. Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare (relevantă pentru PPA-ul virtual/financiar). — https://law-db.legal-expert.ai/api/v2/documents/201860
9. HG nr. 318/2024 privind cadrul general al mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD); Ordinul ME nr. 1120/2024 și Ordinul nr. 1290/2024 (schema CfD, prima licitație); Decizia CE C(2024)1596 — SA.108510.
10. Ministerul Energiei — pagina „Contracte pentru Diferență (CfD)". — https://energie.gov.ro/contracte-pentru-diferenta-cfd/
11. OPCOM — secțiunea Contracte pentru Diferență (CfD). — https://www.opcom.ro/cfd/ro/366
12. ⚠️ Cosmin Stăvaru (Bondoc & Asociații), „Contracte bilaterale negociate direct – o nouă șansă pentru energia regenerabilă în România?", Universul Juridic / JURIDICE.ro, 9 iunie 2020. — https://www.universuljuridic.ro/contracte-bilaterale-negociate-direct-o-noua-sansa-pentru-energia-regenerabila-in-romania/
13. Directiva (UE) 2023/2413 (RED III) de modificare a RED II (facilitarea PPA-urilor). — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023L2413
14. Legea nr. 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile; HG nr. 1232/2011 (regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine; transpun art. 19 RED II).
15. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (art. 123 — contracte în derulare). — https://law-db.legal-expert.ai/api/v2/documents/159286
16. Regulamentul (UE) 648/2012 (EMIR); Regulamentul (UE) 1227/2011 (REMIT), actualizat prin Regulamentul (UE) 2024/1106 (REMIT II) — calificarea și raportarea VPPA. — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32012R0648
17. OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 35/2025 — prelungirea, apoi eliminarea mecanismului de plafonare-compensare a prețurilor la energie.
18. Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal) — regimul TVA (taxare inversă la energie) și al impozitului pe profit aplicabil PPA-urilor.