Concediu Medical și Indemnizație de Boală - Drepturi și Procedură

Concediul medical dă salariatului bolnav dreptul de a-și suspenda temporar munca pe baza unui certificat medical, primind o indemnizație de asigurări sociale de sănătate. Indemnizația se acordă dacă are un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 și reprezintă 55%, 65% sau 75% din media veniturilor brute din ultimele 6 luni. Din 1 februarie 2026, prima zi a certificatului inițial nu se plătește.

Pe scurt

Concediul medical este dreptul salariatului de a-și suspenda activitatea în caz de boală sau incapacitate temporară de muncă, pe baza unui certificat medical, primind în schimb o indemnizație de asigurări sociale de sănătate. Pentru a fi plătit, salariatul trebuie, de regulă, să aibă un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni, iar indemnizația se calculează ca procent din media veniturilor brute din ultimele 6 luni — 55%, 65% sau 75%, în funcție de durata concediului. Din 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu mai este indemnizată, iar plata începe din a doua zi.

Acest articol tratează procedura și drepturile la concediul medical de boală. Pentru o privire de ansamblu asupra tuturor tipurilor de concedii și indemnizații (maternitate, îngrijirea copilului bolnav, risc maternal), vezi și Concedii medicale și indemnizații.

Cadrul legal

Concediul medical și indemnizația de boală sunt reglementate, în principal, de următoarele acte normative:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate — actul-cadru care stabilește dreptul la concediu medical, tipurile de concedii, stagiul de cotizare, baza de calcul și cuantumul indemnizației.

  Sursa: OUG nr. 158/2005 (accesat 2026-07-26)

• Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (Art. IX) — a modificat art. 17 din OUG 158/2005, înlocuind, de la 1 august 2025, procentul unic de 75% cu procente diferențiate în funcție de durata concediului.

  Sursa: Legea nr. 141/2025, M.Of. 699/2025 (accesat 2026-07-26)

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 — a introdus, pentru certificatele eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, regula primei zile neplătite și a instituit un mecanism de control al concediilor medicale (art. 51 din OUG 158/2005).

  Sursa: OUG nr. 91/2025 (accesat 2026-07-26)

• Legea nr. 53/2003 — Codul muncii — reglementează suspendarea de drept a contractului individual de muncă pe durata concediului medical (incapacitate temporară de muncă), astfel încât salariatul nu poate fi concediat pentru absență în această perioadă.

• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății — cadrul general al asigurărilor sociale de sănătate în care se înscrie dreptul la indemnizații.

• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale — reglementează separat indemnizațiile pentru incapacitate cauzată de accidente de muncă și boli profesionale (nu prin OUG 158/2005).

Normele de aplicare a OUG 158/2005 și Ordinul CNAS/MS nr. 1.192/745/2020 (modelul unic al certificatului de concediu medical) detaliază procedura de eliberare, completare și decontare a certificatelor.

Explicație detaliată

Ce este concediul medical și cine are dreptul la el

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este acordat salariatului care, din cauza unei boli obișnuite sau a unui accident produs în afara muncii, nu își poate desfășura activitatea. Pe durata concediului, contractul individual de muncă este suspendat de drept (Codul muncii), iar salariatul primește o indemnizație de asigurări sociale de sănătate în locul salariului.

Au dreptul la indemnizație persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate — în primul rând salariații pentru care angajatorul reține și plătește contribuția asiguratorie pentru muncă (OUG nr. 158/2005, art. 1).

Stagiul minim de cotizare: 6 luni din ultimele 12

Pentru a primi indemnizația, salariatul trebuie să fi realizat un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul. Perioadele se pot însuma din intervalul de 12 luni — nu trebuie să fie 6 luni consecutive. Clarificarea adusă prin OUG nr. 106/2024 precizează că stagiul se raportează la momentul acordării certificatului inițial.

Există însă situații de excepție, în care indemnizația se acordă fără condiția de stagiu:

• urgențe medico-chirurgicale;
• tuberculoză (TBC);
• boli infectocontagioase din grupa A;
• neoplazii (boli oncologice);
• SIDA;
• risc maternal, carantină și izolare.

Important: salariatul care nu are stagiul de 6 luni tot beneficiază de concediu medical (absența este motivată, nu nemotivată), dar nu primește indemnizație.

Cât durează și cât se plătește

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pentru cel mult 183 de zile într-un interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. Prelungirea peste anumite praguri (90 de zile) necesită avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Cine suportă indemnizația (schema din 2026):

• Prima zi — neplătită (regula introdusă de OUG nr. 91/2025 pentru certificatele emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027);
• Zilele 2–6 — suportate de angajator, din fondul propriu de salarii;
• Din ziua a 7-a până la vindecare — suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).

Pentru indemnizațiile suportate integral din FNUASS (de exemplu carantină, urgențe, TBC, neoplazii, SIDA), plata începe pur și simplu din a doua zi. Singura excepție în care se plătește și prima zi este măsura izolării dispusă potrivit Legii nr. 136/2020.

Cuantumul indemnizației: 55%, 65% sau 75%

De la 1 august 2025 (Legea nr. 141/2025, care a modificat art. 17 din OUG 158/2005), cuantumul indemnizației pentru boli obișnuite depinde de durata totală a episodului de boală:

Durata se raportează la episodul de boală, nu la fiecare certificat luat separat. Când un episod de incapacitate acordat fără întrerupere cuprinde un certificat inițial și unul sau mai multe certificate „în continuare" pentru aceeași afecțiune, zilele se însumează, iar procentul se stabilește după durata totală. Prin urmare, un certificat de exact 15 zile (sau un episod care ajunge la 15 zile) se încadrează la pragul „15 zile sau mai mult" și beneficiază de 75%. Fragmentarea unui episod în mai multe certificate scurte nu coboară procentul, tocmai fiindcă durata se cumulează.

Pentru bolile cardiovasculare cuantumul rămâne 75%. Anumite situații speciale (urgențe, boli oncologice, TBC, SIDA, carantină) au procente proprii, mai ridicate, stabilite de OUG 158/2005.

Baza de calcul este media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni (din cele 12 din care se constituie stagiul de cotizare), pe baza cărora s-a plătit contribuția asiguratorie pentru muncă, plafonată la 12 salarii minime brute pe țară pe lună.

Cum se obține suma zilnică — atenție, nu se împarte pur și simplu la 30. Potrivit art. 10 din OUG 158/2005, media zilnică se determină împărțind baza de calcul (suma veniturilor din cele 6 luni) la numărul de zile pentru care s-a datorat contribuția în perioada respectivă — adică la zilele lucrătoare, nu la 30 de zile calendaristice. Indemnizația se acordă, la rândul ei, pentru zilele lucrătoare cuprinse în perioada de concediu, nu pentru toate zilele calendaristice ale certificatului.

Exemplu orientativ. Un salariat cu venit brut mediu de 5.000 lei/lună și circa 21 de zile lucrătoare pe lună are o medie zilnică de aproximativ 5.000 / 21 ≈ 238 lei/zi lucrătoare. Pentru un episod care se încadrează la 65% (8–14 zile) și care cuprinde, de pildă, 7 zile lucrătoare, prima zi lucrătoare nu se plătește, iar pentru celelalte 6 zile lucrătoare: 238 × 65% × 6 ≈ 928 lei brut. Cifra este brută — din ea se rețin contribuțiile și impozitul de mai jos, așa că suma efectiv încasată (netă) este mai mică.

Ce se reține din indemnizație: impozit, CAS, CASS

Indemnizația de concediu medical este un venit impozabil, chiar dacă nu este salariu. Din cuantumul brut se rețin, pentru boala obișnuită (cod 01):

• impozit pe venit 10%;
• CAS (contribuția de asigurări sociale — pensii) 25%;
• CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) 10%.

Există însă o distincție importantă după cine plătește: pentru partea suportată din FNUASS (de la ziua a 7-a) nu se reține CAS, deoarece aceste sume nu generează puncte de pensie — rămân doar CASS 10% și impozitul de 10%. Unele indemnizații sunt scutite (de exemplu indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav este neimpozabilă și exceptată de la CASS). În practică, din cauza acestor rețineri, suma netă primită de salariat este semnificativ mai mică decât cuantumul brut afișat pe certificat (temei: Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, cu modificările ulterioare).

Accidentele de muncă — un regim separat

Dacă incapacitatea este cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională, indemnizația se acordă potrivit Legii nr. 346/2002, printr-un sistem de asigurare distinct — nu prin OUG 158/2005. În aceste cazuri nu se aplică nici regula primei zile neplătite, nici procentele diferențiate de mai sus.

Aspecte practice

Procedura pas cu pas

1. Obține adeverința de la angajator. Înainte de a merge la medic, salariatul cere angajatorului o adeverință din care rezultă numărul de zile de concediu medical avute în ultimele 12 (sau 24) de luni și faptul că are stagiul de cotizare. Adeverința este necesară pentru ca medicul să poată elibera certificatul. Excepție: la urgențe medico-chirurgicale, boli infectocontagioase sau carantină, certificatul se poate elibera și fără adeverință.

2. Prezintă-te la medic și obține certificatul. Medicul de familie sau medicul curant din spital eliberează certificatul de concediu medical — un imprimat cu regim special (model unic aprobat prin Ordinul CNAS/MS nr. 1.192/745/2020), care conține codul de indemnizație corespunzător diagnosticului (acesta determină procentul aplicabil).

3. Anunță angajatorul. Salariatul are obligația de a-și înștiința angajatorul despre incapacitatea de muncă cât mai repede posibil, pentru a evita înregistrarea absenței ca nemotivată.

4. Depune certificatul la angajator. Certificatul (exemplarul „roz") se depune la angajator, de regulă până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul, pentru a putea fi luat în calcul la statul de plată.

5. Angajatorul calculează și plătește indemnizația, apoi recuperează de la FNUASS partea suportată din fond, prin declarația lunară către casa de asigurări de sănătate.

Certificate „inițiale" și „în continuare"

Un episod de boală poate cuprinde un certificat inițial și, dacă e nevoie, certificate „în continuare". Distincția contează:

• regula primei zile neplătite se aplică doar certificatului inițial — la certificatele „în continuare" se plătesc toate zilele înscrise. Legea nr. 64/2026 a precizat expres că diminuarea se aplică o singură dată pe episod de boală, indiferent de numărul certificatelor emise fără întrerupere, tocmai pentru a nu penaliza episoadele lungi și a nu recompensa fragmentarea;
• procentul se stabilește în funcție de durata totală a episodului, iar la certificatele „în continuare" ale unui episod început înainte de o modificare legislativă se aplică regulile de la data certificatului inițial.

Mecanismul de control (din 2026)

Prin OUG nr. 91/2025, aprobată cu modificări prin Legea nr. 64/2026 (M.Of. nr. 416 din 15 mai 2026), a fost introdus în OUG 158/2005 (art. 51 alin. 2¹–2⁵) un mecanism prin care CNAS și casele de asigurări de sănătate pot verifica legalitatea și temeinicia acordării concediilor medicale, inclusiv la sesizarea angajatorului. Dacă în urma controlului se constată că certificatul a fost eliberat cu nerespectarea prevederilor legale, asiguratul nu beneficiază de indemnizația aferentă (art. 51 alin. 2⁵).

Legea nr. 64/2026 a mai clarificat că procedura de desfășurare a controlului și modalitatea de aplicare a refuzului indemnizației se stabilesc prin hotărâre a Guvernului — la data redactării, această hotărâre de aplicare detaliază pașii concreți, termenele și procedura de contestare. Până la adoptarea ei, decizia casei de asigurări prin care se refuză indemnizația este un act administrativ ce poate fi atacat pe calea contestației administrative la casa de asigurări, iar apoi în contencios administrativ (Legea nr. 554/2004), instanța competentă fiind tribunalul.

⚠️ Mecanismul ridică întrebări de proporționalitate și de protecție a datelor medicale (Regulamentul UE 2016/679 — GDPR): angajatorul nu are acces la diagnostic, ci doar poate sesiza casa de asigurări, care verifică prin propriile structuri; accesul la date medicale trebuie limitat la ce este strict necesar controlului legalității.

Sursa: Legea nr. 64/2026 și OUG nr. 91/2025 (accesat 2026-07-26)

Greșeli frecvente de evitat

• Nu anunți angajatorul despre concediu — riști înregistrarea ca absență nemotivată.
• Depui certificatul cu întârziere (după data de 5 a lunii următoare) — plata indemnizației poate fi amânată.
• Presupui că prima zi se plătește — de la 1 februarie 2026, prima zi a certificatului inițial nu este indemnizată.
• Confunzi accidentul de muncă cu boala obișnuită — accidentele de muncă se decontează după Legea nr. 346/2002, cu alte reguli.
• Nu verifici stagiul de cotizare — fără cele 6 luni (și în afara excepțiilor), primești concediu, dar fără indemnizație.

Situații speciale

Asigurații facultativ: PFA, întreprinderi individuale, liber-profesioniști

Persoanele care nu sunt salariate — PFA, titulari de întreprinderi individuale, liber-profesioniști — se pot asigura pentru concedii și indemnizații pe bază de contract de asigurare încheiat cu casa de asigurări de sănătate, potrivit art. 1 alin. (2) din OUG nr. 158/2005. Regimul lor diferă de cel al salariaților în câteva puncte esențiale:

• Contribuția este de 1%, aplicată asupra venitului lunar ales înscris în contract (nu asupra venitului real din declarația unică). Venitul asigurat se încadrează între salariul minim brut și 3 salarii minime pentru concediile medicale obișnuite (art. 2 lit. a, b, d) și până la 12 salarii minime pentru indemnizația de maternitate (art. 2 lit. c).
• Stagiul de cotizare rămâne 6 luni din ultimele 12, realizat prin plata contribuției.
• Baza de calcul a indemnizației este venitul lunar ales din contract, nu un venit brut salarial.
• Nu există angajator, deci schema „zilele 2–6 suportate de angajator" nu se aplică: indemnizația se suportă din FNUASS. Regula primei zile neplătite li se aplică însă la fel ca salariaților.

Sursa: OUG nr. 158/2005, art. 1 alin. (2) și contribuția de asigurări pentru concedii și indemnizații — CNAS (accesat 2026-07-26)

Cumul de funcții și mai mulți angajatori

Dacă salariatul are contracte cu mai mulți angajatori, indemnizația se calculează și se plătește separat de fiecare angajator, pe baza venitului realizat la acel angajator. Certificatul de concediu medical se depune în original la unul dintre angajatori (de regulă cel cu venitul cel mai mare), iar la ceilalți se depun copii certificate. Fiecare angajator suportă, din fondul propriu, zilele 2–6 aferente propriei relații de muncă, iar plafonul bazei de calcul (12 salarii minime) operează la nivelul fiecărei baze de calcul în parte. Pentru un contract part-time, indemnizația se raportează la venitul realizat în baza acelui contract.

Sursa: Concediul medical când lucrezi pentru mai mulți angajatori — avocatnet.ro (accesat 2026-07-26)

Dacă angajatorul nu plătește sau intră în insolvență

Angajatorul are obligația de a plăti indemnizația (inclusiv zilele 2–6 suportate din fondul propriu) și abia apoi recuperează de la FNUASS partea din fond. Dacă refuză plata, întârzie decontarea sau devine insolvent, salariatul are următoarele remedii:

• Sesizarea Inspecției Muncii (ITM) și a casei de asigurări de sănătate — neplata drepturilor bănești poate atrage sancțiuni contravenționale în sarcina angajatorului.
• Acțiune în instanță — un litigiu privind plata indemnizației este un conflict de muncă (Legea nr. 53/2003 — Codul muncii), scutit de taxa judiciară de timbru; dreptul la acțiune se prescrie, de regulă, în 3 ani.
• Insolvența/falimentul angajatorului — creanțele salariale, inclusiv indemnizațiile de concediu medical neachitate, pot fi acoperite prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (Legea nr. 200/2006), iar în procedura de insolvență creanțele salariale sunt privilegiate în ordinea de distribuire (Legea nr. 85/2014).

Surse: Legea nr. 200/2006 și Legea nr. 85/2014 (accesat 2026-07-26)

Legislație europeană

Concediul medical și indemnizația de boală rămân, în esență, o materie de competență națională — Uniunea Europeană nu armonizează cuantumul sau condițiile indemnizației. Dreptul UE intervine însă pe două planuri: coordonarea securității sociale pentru lucrătorii care se deplasează între state membre și protecția concediului anual în raport cu boala.

Directive și regulamente aplicabile

Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială — regulament direct aplicabil (nu necesită transpunere). Include riscul de „boală" în domeniul material (art. 3) și instituie reguli esențiale pentru un salariat român cu activitate transfrontalieră:

• art. 6 — totalizarea perioadelor de asigurare realizate în alte state membre (relevant pentru condiția românească de stagiu de cotizare de 6 luni din ultimele 12);
• art. 7 și art. 21 — indemnizațiile de boală în numerar sunt exportabile: instituția competentă le plătește chiar dacă asiguratul locuiește sau se află în alt stat membru;
• art. 11 — legislația aplicabilă se determină, de regulă, după locul desfășurării activității (lex loci laboris).

Sursa: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (text consolidat) (CELEX 32004R0883, accesat 2026-07-26)

Regulamentul (CE) nr. 987/2009 — regulamentul de aplicare a Reg. 883/2004. Art. 27 reglementează prestațiile de boală în numerar în context transfrontalier: certificatul de incapacitate emis de medicul din statul de reședință/ședere este recunoscut, iar instituția competentă poate cere efectuarea unui control medical în statul respectiv. Sursa: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 (CELEX 32009R0987, accesat 2026-07-26)

Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru — art. 7 garantează un concediu anual plătit de minimum 4 săptămâni. Directiva nu reglementează concediul medical în sine, dar jurisprudența CJUE a folosit-o pentru a proteja concediul de odihnă al salariatului bolnav (vezi mai jos). Sursa: Directiva 2003/88/CE (CELEX 32003L0088, accesat 2026-07-26)

Transpunerea în dreptul român

Regulamentele de coordonare (883/2004 și 987/2009) sunt direct aplicabile în România și se aplică împreună cu legislația internă — OUG nr. 158/2005 și Legea nr. 95/2006 — fără a fi „transpuse" printr-o lege proprie. În practică, aceasta înseamnă că perioadele de asigurare realizate în alt stat UE/SEE sau în Elveția se totalizează la verificarea stagiului de cotizare cerut de OUG 158/2005, iar dreptul la indemnizație nu se pierde prin simpla schimbare a statului de reședință.

Directiva 2003/88/CE este transpusă prin Codul muncii (Legea nr. 53/2003, art. 144–151), care asigură dreptul la concediul anual de odihnă (minimum 20 de zile lucrătoare, peste pragul european). Nu au fost identificate ecarturi de transpunere sau gold-plating care să dezavantajeze salariatul; regimul românesc este, la unele capitole (durata concediului de odihnă), mai favorabil decât minimul european.

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a UE a dezvoltat un corp de jurisprudență privind raportul dintre concediul medical și concediul anual plătit (art. 7 din Directiva 2003/88/CE), cu impact direct asupra salariaților români:

Cauzele conexate C-350/06 și C-520/06, Schultz-Hoff și Stringer ș.a. (2009) — salariatul aflat în concediu medical pe toată perioada de referință nu pierde dreptul la concediul anual plătit; acesta se reportează. Art. 7 se opune stingerii automate a concediului neefectuat din cauza bolii. Sursa: CJUE, C-350/06 (accesat 2026-07-26)

Cauza C-277/08, Vicente Pereda (2009) — salariatul care se îmbolnăvește în timpul concediului de odihnă programat are dreptul să efectueze acel concediu la o altă dată. Sursa: CJUE, C-277/08 (accesat 2026-07-26)

Cauza C-214/10, KHS AG / Schulte (2011) — statele membre pot limita perioada de report a concediului anual (o „perioadă de report" de circa 15 luni) pentru lucrătorii aflați în incapacitate de lungă durată, cu respectarea proporționalității. Sursa: CJUE, C-214/10 (accesat 2026-07-26)

Cauza C-78/11, ANGED / FASGA (2012) — dacă incapacitatea survine în timpul concediului de odihnă deja început, salariatul are dreptul să efectueze ulterior zilele suprapuse cu perioada de boală. Sursa: CJUE, C-78/11 (accesat 2026-07-26)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Lucrătorul român bolnav în alt stat UE/SEE. Un salariat asigurat în România care se îmbolnăvește pe durata unei detașări sau a unei deplasări în alt stat membru păstrează, de regulă, dreptul la indemnizația de boală de la instituția competentă (CNAS), pentru că prestațiile în numerar sunt exportabile (art. 7 și 21 din Reg. 883/2004). Certificatul de incapacitate obținut în străinătate este recunoscut, iar controlul medical se poate face prin instituția statului de ședere (art. 27 din Reg. 987/2009).
• Totalizarea stagiului. Cine a lucrat și a cotizat în alt stat membru poate cere ca acele perioade să fie luate în calcul pentru îndeplinirea condiției de stagiu din OUG 158/2005 — util celor reveniți recent în România.
• Concediul de odihnă „salvat" de boală. Salariatul care intră în concediu medical înainte sau în timpul concediului de odihnă nu pierde zilele de concediu anual: în lumina jurisprudenței CJUE (Schultz-Hoff, Pereda, ANGED), ele se reprogramează sau se reportează.
• Perspectivă de evoluție. Coordonarea securității sociale (Reg. 883/2004 și 987/2009) face de ani buni obiectul unui proces de revizuire la nivelul UE, inclusiv pe capitolul prestațiilor și al detașării; eventualele modificări vor produce efecte direct, fără intervenția legiuitorului român.

Întrebări frecvente

Se plătește prima zi de concediu medical? Nu. Pentru certificatele de concediu medical inițiale eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi nu este indemnizată (OUG nr. 91/2025); plata începe din a doua zi. Singura excepție este concediul acordat pentru izolare (Legea nr. 136/2020). La certificatele „în continuare" se plătesc toate zilele.

Cât la sută din salariu primesc? Pentru boli obișnuite: 55% pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru peste 15 zile, calculate din media veniturilor brute din ultimele 6 luni (Legea nr. 141/2025). Bolile cardiovasculare și anumite situații grave au 75% sau procente speciale.

Ce se întâmplă dacă nu am 6 luni de vechime? Poți lua concediu medical, dar nu vei primi indemnizație, cu excepția situațiilor de urgență (urgențe medico-chirurgicale, TBC, boli infectocontagioase grupa A, neoplazii, SIDA, risc maternal, carantină, izolare). Absența rămâne motivată — nu poți fi trecut ca absent nemotivat.

Pot fi concediat cât timp sunt în concediu medical? Nu. Pe durata incapacității temporare de muncă, contractul individual de muncă este suspendat de drept, iar concedierea pentru absență în această perioadă este interzisă (Codul muncii).

Am dreptul la concediu medical în perioada de probă? Da, salariatul aflat în perioada de probă poate beneficia de concediu medical; primirea indemnizației depinde însă de îndeplinirea stagiului de cotizare (sau de încadrarea într-o excepție).

Câte zile de concediu medical pot lua pe an? Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pentru cel mult 183 de zile într-un interval de un an; prelungirile peste anumite praguri necesită avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Cine îmi plătește indemnizația — angajatorul sau statul? Zilele 2–6 sunt suportate de angajator, iar din ziua a 7-a plata se face din FNUASS. Angajatorul plătește indemnizația și apoi recuperează de la casa de asigurări partea suportată din fond.

Suma de pe certificat este cea pe care o primesc efectiv? Nu. Cuantumul este brut. Din el se rețin, pentru boala obișnuită, impozit pe venit 10%, CAS 25% și CASS 10%, așa că suma netă încasată este mai mică. Pentru partea suportată din FNUASS (de la ziua a 7-a) nu se reține CAS, ci doar CASS și impozitul.

Cum se calculează suma zilnică? Media zilnică se obține împărțind media veniturilor din ultimele 6 luni la numărul de zile lucrătoare pentru care s-a datorat contribuția (nu la 30 de zile calendaristice), iar indemnizația se plătește pentru zilele lucrătoare din perioada de concediu (OUG 158/2005, art. 10).

Sunt PFA / liber-profesionist — pot primi indemnizație de concediu medical? Da, dacă ai încheiat un contract de asigurare pentru concedii și indemnizații cu casa de asigurări de sănătate (art. 1 alin. (2) din OUG 158/2005), plătești contribuția de 1% pe venitul ales și ai stagiul de 6 luni. Baza de calcul este venitul ales din contract, iar indemnizația se suportă din FNUASS (nu ai angajator).

Ce fac dacă angajatorul refuză să plătească indemnizația? Poți sesiza Inspecția Muncii (ITM) și casa de asigurări de sănătate și poți introduce o acțiune în instanță (conflict de muncă, scutit de taxă de timbru, prescripție 3 ani). Dacă angajatorul este în insolvență, creanța poate fi acoperită prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (Legea nr. 200/2006).

Practică și opinii

Modificările succesive din 2025–2026 (procente diferențiate, prima zi neplătită, mecanism de control) au fost motivate de creșterea cheltuielilor FNUASS cu concediile medicale și de preocuparea privind eventuale abuzuri.

⚠️ Opinie specialistă — analiză de specialitate (JURIDICE.ro) Concediul medical este, în esență, un drept al asiguratului, dar reglementarea trebuie să prevină transformarea lui într-un instrument de abuz; de aici tendința legiuitorului de a condiționa mai strict acordarea indemnizației și de a introduce verificări.

⚠️ Opinie specialistă — comentariu privind mecanismul de control (JURIDICE.ro) Instituirea unui mecanism de control al concediilor medicale (CNAS și casele de asigurări) ridică întrebări practice privind proporționalitatea verificărilor și protecția datelor medicale ale salariatului, în condițiile în care neconformitatea poate duce la pierderea indemnizației.

Pentru angajatori, noile reguli înseamnă atenție sporită la calculul corect al indemnizației (prima zi neplătită, procentul în funcție de durată) și la decontarea cu casa de asigurări. Pentru salariați, mesajul practic este verificarea din timp a stagiului de cotizare și depunerea la timp a certificatului.

De ce doar certificatul „inițial" și ce se întâmplă după 2027

O întrebare firească este de ce regula primei zile neplătite vizează doar certificatul „inițial", nu și pe cele „în continuare". Rațiunea legiuitorului este de a sancționa o singură dată intrarea în incapacitate, nu fiecare prelungire a aceleiași boli. Riscul teoretic ar fi ca un asigurat să fragmenteze un episod în mai multe certificate „inițiale" scurte pentru a obține procente mai mari — dar acest stimulent este neutralizat de două mecanisme: (1) procentul se stabilește pe durata totală a episodului, prin însumarea certificatelor emise fără întrerupere pentru aceeași afecțiune, astfel încât fragmentarea nu urcă procentul; și (2) Legea nr. 64/2026 prevede expres că diminuarea cu o zi se aplică o singură dată pe episod, indiferent de numărul certificatelor. La acestea se adaugă mecanismul de control al CNAS.

Regimul „primei zile neplătite" este temporar: se aplică certificatelor emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027. După această dată, dacă măsura nu este prelungită printr-un act normativ nou, se revine la regula anterioară (plata inclusiv a primei zile). Continuarea sau abandonarea măsurii va depinde de o viitoare decizie a legiuitorului, în funcție de evoluția cheltuielilor FNUASS.

Referințe

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate — M.Of. nr. 1.074/2005, cu modificările ulterioare. legislatie.just.ro
2. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (Art. IX — modifică art. 17 din OUG 158/2005) — M.Of. nr. 699/2025. legislatie.just.ro
3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025 — prima zi neplătită și mecanismul de control (art. II și art. 51 din OUG 158/2005). legislatie.just.ro
4. Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată — suspendarea de drept a contractului pe durata incapacității temporare de muncă. legislatie.just.ro
5. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată. legislatie.just.ro
6. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. legislatie.just.ro
7. Ordinul CNAS/MS nr. 1.192/745/2020 — modelul unic al certificatului de concediu medical.
8. avocatnet.ro — Concedii medicale 2026: aspecte importante de reținut pentru angajați (accesat 2026-07-26).
9. avocatnet.ro — Rolul adeverinței de salariat la emiterea certificatului de concediu (accesat 2026-07-26).
10. JURIDICE.ro — Concediul medical și indemnizația de asigurări sociale de sănătate: de la drept la potențial abuz (⚠️ opinie, accesat 2026-07-26).
11. JURIDICE.ro — Mecanism de control al concediilor medicale (⚠️ opinie, accesat 2026-07-26).
12. Legea nr. 64/2026 pentru aprobarea OUG nr. 91/2025 — diminuarea o singură dată pe episod, excepții, procedura de control prin H.G. — M.Of. nr. 416 din 15 mai 2026. legislatie.just.ro
13. Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal — regimul fiscal al indemnizațiilor (impozit, CAS, CASS). legislatie.just.ro
14. Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. legislatie.just.ro
15. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. legislatie.just.ro
16. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. legislatie.just.ro
17. CNAS — Contribuția de asigurări pentru concedii și indemnizații (art. 1 alin. (2) OUG 158/2005) (accesat 2026-07-26).
18. avocatnet.ro — Concediul medical când lucrezi pentru mai mulți angajatori (accesat 2026-07-26).