Cosmeticele — notificarea CPNP

Orice produs cosmetic introdus pe piața UE, inclusiv în România, trebuie notificat electronic în portalul CPNP (Cosmetic Products Notification Portal) înainte de a fi pus la dispoziția consumatorilor, conform Regulamentului (CE) nr. 1223/2009. Notificarea nu este o autorizare, ci o informare a autorităților. Responsabilitatea revine persoanei responsabile stabilite în UE — producătorul, importatorul sau un mandatar desemnat în scris.

Pe scurt

Orice produs cosmetic introdus pe piața Uniunii Europene — inclusiv în România — trebuie notificat electronic în portalul CPNP (Cosmetic Products Notification Portal) înainte de a fi pus la dispoziție consumatorilor, conform Regulamentului (CE) nr. 1223/2009. Notificarea nu este o autorizare, ci o informare a autorităților, iar responsabilitatea îi revine persoanei responsabile stabilite în UE (producătorul, importatorul sau un mandatar desemnat în scris).

Pe lângă notificare, persoana responsabilă trebuie să dețină un dosar cu informații despre produs (PIF) — care include raportul de siguranță — și să respecte regulile de etichetare. În România, autoritatea națională competentă este Ministerul Sănătății, iar controlul pe piață este completat de ANPC; nerespectarea obligațiilor se sancționează contravențional (amenzi de până la 50.000 lei pentru persoane juridice, conform HG nr. 147/2015).

Cadrul legal

Materia produselor cosmetice este guvernată de un regulament european direct aplicabil, ceea ce înseamnă că se aplică identic în toate statele membre, fără a fi nevoie de transpunere în legislația națională.

Actul-cadru: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009

Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice este aplicabil integral de la 11 iulie 2013 și înlocuiește vechile directive din domeniu. El definește produsul cosmetic, instituie figura persoanei responsabile, obligă la evaluarea siguranței și la notificarea în CPNP.

Art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 — „Sunt introduse pe piață doar produsele cosmetice pentru care o persoană juridică sau fizică este desemnată în Comunitate ca «persoană responsabilă»." Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 (accesat 2026-09-23)

Art. 13 din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 — Înainte de introducerea pe piață, persoana responsabilă transmite Comisiei, prin mijloace electronice, informații privind categoria și denumirea produsului, adresa unde este ținut dosarul, țara de origine, prezența nanomaterialelor și a substanțelor CMR. Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 (accesat 2026-09-23)

Regulamentul este completat de Regulamentul (UE) nr. 655/2013, care stabilește criteriile comune pentru justificarea declarațiilor (claims) folosite în legătură cu produsele cosmetice.

Cadrul național din România

România nu mai are o lege proprie privind cosmeticele: fosta Lege nr. 178/2000 a fost abrogată prin OUG nr. 2/2014, tocmai pentru că materia este acoperită integral de regulamentul european. La nivel național au rămas doar măsurile de aplicare — desemnarea autorităților și regimul sancționator.

HG nr. 147/2015 privind adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1223/2009, precum și ale Regulamentului (UE) nr. 655/2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 175 din 13 martie 2015). Sursa: Portal Legislativ, HG nr. 147/2015 (accesat 2026-09-23)

Potrivit HG nr. 147/2015:

• Ministerul Sănătății este autoritatea națională competentă în domeniul produselor cosmetice (reglementare, inspecție și control pe piață, verificarea dosarului de produs, evidența efectelor adverse).
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) are competențe de supraveghere a pieței și de sancționare privind etichetarea, compoziția și informarea consumatorilor; pentru celelalte situații, competența revine Ministerului Sănătății.

Din punct de vedere istoric, notificarea națională (fostul Ordin MS nr. 291/2007) a fost înlocuită, de la aplicarea regulamentului, de notificarea unică centralizată în CPNP — o singură notificare este valabilă pentru întreaga Uniune Europeană.

Explicație detaliată

Ce este CPNP și ce rol are notificarea

CPNP (Cosmetic Products Notification Portal) este portalul electronic unic, gestionat de Comisia Europeană, prin care produsele cosmetice sunt declarate înainte de a fi introduse pe piața UE. Este, în esență, „pașaportul european" al produsului: o dată notificat corect, produsul poate fi comercializat în orice stat membru, fără notificări naționale suplimentare.

Este esențial de reținut că notificarea nu este o autorizare. Autoritatea nu verifică produsul înainte de a-l „aproba"; notificarea doar informează autoritățile și centrele antitoxice despre existența produsului și compoziția sa, pentru a permite controlul ulterior pe piață și intervenția rapidă în caz de intoxicații. Răspunderea pentru siguranța și conformitatea produsului rămâne integral la operator.

Cine este persoana responsabilă

Fiecare produs cosmetic trebuie să aibă, obligatoriu, o persoană responsabilă (PR) stabilită în Uniunea Europeană (art. 4). Regulamentul nu face diferență între produsele fabricate în UE și cele importate — ambele sunt tratate identic. În funcție de situație, persoana responsabilă este:

• producătorul stabilit în UE, pentru produsele fabricate în Uniune;
• importatorul, pentru produsele aduse din afara UE (dacă nu desemnează în scris un mandatar);
• un mandatar desemnat printr-un mandat scris, atunci când producătorul din afara UE sau importatorul preferă să transfere acest rol unei entități specializate din UE;
• distribuitorul, dacă introduce produsul pe piață sub numele/marca proprie ori modifică un produs deja pe piață într-un mod care afectează conformitatea.

Persoana responsabilă garantează notificarea CPNP, existența dosarului de produs, siguranța, etichetarea corectă și, la nevoie, retragerea sau rechemarea produsului (art. 5).

Dosarul cu informații despre produs (PIF)

Înainte de notificare, persoana responsabilă trebuie să constituie un dosar cu informații despre produs (Product Information File — PIF), prevăzut la art. 11. Acesta conține:

• descrierea produsului cosmetic;
• raportul privind siguranța produsului cosmetic (CPSR), întocmit conform anexei I, pe baza evaluării siguranței efectuate de un evaluator calificat (art. 10);
• descrierea metodei de fabricație și declarația de conformitate cu buna practică de fabricație (BPF) — prezumată prin respectarea standardului EN ISO 22716 (art. 8);
• dovezile care justifică efectul revendicat, atunci când natura efectului o cere;
• datele privind eventuala testare pe animale (testarea pe animale fiind, de altfel, interzisă conform art. 18).

Art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 — Dosarul cu informații despre produs trebuie păstrat pe o perioadă de zece ani de la data la care ultimul lot al produsului a fost introdus pe piață. Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 (accesat 2026-09-23)

Dosarul se păstrează la adresa persoanei responsabile menționată pe etichetă, într-o limbă ușor de înțeles de autoritățile competente, și trebuie pus la dispoziția organelor de control la cerere (în România, în cel mult 72 de ore).

Ce informații se notifică în CPNP

Conform art. 13, notificarea transmisă Comisiei include, printre altele:

• categoria produsului cosmetic și denumirea (sau denumirile) sub care este comercializat;
• numele și adresa persoanei responsabile la care este ținut dosarul de produs;
• țara de origine, în cazul importului;
• statul membru în care produsul urmează să fie introdus pe piață;
• datele de contact ale unei persoane fizice care poate fi contactată;
• prezența substanțelor sub formă de nanomateriale și a substanțelor clasificate drept CMR (cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere);
• formula-cadru, care permite un tratament medical rapid în caz de dificultăți.

Pentru produsele care conțin nanomateriale, art. 16 impune o notificare suplimentară adresată Comisiei cu 6 luni înainte de introducerea pe piață.

Efectele nedorite grave și supravegherea pieței

Persoana responsabilă și distribuitorii au obligația de a notifica fără întârziere efectele nedorite grave (serious undesirable effects — SUE) autorității competente a statului membru în care s-a produs efectul (art. 23). Aceste informații alimentează sistemul de supraveghere a pieței, alături de sistemul de alertă rapidă (RAPEX/Safety Gate).

Aspecte practice

Pașii notificării CPNP

Notificarea în CPNP se face exclusiv online și gratuit, dar presupune o pregătire prealabilă riguroasă. Pe scurt:

1. Desemnează persoana responsabilă stabilită în UE (producător, importator sau mandatar prin mandat scris). Fără o PR în UE, produsul nu poate fi introdus legal pe piață.
2. Constituie dosarul de produs (PIF), inclusiv raportul de siguranță (CPSR) întocmit de un evaluator calificat și declarația de conformitate BPF (EN ISO 22716).
3. Creează un cont în CPNP (prin sistemul EU Login) și completează notificarea: categorie, denumire, formulă-cadru, prezența nanomaterialelor/CMR, date de contact, etichetă/ambalaj.
4. Transmite notificarea înainte de introducerea pe piață — nu după. Pentru nanomateriale, cu 6 luni înainte.
5. Actualizează notificarea ori de câte ori se schimbă informațiile relevante (compoziție, etichetă, persoană responsabilă).

Reguli de etichetare (art. 19)

Eticheta trebuie să conțină, cu caractere vizibile, de neșters și ușor lizibile:

• numele/denumirea și adresa persoanei responsabile;
• conținutul nominal (greutate/volum);
• data de minimă durabilitate sau simbolul PAO (borcanul deschis — perioada de utilizare după deschidere);
• precauțiile speciale de utilizare;
• numărul lotului de fabricație;
• funcția produsului (dacă nu reiese din prezentare);
• lista ingredientelor în nomenclatura INCI;
• țara de origine, pentru produsele importate.

În România, informațiile care privesc siguranța și utilizarea (precauții, funcție, mod de folosire) trebuie să fie accesibile consumatorului în limba română; lista de ingrediente INCI rămâne în nomenclatura internațională.

Distribuitorii — obligații specifice

Distribuitorul care traduce, din proprie inițiativă, orice element al etichetării unui produs deja introdus pe piață în alt stat membru, pentru a respecta legislația națională, are obligația să notifice el însuși în CPNP aceste elemente (art. 13 alin. 3). În rest, distribuitorul verifică prezența mențiunilor obligatorii, a datei de minimă durabilitate și respectarea cerințelor lingvistice înainte de a pune produsul la dispoziție.

Sancțiuni

Nerespectarea obligațiilor (lipsa notificării CPNP, dosar incomplet, etichetare neconformă, produse care prezintă risc) atrage răspundere contravențională. Conform HG nr. 147/2015, pentru o parte dintre faptele prevăzute la art. 10, amenzile sunt de la 25.000 la 50.000 lei pentru persoane juridice și de la 2.500 la 5.000 lei pentru persoane fizice, cu aplicarea regimului general al OG nr. 2/2001. Pe lângă amendă, autoritățile pot dispune retragerea sau oprirea de la comercializare a produselor neconforme.

Sursa: Portal Legislativ, HG nr. 147/2015 (accesat 2026-09-23)

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia „notificare = autorizare". Notificarea CPNP nu garantează că produsul e conform; controlul se face ulterior, pe piață.
• Introducerea pe piață înainte de notificare sau înainte de a avea dosarul de produs complet.
• Lipsa unei persoane responsabile stabilite în UE la importul din afara Uniunii.
• Declarații (claims) nejustificate — „hipoalergenic", „100% natural", „fără..." — care încalcă Regulamentul (UE) 655/2013.
• Etichetă fără PAO/data de minimă durabilitate sau fără precauții în limba română.

Situații speciale

Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 se aplică uniform, fără praguri și fără excepții după volum, dar practica ridică o serie de situații de graniță pe care cadrul general nu le tratează explicit. Această secțiune răspunde celor mai frecvente.

Microproducători, artizani și producție ocazională

Regulamentul nu prevede niciun prag de minimis și nu distinge între producția industrială și cea artizanală. Un PFA, o întreprindere individuală sau un atelier care fabrică săpunuri ori cosmetice „handmade" și le vinde la târguri, online sau pe rețele sociale are exact aceleași obligații ca un mare producător: persoană responsabilă stabilită în UE (art. 4), dosar de produs (PIF) cu raport de siguranță (CPSR) întocmit de un evaluator calificat (art. 10, 11), conformitate cu buna practică de fabricație (art. 8) și notificare CPNP înainte de introducerea pe piață (art. 13). Caracterul ocazional sau volumul mic nu scutesc de nimic.

Regulamentul nu oferă un CPSR „simplificat" pentru produsele cu risc scăzut. Singura facilitate practică este că evaluarea siguranței poate fi externalizată unui evaluator calificat independent (toxicolog/farmacist/chimist care îndeplinește condițiile art. 10 alin. (2)), iar anexa I permite folosirea datelor de siguranță existente pentru ingrediente. Costul evaluării rămâne însă un obstacol real pentru micii producători.

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 4, 8, 10, 11, 13 (accesat 2026-09-23)

Produse de graniță: cosmetic, medicament sau biocid?

Regimul CPNP se aplică doar dacă produsul este, din punct de vedere juridic, un cosmetic în sensul art. 2 alin. (1) lit. (a) — o substanță destinată contactului cu părțile externe ale corpului (ori cu dinții/mucoasa bucală) exclusiv sau în principal pentru curățare, parfumare, schimbarea aspectului, protecție sau menținerea în bună stare. Încadrarea se face de la caz la caz, după compoziție, mod de acțiune și revendicări (claims):

• gel/soluție dezinfectantă de mâini cu scop principal de eliminare a microorganismelor → biocid (Regulamentul (UE) nr. 528/2012), nu cosmetic;
• produs „anti-cădere a părului" sau „împotriva alopeciei" cu efect terapeutic revendicat → medicament „prin funcție" sau „prin prezentare" (Directiva 2001/83/CE);
• cremă cu SPF / produs de protecție solară → cosmetic (protecția solară este o funcție cosmetică);
• pastă de dinți cu fluor pentru igienă → cosmetic; dacă revendică prevenirea/tratarea unei boli → poate deveni medicament;
• produs de albire a dinților pe bază de peroxid → cosmetic doar în limitele de concentrație strict reglementate (anexa III); peste prag, iese din regimul cosmetic.

Când un produs poate intra sub definiția medicamentului, prevalează regimul medicamentului (Directiva 2001/83/CE, art. 2 alin. (2)). Nu există o „autorizare de încadrare" prealabilă: operatorul își asumă calificarea, dar Ministerul Sănătății, ANMDMR (pentru medicamente) sau ANPC o pot recalifica. Cine notifică în CPNP un produs care era, de fapt, medicament sau biocid nu se pune la adăpost: produsul rămâne introdus ilegal pe piață (fără autorizație de punere pe piață, respectiv fără autorizare de biocid), cu risc de retragere și sancțiuni mult mai severe decât cele contravenționale din domeniul cosmetic.

Sursa: Manualul UE privind domeniul de aplicare a Regulamentului cosmeticelor (produse de graniță) (accesat 2026-09-23)

Momentul care declanșează notificarea

Regulamentul folosește doi termeni distincți. „Introducerea pe piață" este prima punere la dispoziție a produsului pe piața UE (art. 2 alin. (1) lit. (h)), iar „punerea la dispoziție" este orice furnizare pentru distribuție, consum sau utilizare în cursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit (lit. (g)). Notificarea CPNP trebuie transmisă înainte de introducerea pe piață (art. 13 alin. (1)) — practic, înainte de prima furnizare, de regulă la momentul importului.

Consecințe practice:

• Stocul importat și depozitat, dar încă nefurnizat, nu este el însuși o „introducere pe piață"; dar, fiindcă notificarea trebuie să preceadă prima furnizare, în practică notificarea și dosarul trebuie pregatite înainte ca stocul să fie scos spre vânzare.
• Mostrele gratuite, testerele din magazine și cadourile promoționale intră în definiția „punerii la dispoziție" (care include furnizarea gratuită): ele trebuie să fie produse conforme, notificate în CPNP, cu dosar de siguranță — gratuitatea nu le exceptează.

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 2 și 13 (accesat 2026-09-23)

Comerț electronic transfrontalier și marketplace-uri

Când un consumator din România cumpără un cosmetic direct de la un vânzător din afara UE (dropshipping, platforme tip AliExpress, oferte de la terți pe Amazon/eMAG Marketplace), de multe ori nu există o persoană responsabilă stabilită în UE — iar fără PR produsul este introdus ilegal pe piață (art. 4). Regulamentul privind siguranța generală a produselor — Regulamentul (UE) 2023/988 (GPSR), aplicabil de la 13 decembrie 2024, întărește această cerință: un produs de consum poate fi oferit online doar dacă există un operator economic stabilit în UE responsabil pentru el (art. 16). Pentru cosmetice, acest rol este îndeplinit de persoana responsabilă sectorială din Regulamentul 1223/2009.

Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței prevede o cerință similară (art. 4), însă Regulamentul 1223/2009 nu figurează în anexa I a acestuia — cosmeticele au deja propria „persoană responsabilă", care acoperă funcția. Furnizorii de servicii de fulfillment pot deveni ei înșiși operatorul economic responsabil dacă niciun alt operator nu este stabilit în UE. Piețele online au, la rândul lor, obligații proprii (GPSR, art. 22): înregistrare în Safety Gate, punct unic de contact, retragerea ofertelor pentru produse periculoase și cooperare cu autoritățile. În practică, obligația de notificare CPNP nu dispare la vânzarea online — ea revine PR-ului stabilit în UE, iar în lipsa lui produsul nu ar trebui comercializat.

Sursa: Regulamentul (UE) 2023/988 (GPSR) și Regulamentul (UE) 2019/1020 (accesat 2026-09-23)

Importuri paralele și mai mulți importatori

O notificare CPNP corectă este valabilă în toată Uniunea, deci același produs nu se renotifică de fiecare distribuitor. Regula depinde însă de rolul fiecărui operator:

• un distribuitor intra-UE care cumpără produsul dintr-un alt stat membru (deja notificat de PR-ul său) și îl revinde ca atare în România nu renotifică — se bazează pe notificarea existentă și verifică doar conformitatea (mențiuni obligatorii, dată de durabilitate, limbă);
• un importator care aduce produsul din afara UE devine el însuși persoană responsabilă și trebuie să notifice în CPNP pe cont propriu (art. 4 și 13), chiar dacă un alt importator a notificat deja un produs identic;
• distribuitorul care traduce din proprie inițiativă eticheta trebuie să notifice elementele traduse (art. 13 alin. (3)).

Când un distribuitor revinde în România fără să traducă informațiile de siguranță în limba română, încalcă cerința lingvistică (art. 19 alin. (5), care permite statelor membre să impună limba oficială) și obligațiile de verificare ale distribuitorului (art. 6): înainte de a pune produsul la dispoziție, trebuie să se asigure că mențiunile de siguranță și utilizare sunt accesibile consumatorului român.

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 4, 6, 13, 19 (accesat 2026-09-23)

Schimbarea persoanei responsabile și încetarea activității

Regulamentul cere ca fiecare produs să aibă, în permanență, o persoană responsabilă stabilită în UE (art. 4, 5). La schimbarea PR (alt importator, alt mandatar), noua entitate trebuie să fie desemnată corect, să preia dosarul de produs (PIF) — care se păstrează zece ani de la ultimul lot (art. 11) — și să actualizeze notificarea CPNP cu noile date de identificare și adresă (art. 13). Transferul se face, în practică, printr-un acord scris, cu predarea documentată a dosarului și data preluării, astfel încât produsul să nu rămână nicio clipă „descoperit" juridic.

Dacă societatea persoanei responsabile este dizolvată sau radiată fără succesor, produsul rămâne fără PR și nu mai poate fi comercializat legal: distribuitorii trebuie să înceteze punerea lui la dispoziție (art. 6), iar dosarul de produs ar trebui transferat entității care preia rolul. Regulamentul nu prevede o „perioadă de grație": obligația de a avea o PR și un dosar accesibil subzistă câtă vreme produsul este pe piață.

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 4, 5, 6, 11, 13 (accesat 2026-09-23)

Perspectiva consumatorului lezat

Consumatorul care suferă un prejudiciu în urma unui cosmetic neconform sau periculos are mai multe remedii, dincolo de regimul contravențional al operatorului:

• Răspunderea pentru produse cu defecte — Legea nr. 240/2004 (care transpune Directiva 85/374/CEE): producătorul, iar în cazul importului importatorul stabilit în UE, răspunde obiectiv (fără a fi nevoie de dovada culpei) pentru prejudiciul cauzat de un produs cu defect. Consumatorul poate cere despăgubiri în instanță; acțiunea se prescrie în 3 ani de la data la care a cunoscut prejudiciul, defectul și identitatea producătorului (cu decădere la 10 ani de la punerea în circulație). (Directiva 85/374/CEE va fi înlocuită de Directiva (UE) 2024/2853, de transpus până la 9 decembrie 2026.)
• Reclamația la ANPC (OG nr. 21/1992): consumatorul poate sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care poate sancționa și dispune retragerea produsului.
• Semnalarea efectelor nedorite (cosmetovigilență): deși obligația formală de a raporta efectele nedorite grave (SUE) revine persoanei responsabile și distribuitorilor (art. 23), consumatorul sau medicul pot semnala direct o reacție adversă autorității competente — în România, Ministerul Sănătății — care alimentează supravegherea pieței și poate declanșa măsuri.

Sursa: Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte și Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, art. 23 (accesat 2026-09-23)

Legislație europeană

Materia cosmeticelor este una dintre cele mai „europenizate” din dreptul consumului: nucleul obligațiilor — inclusiv notificarea CPNP — provine dintr-un regulament direct aplicabil, iar dreptul român intervine doar cu măsuri de aplicare (autorități, sancțiuni). Secțiunea de față completează cadrul legal cu regulamentele de modificare recente și cu jurisprudența CJUE relevantă.

Directive și regulamente aplicabile

Actul-cadru rămâne Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, aplicabil integral din 11 iulie 2013 (a înlocuit vechea Directivă 76/768/CEE și directivele de metode de analiză). El este completat de Regulamentul (UE) nr. 655/2013 (criterii comune pentru justificarea declarațiilor / claims) și, mai important pentru practică, este modificat periodic prin regulamente ale Comisiei care actualizează anexele II-VI (substanțe interzise, restricționate, coloranți, conservanți, filtre UV). Două modificări recente au impact direct asupra formulei și etichetării:

Regulamentul (UE) 2023/1545 (modifică anexa III) — extinde lista substanțelor odorante alergenice care trebuie declarate în lista de ingrediente de la 24 la aproximativ 80 (adaugă circa 56 de substanțe), peste pragurile de 0,001% (leave-on) și 0,01% (rinse-off). Tranziție: conformitate la introducerea pe piață după 31 iulie 2026 și pentru produsele deja pe raft până la 31 iulie 2028. Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (UE) 2023/1545 (accesat 2026-09-23)

Regulamentul (UE) 2021/1902 (modifică anexele II, III și V) — aliniază lista substanțelor CMR (cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere) la clasificările din Regulamentul CLP (CE) nr. 1272/2008, în aplicarea art. 15 din Reg. 1223/2009. A fost corectat prin Regulamentul (UE) 2022/1531. Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (UE) 2021/1902 (accesat 2026-09-23)

Consecința practică: notificarea CPNP și dosarul de produs (PIF) nu sunt documente „de făcut o singură dată”. Ori de câte ori o modificare de anexă schimbă statutul unui ingredient sau cerințele de etichetare, persoana responsabilă trebuie să reformuleze, să reevalueze siguranța și să actualizeze notificarea înainte de expirarea perioadei de tranziție.

Transpunerea în dreptul român

Fiind un regulament, Reg. 1223/2009 nu se transpune, ci se aplică identic în România. Legislația națională se limitează la măsurile de aplicare descrise în cadrul legal: HG nr. 147/2015 desemnează autoritățile competente (Ministerul Sănătății; ANPC pentru etichetare/compoziție/informare) și stabilește regimul contravențional, iar fosta Lege nr. 178/2000 a fost abrogată prin OUG nr. 2/2014, tocmai pentru a evita suprapunerea cu regulamentul. România nu poate adăuga cerințe naționale de notificare peste CPNP și nici nu poate impune condiții de compoziție diferite de anexele UE — domeniul este armonizat integral (art. 1). Marja națională privește doar supravegherea pieței, sancțiunile și limba de etichetare (art. 19 alin. (5) permite statelor membre să impună limba oficială).

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a UE a clarificat două obligații centrale ale regulamentului — interdicția testării pe animale și cerințele de etichetare:

Cauza C-592/14, European Federation for Cosmetic Ingredients (EFfCI) (hotărârea din 21 septembrie 2016) — interdicția de la art. 18 alin. (1) lit. (b) se aplică și atunci când testarea pe animale s-a făcut în afara UE (de exemplu pentru piețele din China sau Japonia), dacă rezultatele acelor teste sunt folosite pentru a demonstra siguranța produsului în vederea introducerii pe piața Uniunii. Contează scopul (dovada siguranței pentru UE), nu locul testării. Sursa: EUR-Lex, Cauza C-592/14 (accesat 2026-09-23)

Cauza C-667/19, A.M. împotriva E.M. (hotărârea din 17 decembrie 2020) — interpretând art. 19 alin. (1), Curtea a stabilit că mențiunea privind funcția produsului trebuie să informeze clar consumatorul despre utilizare și modul de folosire și că mențiunile privind precauțiile de utilizare, funcția și ingredientele NU pot fi „externalizate” într-un catalog al întreprinderii la care trimite un simbol grafic (mâna cu o carte deschisă) — ele trebuie să figureze pe recipient sau pe ambalaj. Sursa: EUR-Lex, Cauza C-667/19 (accesat 2026-09-23)

Cauza C-4/21, Fédération des entreprises de la beauté (fenoxietanol) — privind art. 27 (clauza de salvgardare), Curtea a delimitat competența autorității naționale de a adopta măsuri provizorii de salvgardare (etichetare specifică pentru produse fără clătire) într-un domeniu armonizat integral prin regulament. Sursa: EUR-Lex, Cauza C-4/21 (accesat 2026-09-23)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• O singură notificare pentru toată UE. Notificarea corectă în CPNP este valabilă în toate statele membre; nu există notificări naționale suplimentare. Odată cu Brexit, produsele destinate pieței britanice necesită însă o notificare separată (SCPN/UK) și o persoană responsabilă stabilită în Regatul Unit — CPNP acoperă doar UE/SEE.
• Etichetarea alergenilor (2023/1545) este prioritatea de conformitate 2026-2028. Reformularea listei INCI și, eventual, a formulei trebuie planificată din timp; termenele de tranziție (31 iulie 2026 / 31 iulie 2028) sunt praguri ferme pentru introducerea pe piață, respectiv retragerea de pe raft.
• Anexe „vii”. Actualizările prin regulamente „omnibus” impun o monitorizare continuă a statutului ingredientelor (interzise/restricționate); jurisprudența C-592/14 confirmă că și proveniența datelor de siguranță (testare pe animale) poate bloca introducerea pe piață.
• Fără gold-plating posibil. Întrucât domeniul este armonizat integral, un produs conform notificat în oricare stat membru circulă liber în România; autoritățile române pot interveni prin supravegherea pieței și clauza de salvgardare (art. 27), dar în limitele trasate de CJUE.

Întrebări frecvente

Este notificarea CPNP o autorizare a produsului? Nu. Notificarea este doar o informare a autorităților și a centrelor antitoxice, transmisă înainte de introducerea pe piață. Nu presupune o verificare sau o „aprobare" prealabilă; răspunderea pentru siguranță și conformitate rămâne la persoana responsabilă.

Cine trebuie să facă notificarea? Persoana responsabilă stabilită în UE — de regulă producătorul (pentru produse fabricate în UE) sau importatorul (pentru produse din afara UE), ori un mandatar desemnat prin mandat scris (art. 4 și 13 din Regulamentul 1223/2009).

Trebuie să notific separat în România dacă produsul e deja notificat în CPNP? Nu. CPNP este un portal european unic: o singură notificare acoperă întreaga UE, inclusiv România. Nu mai există o procedură națională separată de notificare.

Cât timp trebuie păstrat dosarul de produs (PIF)? Zece ani de la data la care ultimul lot al produsului a fost introdus pe piață (art. 11). Dosarul trebuie pus la dispoziția organelor de control — în România, în cel mult 72 de ore de la solicitare.

Ce se întâmplă dacă vând cosmetice fără notificare CPNP? Produsul este considerat neconform. Autoritățile pot dispune retragerea/oprirea de la comercializare și aplică amenzi contravenționale — până la 50.000 lei pentru persoane juridice, conform HG nr. 147/2015.

Cine controlează piața cosmeticelor în România? Ministerul Sănătății (autoritatea națională competentă) și ANPC (supraveghere și sancțiuni privind etichetarea, compoziția și informarea consumatorilor), potrivit HG nr. 147/2015.

Produsele cu nanomateriale au reguli speciale? Da. Pe lângă notificarea obișnuită de la art. 13, ele trebuie notificate Comisiei cu 6 luni înainte de introducerea pe piață (art. 16).

Fac săpunuri sau cosmetice „handmade" pe care le vând la târguri și pe rețele sociale. Am aceleași obligații? Da. Regulamentul nu prevede niciun prag de minimis și nu scutește producția artizanală sau ocazională: sunt necesare aceeași persoană responsabilă în UE, același dosar de produs cu raport de siguranță (CPSR) întocmit de un evaluator calificat și aceeași notificare CPNP ca pentru orice producător (art. 4, 10, 11, 13). Evaluarea siguranței poate fi externalizată unui evaluator independent, dar nu poate fi omisă.

Un gel dezinfectant de mâini este cosmetic și se notifică în CPNP? De regulă nu. Dacă scopul principal este eliminarea microorganismelor, produsul este un biocid (Regulamentul (UE) nr. 528/2012), nu un cosmetic. Încadrarea se face după funcția principală și revendicări; dacă produsul poate fi și medicament, prevalează regimul medicamentului. Notificarea greșită în CPNP nu acoperă lipsa autorizației cerute de regimul corect.

Trebuie să renotific dacă import același produs pe care l-a notificat deja alt importator? Depinde de rol. Dacă aduci produsul din afara UE, ești persoană responsabilă și trebuie să notifici pe cont propriu (art. 4 și 13), chiar dacă un produs identic a fost deja notificat. Dacă doar revinzi în România un produs cumpărat dintr-un alt stat membru și deja notificat, nu renotifici — cu excepția cazului în care traduci eticheta (art. 13 alin. (3)).

Practică și opinii

Practica de control confirmă că neconformitățile din domeniul cosmeticelor sunt frecvente și vizate constant de autorități. În campanii naționale de verificare, ANPC a raportat rate ridicate de nereguli — de exemplu, într-o acțiune care a vizat sute de comercianți, nereguli au fost identificate la marea majoritate a firmelor controlate, cu amenzi cumulate de ordinul milioanelor de lei și opriri de la comercializare pentru produse neconforme.

⚠️ Orientare administrativă — Ghidul ANPC privind reglementările referitoare la produse cosmetice Ghidul subliniază că produsele fără notificare CPNP sau cu etichetare neconformă pot fi retrase de pe piață și sancționate și clarifică repartizarea competențelor între Ministerul Sănătății și ANPC. Sursa: Ghid ANPC — Produse cosmetice (accesat 2026-09-23)

⚠️ Instrument practic — Ghidul de utilizare a portalului CPNP (Comisia Europeană) Comisia pune la dispoziție un ghid pas cu pas pentru crearea contului și completarea notificării, util în special pentru IMM-uri și importatori la prima notificare. Sursa: Ghid CPNP — Comisia Europeană (RO) (accesat 2026-09-23)

Tendința de reglementare rămâne una de întărire a controlului asupra ingredientelor: listele de substanțe interzise (anexa II), restricționate (anexa III), coloranți, conservanți și filtre UV (anexele IV-VI) sunt actualizate periodic prin regulamente de modificare (de ex. „omnibus"). De aceea, o notificare corectă la un moment dat nu este suficientă: persoana responsabilă trebuie să monitorizeze continuu modificările și să actualizeze formula, dosarul și notificarea CPNP ori de câte ori este necesar.

O revizuire de fond, în pregătire

Dincolo de modificările punctuale de anexe, se pregătește o revizuire de fond a Regulamentului 1223/2009, anunțată în Strategia UE privind substanțele chimice pentru durabilitate (Chemicals Strategy for Sustainability, COM(2020) 667). Direcțiile preconizate sunt: (i) o abordare generică a riscului (generic risk approach) — interzicerea „automată" în cosmetice a celor mai nocive substanțe (CMR, persistente/bioacumulative și, mai ales, perturbatorii endocrini), fără evaluare individuală; (ii) tratarea sistematică a perturbatorilor endocrini; și (iii) posibila etichetare digitală (e-labelling, prin coduri QR) ca supliment al etichetei fizice.

⚠️ Perspectivă (nu drept în vigoare la 2026). La data acestui articol, revizuirea este încă în pregătire, cu un orizont de timp incert; nu modifică deocamdată obligația de notificare CPNP sau conținutul dosarului de produs. Impactul probabil, odată adoptată, ar fi extinderea listelor de substanțe interzise/restricționate și, eventual, cerințe suplimentare de declarare — motiv în plus pentru monitorizarea continuă a formulei. Sursa: Comisia Europeană — Strategia privind substanțele chimice pentru durabilitate (accesat 2026-09-23)

Referințe

1. Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice — art. 2, 4, 5, 6, 8, 10, 11, 13, 16, 18, 19, 20, 23. EUR-Lex, CELEX 32009R1223 (accesat 2026-09-23).
2. Regulamentul (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice. EUR-Lex, CELEX 32013R0655 (accesat 2026-09-23).
3. HG nr. 147/2015 privind adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și ale Regulamentului (UE) nr. 655/2013 (MO nr. 175 din 13 martie 2015) — autorități competente și regim contravențional. Portal Legislativ (accesat 2026-09-23).
4. OUG nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (MO nr. 104 din 11 februarie 2014) — actul care abrogă Legea nr. 178/2000. Portal Legislativ (accesat 2026-09-23).
5. Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice (abrogată) — cadrul național anterior. Portal Legislativ (accesat 2026-09-23).
6. Ordinul MS nr. 291/2007 privind Procedura de notificare a produselor cosmetice de uz uman puse pe piață pe teritoriul României (notificare națională, anterioară CPNP). Portal Legislativ (accesat 2026-09-23).
7. Ghid ANPC privind reglementările referitoare la produse cosmetice. ANPC (accesat 2026-09-23).
8. Ghid de utilizare CPNP — Portalul de notificare a produselor cosmetice, Comisia Europeană (versiune RO). ec.europa.eu (accesat 2026-09-23).
9. Regulamentul (UE) 2023/988 (GPSR) privind siguranța generală a produselor — operator economic responsabil pentru vânzarea online (art. 16) și obligațiile piețelor online (art. 22). EUR-Lex (accesat 2026-09-23).
10. Regulamentul (UE) 2019/1020 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor — operator economic responsabil (art. 4). EUR-Lex (accesat 2026-09-23).
11. Regulamentul (UE) nr. 528/2012 privind produsele biocide — relevant pentru delimitarea cosmetic/biocid. EUR-Lex, CELEX 32012R0528 (accesat 2026-09-23).
12. Directiva 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman — relevantă pentru delimitarea cosmetic/medicament (regula de prevalență, art. 2 alin. (2)). EUR-Lex, CELEX 32001L0083 (accesat 2026-09-23).
13. Legea nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte (transpune Directiva 85/374/CEE). Portal Legislativ (accesat 2026-09-23).
14. Comisia Europeană — Manual on the scope of application of the Cosmetics Regulation (produse de graniță) și Strategia privind substanțele chimice pentru durabilitate (COM(2020) 667). single-market-economy.ec.europa.eu · environment.ec.europa.eu (accesat 2026-09-23).