CSRD / raportare de sustenabilitate pentru companii

CSRD (Directiva (UE) 2022/2464) obligă companiile mari și grupurile mari din UE să publice anual un raport de durabilitate (ESG) verificat de un auditor, conform standardelor europene ESRS. În România, directiva a fost transpusă prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 85/2024, care a înlocuit vechea declarație nefinanciară. Pachetul Omnibus (2025–2026) a amânat termenele și a restrâns sfera companiilor obligate.

Pe scurt

CSRD (Directiva (UE) 2022/2464) obligă companiile mari și grupurile mari din UE să publice anual un raport de durabilitate (ESG) verificat de un auditor, conform standardelor europene ESRS. În România directiva a fost transpusă prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 85/2024 (Monitorul Oficial nr. 75/2024), care a înlocuit vechea declarație nefinanciară. Atenție: pachetul european Omnibus din 2025–2026 a amânat cu doi ani obligațiile pentru valurile 2 și 3 și a restrâns drastic sfera companiilor obligate (prag nou: peste 1.000 de salariați și peste 450 mil. EUR cifră de afaceri).

Cadrul legal

Raportarea de durabilitate se sprijină pe un cadru european, transpus în dreptul contabil românesc.

Legislația europeană de bază

• Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD) — Corporate Sustainability Reporting Directive — actul central. Modifică Directiva contabilă 2013/34/UE, Directiva Transparență (2004/109/CE) și Directiva de audit (2006/43/CE) și înlocuiește vechea raportare nefinanciară (NFRD).

  Sursa: Directiva (UE) 2022/2464 — EUR-Lex, CELEX 32022L2464 (accesat 2026-09-17)

• Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 (ESRS) — European Sustainability Reporting Standards — stabilește ce informații trebuie raportate (mediu, social, guvernanță).

  Sursa: Regulamentul (UE) 2023/2772 — EUR-Lex (accesat 2026-09-17)

• Regulamentul (UE) 2020/852 (Taxonomia) — impune raportarea gradului de aliniere a activităților la taxonomia „verde" (art. 8), parte din raportul de durabilitate.

  Sursa: Regulamentul (UE) 2020/852 — EUR-Lex (accesat 2026-09-17)

Modificările „Omnibus" (2025–2026)

• Directiva (UE) 2025/794 („stop-the-clock") din 14 aprilie 2025 — amână cu doi ani intrarea în raportare a valurilor 2 și 3; termen de transpunere de către statele membre: 31 decembrie 2025.

  Sursa: Directiva (UE) 2025/794 — EUR-Lex, CELEX 32025L0794 (accesat 2026-09-17)

• Directiva „Omnibus I" de conținut (adoptată în februarie 2026, publicată în Jurnalul Oficial la 26 februarie 2026, în vigoare din 18 martie 2026) — restrânge sfera la companiile cu peste 1.000 de salariați și peste 450 mil. EUR cifră de afaceri netă, scoate IMM-urile listate și amână standardele de asigurare. Statele membre au 12 luni pentru transpunere; pragurile revizuite se aplică exercițiilor care încep de la 1 ianuarie 2027.

  ⚠️ Numărul exact al directivei și actul românesc de aliniere trebuie verificate la data raportării — situația era în curs de transpunere în 2026.

Transpunerea în România

• Ordinul ministrului finanțelor nr. 85/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024, transpune CSRD modificând:
  • Reglementările contabile OMFP nr. 1802/2014 (regimul contabil general);
  • Reglementările contabile conforme cu IFRS, OMFP nr. 2844/2016 (inclusiv societăți listate). Se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991.

OMF 85/2024 a eliminat vechea declarație nefinanciară și a introdus raportarea de durabilitate, categoria de „entități mijlocii și mari" pentru aplicanții IFRS și obligația de asigurare limitată a raportului.

Explicație detaliată

Ce este raportarea de sustenabilitate (CSRD/ESG)

CSRD transformă informarea despre impactul de mediu, social și de guvernanță (ESG) dintr-o formalitate voluntară într-o obligație legală standardizată și auditată. Practic, compania trebuie să publice, în raportul administratorilor (raportul de gestiune), o secțiune dedicată de durabilitate care descrie:

• Mediu (E): schimbări climatice (inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră — domeniile 1, 2 și 3), poluare, apă, biodiversitate, economie circulară;
• Social (S): propria forță de muncă, lucrătorii din lanțul valoric, comunitățile afectate, consumatorii;
• Guvernanță (G): conduita în afaceri, etică, anticorupție, gestionarea relațiilor cu furnizorii.

Principiul dublei materialități

Elementul central al ESRS este dubla materialitate. Compania raportează un aspect dacă este semnificativ din cel puțin una dintre perspective:

• materialitatea de impact — cum afectează compania oamenii și mediul („dinspre companie spre exterior");
• materialitatea financiară — cum afectează riscurile și oportunitățile de durabilitate performanța și poziția financiară a companiei („dinspre exterior spre companie").

Analiza de dublă materialitate stă la baza raportului: ea determină ce standarde ESRS și ce indicatori devin obligatorii pentru fiecare companie.

Standardele ESRS și taxonomia

Conținutul concret este definit de ESRS (Regulamentul delegat (UE) 2023/2772): standarde transversale (ESRS 1 și 2) plus standarde tematice pe mediu, social și guvernanță. În plus, raportul include indicatorii impuși de Taxonomia UE (Regulamentul (UE) 2020/852, art. 8): proporția din cifra de afaceri, cheltuielile de capital (CapEx) și cheltuielile operaționale (OpEx) aliniate activităților durabile.

Raportul trebuie întocmit în format digital (marcaj XHTML/ESEF cu etichetare a datelor de durabilitate), pentru a fi prelucrabil automat și integrat în punctul unic european de acces (ESAP) — instituit prin Regulamentul (UE) 2023/2859.

⚠️ Nuanță temporală (la 2026-09-17): obligația de format digital există, dar instrumentul tehnic era încă în construcție. Taxonomia digitală XBRL de etichetare a datelor ESRS (elaborată de EFRAG, cu standardele tehnice ale ESMA) nu era finalizată, iar ESAP urma o operaționalizare eșalonată din 2027, cu integrarea informațiilor de durabilitate în faze ulterioare. Practic, primii raportori aplică versiuni-pilot ale taxonomiei; calendarul exact trebuie verificat la data raportării.

Asigurarea (auditul) raportului

Spre deosebire de vechea declarație nefinanciară, raportul de durabilitate CSRD trebuie verificat de un auditor sau prestator independent de servicii de asigurare. Se începe cu un nivel de asigurare limitată („limited assurance"), cu perspectiva trecerii ulterioare la asigurare rezonabilă. Verificarea acoperă conformitatea cu ESRS și cu cerințele de taxonomie. În România, OMF 85/2024 a introdus expres această cerință de asigurare limitată.

Cine intră în sferă și când — efectul „Omnibus"

Sfera și calendarul au fost profund modificate de pachetul Omnibus în 2025–2026. Trebuie distinse trei straturi:

1. Sfera originală CSRD (2022): patru valuri, pe criterii de mărime (mari = 2 din 3: peste 250 de salariați, peste 50 mil. EUR cifră de afaceri, peste 25 mil. EUR active).
2. „Stop-the-clock" (Directiva (UE) 2025/794): a amânat cu doi ani valurile 2 și 3, fără a schimba cine intră în sferă — o măsură de tampon până la adoptarea reformei de fond.
3. Omnibus I de conținut (2026): a restrâns sfera la companiile cu peste 1.000 de salariați și peste 450 mil. EUR cifră de afaceri netă (ambele criterii cumulativ) și a scos IMM-urile listate. Estimările Comisiei indică o reducere de circa 80% a numărului de companii obligate față de sfera inițială.

În consecință, multe companii care se pregăteau să raporteze pentru exercițiile 2025 sau 2026 nu mai au (sau nu mai pot avea) această obligație pentru moment. Rămâne obligatorie raportarea valului 1 (marile entități de interes public cu peste 500 de salariați, care raportează din 2025 pentru exercițiul 2024).

⚠️ Tensiunea val 1 vs. noul prag. Comunicarea inițială a fost că valul 1 „rămâne neschimbat", dar noul prag de intrare Omnibus (peste 1.000 de salariați și peste 450 mil. EUR cifră de afaceri) este mai ridicat decât criteriul valului 1 (peste 500 de salariați). Efectul urmărit al noului prag este prospectiv (exerciții care încep de la 1 ianuarie 2027) și restrânge sfera — o entitate care era în valul 1, dar se află sub noul prag (de ex. 600 de salariați și sub 450 mil. EUR), tinde să iasă din obligație odată cu aplicarea pragului revizuit, fără efect retroactiv asupra rapoartelor deja depuse. Tratamentul exact al acestor entități depindea, la data redactării, de textul final al directivei de conținut și de actul român de transpunere — a se verifica înainte de a continua un proiect de raportare.

Scutirea filialelor și grupurile din țări terțe

Filialele din grupuri (art. 19a / 29a din Directiva 2013/34/UE). O filială din România este scutită de raportarea individuală de durabilitate dacă este inclusă în raportul de durabilitate consolidat al societății-mamă, întocmit conform ESRS. Condițiile esențiale: (a) filiala (și subfilialele) sunt cuprinse în consolidarea mamei; (b) raportul de gestiune al filialei menționează denumirea și sediul societății-mamă care raportează la nivel de grup și indică unde este disponibil raportul consolidat. Scutirea nu operează pentru marile entități de interes public (de regulă emitenți) care depășesc pragurile pe cont propriu — acestea raportează oricum individual.

Grupuri din țări terțe (art. 40a-40b). Un grup din afara UE intră în sferă dacă a generat o cifră de afaceri netă în UE de peste 150 mil. EUR în ultimele două exerciții consecutive și are cel puțin o filială (mare sau listată) ori o sucursală semnificativă (peste 40 mil. EUR) în Uniune. Grupul desemnează o filială sau sucursală din UE — care poate fi cea din România — drept entitate raportoare, obligată să publice raportul de durabilitate al grupului. Standardele aplicabile sunt ESRS sau standardele specifice pentru întreprinderi din țări terțe (de adoptat de Comisie). Termen: exercițiul 2028, cu raportare în 2029.

CSRD ≠ CSDDD — două regimuri distincte

CSRD este adesea confundată cu CSDDD (Directiva (UE) 2024/1760 privind diligența necesară în materie de durabilitate), mai ales pentru că ambele au fost atinse de pachetul Omnibus și de amânări. Sunt însă regimuri juridice diferite:

• CSRD = obligație de raportare/transparență — ce publici despre impactul tău de mediu și social, în raportul administratorilor, conform ESRS.
• CSDDD = obligație substanțială de diligență — ce faci efectiv: identifici, previi, atenuezi și remediezi impacturile negative asupra drepturilor omului și mediului în lanțul tău de activități.

O companie poate fi conformă CSRD (raportează corect), dar neconformă CSDDD (nu ia măsurile de diligență), și invers. În practică se completează: datele colectate pentru diligența CSDDD alimentează raportarea ESRS S2 (lucrătorii din lanțul valoric).

Sursa: Directiva (UE) 2024/1760 (CSDDD) — EUR-Lex, CELEX 32024L1760 (accesat 2026-09-17)

Aspecte practice

Verifică întâi dacă (și când) ești obligat

Din cauza pachetului Omnibus, primul pas este să stabilești valul în care te încadrezi și sfera aplicabilă la data raportării:

• Val 1 (obligație activă): entități/grupuri de interes public, mari, cu peste 500 de salariați — raportează din 2025 pentru exercițiul 2024. Neschimbat de Omnibus.
• Val 2 (amânat): celelalte întreprinderi mari — mutat de la 2026 la 2028 (pentru exercițiul 2027).
• Val 3 (amânat/posibil scos): IMM-uri listate — mutat la 2029 (pentru exercițiul 2028), dar propus să fie eliminat complet din sferă.
• Filiale ale grupurilor din țări terțe: raportare vizată din 2029 (pentru exercițiul 2028), pe criterii de cifră de afaceri în UE.

⚠️ După Omnibus I de conținut (2026), pragul de intrare devine peste 1.000 de salariați ȘI peste 450 mil. EUR cifră de afaceri; verifică actul românesc de transpunere înainte de a declanșa un proiect de raportare costisitor.

Greșeli frecvente de evitat

• A confunda vechea declarație nefinanciară cu CSRD. OMF 85/2024 a eliminat declarația nefinanciară — nu o mai raporta separat.
• A ignora amânările Omnibus și a cheltui resurse pentru un raport care nu mai este obligatoriu în anul respectiv.
• A sări peste analiza de dublă materialitate — fără ea nu poți justifica ce ai raportat și ce ai omis.
• A trata raportul ca pe un exercițiu de PR, nu ca pe un document supus asigurării de către auditor.
• A neglija datele din lanțul valoric (emisii domeniul 3, condiții de muncă la furnizori), care necesită colectare din timp.

Ce trebuie făcut, chiar dacă ești amânat

• Analiza de dublă materialitate — punctul de plecare pentru orice raport ESRS.
• Cartografierea datelor: stabilește sursele interne (energie, HR, achiziții) și externe (furnizori) și instalează un sistem de colectare.
• Guvernanța ESG: alocă responsabilități la nivel de conducere și de consiliu.
• Dialogul cu auditorul din timp, pentru a pregăti asigurarea limitată.
• Standardul voluntar VSME: dacă ești o companie mică din lanțul valoric al unei companii mari, poți raporta pe baza standardului voluntar și poți refuza cererile de date care îl depășesc („value chain cap").

Datele sociale (ESRS S1/S2) și protecția datelor (GDPR)

Raportarea privind propria forță de muncă (ESRS S1) și lucrătorii din lanțul valoric (ESRS S2) implică date cu caracter personal — uneori din categorii sensibile (diversitate/etnie, sănătate, remunerare). Reconcilierea cu GDPR (Regulamentul (UE) 2016/679) se face pe câteva reguli practice:

• Temeiul de prelucrare este obligația legală (art. 6(1)(c) GDPR), decurgând din obligația CSRD de a raporta — nu consimțământul angajatului, care în relația de muncă este considerat, de regulă, invalid din cauza dezechilibrului de putere.
• Raportează agregat/anonimizat. ESRS cere indicatori agregați (număr de persoane, repartiție pe gen, salariu median, rate de accidentare), nu date individuale. Agregarea și anonimizarea sunt principalul instrument de conformitate; pentru categorii sensibile (art. 9 GDPR) publicarea individuală este exclusă.
• Minimizare și limitarea scopului: colectează doar ce e necesar raportării și informează persoanele vizate.
• Lanțul valoric (S2): datele provin de la furnizori, dar răspunderea de conformitate GDPR rămâne la operatorul din UE care le prelucrează.

⚠️ O reconciliere completă GDPR–CSRD era încă în dezvoltare la data redactării; recomandarea de practică este documentarea temeiului legal și, unde e cazul, o evaluare de impact (DPIA).

Chiar și companiile scoase din obligație pot avea nevoie de date ESG la cererea băncilor (finanțare sustenabilă), a clienților mari (lanț valoric) sau a investitorilor. Un minim de raportare voluntară (VSME) rămâne un avantaj competitiv.

Control, sancțiuni și asigurarea raportului

Raportarea de durabilitate nu este doar o obligație de conținut; are un regim propriu de verificare, supraveghere și sancționare, împărțit între trei autorități române.

Cine verifică raportul (asigurarea) — doar auditorii statutari

În România, asigurarea limitată a raportului de durabilitate poate fi prestată exclusiv de auditori financiari și firme de audit autorizate, nu de „prestatori independenți de servicii de asigurare" (IASP) dintr-un regim separat. Directiva CSRD lăsa statelor membre opțiunea de a deschide piața și către IASP; România nu a exercitat această opțiune și a canalizat serviciul prin regimul auditului statutar.

• Cerința a fost integrată în Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar prin Ordonanța de urgență nr. 137/2024 (27 noiembrie 2024).
• Supravegherea publică a calității asigurării revine ASPAAS (Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar), care efectuează inspecții atât la auditul statutar, cât și la „activitățile de asigurare a raportării anuale și consolidate privind durabilitatea".

  Sursa: Norme ASPAAS din 28 februarie 2025, art. 2 (competența ASPAAS); OUG nr. 137/2024 de modificare a Legii nr. 162/2017 (accesat 2026-09-17)

Practic, aceasta înseamnă o ofertă de servicii mai restrânsă și, cel puțin în perioada de început, costuri mai mari, deoarece auditorii trebuie să obțină o autorizare și formare specifică pentru asigurarea durabilității.

Cine supraveghează raportarea — ASF, ASPAAS și MF/ANAF

Competența de supraveghere este partajată în funcție de tipul entității:

Ce sancțiuni riști

Raportul de durabilitate face parte din raportul administratorilor, atașat situațiilor financiare anuale guvernate de Legea contabilității nr. 82/1991. Prin urmare, nepublicarea sau întocmirea neconformă atrage, ca regulă generală, regimul contravențional al Legii nr. 82/1991, constatat și aplicat de organele Ministerului Finanțelor (respectiv de ASF pentru emitenți). Denaturarea intenționată a evidenței care afectează rezultatele raportate poate intra sub incidența răspunderii penale (fals).

⚠️ La data redactării, OMF nr. 85/2024 și normele sale de aplicare nu au publicat o grilă distinctă de amenzi dedicată exclusiv raportării de durabilitate — se aplică regimul sancționator general al Legii nr. 82/1991 și, pentru emitenți, cel al pieței de capital. Cuantumurile concrete trebuie verificate la data raportării.

Jurisprudență națională

Fiind o obligație foarte recentă (transpusă prin OMF 85/2024, în plină reformă „Omnibus" 2025–2026), raportarea de durabilitate nu a generat încă hotărâri de instanță publicate în România care să o vizeze direct. Jurisprudența operativă se află, deocamdată, la nivelul Tribunalului UE / CJUE, pe cadrul conex al Taxonomiei UE (Regulamentul (UE) 2020/852) — a cărui aliniere se declară chiar în raportul de durabilitate (art. 8 Taxonomie) — și pe câteva dezvoltări normative și instituționale naționale.

⚠️ Secțiunea de mai jos combină jurisprudență a Tribunalului UE (aplicabilă direct în România) cu dezvoltări normative interne; verificați stadiul la data raportării, întrucât cadrul era în curs de modificare în 2026.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Tribunalul Uniunii Europene, 24 iunie 2026 — Cauza T-77/24, Dassault Aviation/Comisia Tribunalul a anulat excluderea fabricării aeronavelor de afaceri/private din activitățile aliniate taxonomic (introdusă prin Regulamentul delegat (UE) 2023/2485). Relevanța pentru raportare este dublă: instanța recunoaște că statutul de aliniere taxonomică influențează direct raportarea de durabilitate și condițiile de finanțare, ceea ce conferă întreprinderilor afectate interes și calitate procesuală pentru a contesta clasificările taxonomice. · Instanța a reținut că neluarea în considerare a capacității aeronavelor private de a folosi combustibili durabili, deși opțiunea era recunoscută aviației comerciale, a fost „vădit arbitrară". Sursa: curia.europa.eu — T-77/24 (accesat 2026-09-17)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul Uniunii Europene, 10 septembrie 2025 — Cauza T-625/22, Austria/Comisia Tribunalul a respins acțiunea în anulare formulată de Austria împotriva includerii activităților din gaz fosil și energie nucleară ca „investiții durabile" (Regulamentul delegat (UE) 2022/1214). Hotărârea confirmă marja largă de apreciere a Comisiei în stabilirea criteriilor tehnice de examinare și, implicit, stabilitatea cadrului de clasificare care stă la baza raportării — limitând șansele de succes ale contestațiilor de politică pură împotriva taxonomiei. Sursa: curia.europa.eu — T-625/22 (accesat 2026-09-17)

Nuanțe și cazuri speciale

Tribunalul Uniunii Europene, 21 iunie 2023 — Cauza T-628/22, René Repasi/Comisia (ordonanță, ECLI:EU:T:2023:353) — acțiunea unui deputat european împotriva aceluiași act delegat privind gazul/nuclearul a fost declarată inadmisibilă: instanța a reținut că deputatul nu este vizat direct, prerogativele sale legislative exercitându-se în cadrul procedurilor interne ale Parlamentului. Nuanța privește calitatea procesuală: nu orice actor interesat de conținutul „verde" al taxonomiei poate ataca actele delegate — spre deosebire de întreprinderea afectată economic din cauza Dassault. Sursa: eur-lex.europa.eu — CELEX 62022TO0628 (accesat 2026-09-17)

Cadru național și instituțional

Deși lipsesc decizii de instanță pe CSRD, în plan intern s-au consolidat câteva repere care vor structura litigiile viitoare:

• HG nr. 1117/2023 — „Codul român al sustenabilității" (MO nr. 1052 din 21 noiembrie 2023) aprobă o metodologie națională de raportare a durabilității, menită să crească numărul entităților care publică rapoarte de sustenabilitate.

  Sursa: juridice.ro — Codul român al sustenabilității (accesat 2026-09-17)

• Hotărârea Senatului nr. 36/2025 (MO nr. 453 din 15 mai 2025) — în cadrul controlului de subsidiaritate, Senatul a constatat că propunerea „Omnibus" (COM(2025) 80 final, de modificare a CSRD și CSDDD) respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

  Sursa: juridice.ro — Hotărârea Senatului privind CSRD și CSDDD (accesat 2026-09-17)

• Enforcement pe zona de greenwashing (B2C): competența de sancționare revine ANPC (nu ASF), în temeiul Directivei (UE) 2024/825 (termen de transpunere 27 martie 2026), care interzice afirmațiile de mediu vagi/neverificabile.

  Sursa: avocatnet.ro — Regulile anti-greenwashing (accesat 2026-09-17)

Jurisprudență CJUE (dacă este relevantă)

Cauzele de mai sus (T-77/24, T-625/22, T-628/22) provin de la Tribunalul UE, prima instanță a CJUE, și reprezintă corpul jurisprudențial cel mai apropiat de raportarea de durabilitate, prin intermediul Taxonomiei UE. La data redactării nu există hotărâri CJUE de interpretare directă a obligațiilor CSRD/ESRS.

Tendințe jurisprudențiale

• Controlul se mută pe criteriile tehnice, nu pe existența obligației. Instanțele UE cenzurează caracterul arbitrar al criteriilor de aliniere taxonomică (Dassault), dar mențin marja de apreciere a Comisiei pe alegerile de politică (Austria) — un tipar de control „procedural strict, substanțial deferent".
• Calitate procesuală extinsă pentru întreprinderile afectate economic, dar restrânsă pentru actorii instituționali/politici (contrast Dassault vs. Repasi) — un semnal că litigiile viitoare vor veni preponderent de la companiile care suportă costuri de raportare/finanțare.
• Riscul de litigiu se deplasează dinspre dacă raportezi înspre cât de exact raportezi: pe măsură ce pachetul Omnibus reduce sfera obligației, presiunea juridică se mută către acuratețea afirmațiilor de sustenabilitate (greenwashing, competența ANPC) — o zonă în care se așteaptă primele spețe naționale.

Întrebări frecvente

1. Compania mea mai trebuie să raporteze CSRD în 2026? Depinde de val. Dacă ești în valul 1 (entitate de interes public, mare, peste 500 de salariați), da — raportezi deja din 2025 pentru exercițiul 2024. Dacă erai în valul 2 sau 3, obligația a fost amânată cu doi ani prin Directiva „stop-the-clock" (UE) 2025/794 (val 2 → 2028, val 3 → 2029), iar reforma de conținut din 2026 s-ar putea să te scoată complet din sferă.

2. Care este noul prag de aplicabilitate după Omnibus? Directiva de conținut adoptată în 2026 restrânge sfera la companiile cu peste 1.000 de salariați ȘI peste 450 mil. EUR cifră de afaceri netă — ambele criterii, cumulativ. Se aplică exercițiilor care încep de la 1 ianuarie 2027, după transpunerea de către România.

3. Prin ce act este transpusă CSRD în România? Prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 85/2024 (Monitorul Oficial nr. 75/2024), care modifică Reglementările contabile OMFP nr. 1802/2014 și cele conforme cu IFRS (OMFP nr. 2844/2016).

4. Ce s-a întâmplat cu vechea „declarație nefinanciară"? A fost eliminată. OMF 85/2024 a înlocuit-o, începând din 2024, cu raportarea de durabilitate conform standardelor ESRS.

5. Raportul de durabilitate trebuie auditat? Da. CSRD și OMF 85/2024 impun o asigurare limitată obligatorie asupra conformității raportului cu ESRS și cu cerințele de taxonomie, realizată de un auditor/prestator independent.

6. Ce sunt standardele ESRS? Standardele europene de raportare de durabilitate (Regulamentul delegat (UE) 2023/2772), care stabilesc concret ce informații de mediu, sociale și de guvernanță trebuie publicate, pe baza principiului dublei materialități. Ele sunt în curs de simplificare prin pachetul Omnibus.

7. Sunt un furnizor mic al unei companii mari. Mă afectează CSRD? Indirect: compania mare îți poate cere date ESG pentru propriul raport. Poți raporta pe baza standardului voluntar VSME și poți refuza cererile de date care depășesc acest standard („value chain cap" introdus de Omnibus).

8. Ce sancțiuni riscă o companie care nu publică raportul de durabilitate? Raportul face parte din raportul administratorilor, atașat situațiilor financiare guvernate de Legea contabilității nr. 82/1991, deci se aplică regimul contravențional al acestei legi (constatat de Ministerul Finanțelor; de ASF pentru emitenții listați). Denaturarea intenționată a datelor poate atrage răspundere penală (fals). Cuantumuri specifice pentru raportarea de durabilitate nu erau publicate distinct la data redactării.

9. Cine poate audita (asigura) raportul de durabilitate în România? Doar auditorii financiari și firmele de audit autorizate, în regimul Legii nr. 162/2017 (modificată prin OUG nr. 137/2024), sub supravegherea ASPAAS. România nu a deschis piața către prestatori independenți de asigurare (IASP).

10. Filiala mea din România mai raportează dacă grupul face un raport consolidat? Nu, dacă filiala este inclusă în raportul de durabilitate consolidat al societății-mamă (conform ESRS) și menționează în raportul de gestiune denumirea, sediul mamei și unde e disponibil raportul consolidat (art. 19a/29a din Directiva 2013/34/UE). Excepția nu se aplică marilor entități de interes public care depășesc pragurile pe cont propriu.

11. Care este diferența dintre CSRD și CSDDD? CSRD (Directiva (UE) 2022/2464) este o obligație de raportare — ce publici despre impactul tău. CSDDD (Directiva (UE) 2024/1760) este o obligație substanțială de diligență — ce faci concret pentru a preveni și remedia impacturile negative din lanțul de activități. Sunt regimuri distincte, dar complementare.

Practică și opinii

Consultanții și profesioniștii contabili români au subliniat, de la transpunere, atât amploarea obligației, cât și incertitudinea generată de valul de modificări „Omnibus".

⚠️ Opinie specialistă — Forvis Mazars România Directiva CSRD a fost transpusă în legislația națională prin OMF 85/2024, care aduce modificări semnificative reglementărilor contabile (OMFP 1802/2014 și OMFP 2844/2016), înlocuind vechea raportare nefinanciară cu raportarea de durabilitate și introducând asigurarea limitată obligatorie. Sursa: Forvis Mazars — „Directiva CSRD a fost transpusă în legislația națională" (accesat 2026-09-17)

⚠️ Opinie specialistă — Roxana Roman, Ana-Maria Mustățea, Nina Lazăr (JURIDICE.ro / Universul Juridic) Raportarea ESG devine un element structural al guvernanței corporative din România: analiza de dublă materialitate și integrarea datelor de durabilitate în raportul administratorilor cer companiilor să își regândească procesele interne, nu doar comunicarea. Sursa: JURIDICE.ro — „Raportarea ESG și durabilitatea unei companii românești în mediul de business" (accesat 2026-09-17)

⚠️ Observație de practică — mediul de consultanță (EY, TPA, CECCAR) Estimările din piață indică peste 5.000 de companii vizate inițial în România de obligațiile CSRD în perioada 2025–2026. Pachetul Omnibus (2025–2026) reduce însă semnificativ acest număr — la nivel european, o estimare de circa 80% mai puține companii obligate — motiv pentru care recomandarea uniformă este verificarea sferei aplicabile la momentul raportării, înainte de a angaja costuri majore.

Concluzia practică a specialiștilor: raportarea de durabilitate rămâne o direcție strategică (cerută de bănci, investitori și clienți mari), chiar și pentru companiile scoase temporar din obligația legală.

Referințe

1. Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD) — privind raportarea de durabilitate de către întreprinderi, de modificare a Directivei 2013/34/UE ș.a. JO L 322, 16.12.2022. EUR-Lex, CELEX 32022L2464
2. Directiva (UE) 2025/794 („stop-the-clock"), din 14 aprilie 2025, de modificare a Directivelor (UE) 2022/2464 și (UE) 2024/1760. JO L, 2025/794, 16.4.2025. EUR-Lex, CELEX 32025L0794
3. Directiva Omnibus I „de conținut" — adoptată în februarie 2026 (publicată în JO la 26 februarie 2026, în vigoare din 18 martie 2026); restrânge sfera CSRD/CSDDD. Număr exact de reverificat la transpunere.
4. Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 (ESRS) — standardele europene de raportare de durabilitate. EUR-Lex, CELEX 32023R2772
5. Regulamentul (UE) 2020/852 (Taxonomia UE) — privind instituirea unui cadru care facilitează investițiile durabile. EUR-Lex, CELEX 32020R0852
6. Ordinul ministrului finanțelor nr. 85/2024 — transpunerea CSRD; modifică OMFP nr. 1802/2014 și OMFP nr. 2844/2016. Monitorul Oficial nr. 75 din 26 ianuarie 2024.
7. Reglementările contabile OMFP nr. 1802/2014 — situații financiare anuale individuale și consolidate.
8. Reglementările contabile conforme cu IFRS, OMFP nr. 2844/2016.
9. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată.
10. Directiva (UE) 2024/1760 (CSDDD) — privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor. EUR-Lex, CELEX 32024L1760
11. Regulamentul (UE) 2023/2859 — de instituire a punctului unic european de acces (ESAP). EUR-Lex, CELEX 32023R2859
12. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) — protecția datelor cu caracter personal. EUR-Lex, CELEX 32016R0679
13. Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar, modificată prin OUG nr. 137/2024 (27 noiembrie 2024) — integrează asigurarea raportării de durabilitate.
14. Norme ASPAAS din 28 februarie 2025 — inspecții la auditorii/firmele de audit pentru activitățile de asigurare a raportării de durabilitate.
15. Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață — temei al supravegherii ASF.
16. Forvis Mazars România — „Directiva CSRD a fost transpusă în legislația națională". forvismazars.com (accesat 2026-09-17)
17. Roxana Roman, Ana-Maria Mustățea, Nina Lazăr — „Raportarea ESG și durabilitatea unei companii românești în mediul de business", JURIDICE.ro / Universul Juridic. juridice.ro (accesat 2026-09-17)