Brevetarea invențiilor la OSIM — procedură

Brevetul de invenție se obține la OSIM și conferă titularului un drept exclusiv de exploatare în România, timp de 20 de ani de la data de depozit. Pentru a fi brevetabilă, invenția trebuie să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să aibă aplicare industrială (art. 6 din Legea nr. 64/1991). Procedura parcurge depunerea cererii, publicarea la 18 luni, examinarea de fond și hotărârea de acordare.

Pe scurt

Brevetul de invenție este titlul de protecție care conferă titularului un drept exclusiv de exploatare pe teritoriul României, pe o durată de 20 de ani de la data de depozit, și se obține exclusiv prin procedura administrativă derulată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Pentru a fi brevetabilă, invenția trebuie să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială (art. 6 din Legea nr. 64/1991, republicată în 2024). Procedura parcurge depunerea cererii, publicarea la 18 luni, examinarea de fond și hotărârea de acordare — un drum care durează în practică între 2 și 4–5 ani și presupune plata unor taxe eșalonate, plus taxe anuale de menținere în vigoare.

Cadrul legal

Brevetarea invențiilor în România este reglementată, în principal, de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție. Actul a fost republicat în Monitorul Oficial nr. 600 din 27 iunie 2024, în temeiul Legii nr. 30/2024, ocazie cu care textelor li s-a dat o nouă numerotare. Este important de reținut acest lucru: numeroase ghiduri și articole mai vechi trimit la numerele de articol din versiunea anterioară (republicarea din 2014), diferite de cele în vigoare azi.

Art. 1 din Legea nr. 64/1991 — „Drepturile asupra unei invenții sunt recunoscute și apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenție de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, în condițiile prevăzute de lege." Sursa: Legea nr. 64/1991, republicată (M. Of. 600/2024) (accesat 2026-08-17)

Cadrul legal se completează cu:

• Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2008 — detaliază forma și conținutul descrierii, revendicărilor, desenelor și rezumatului, precum și procedura de examinare.
• Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietății industriale (M. Of. nr. 43/1998) — stabilește cuantumul tuturor taxelor OSIM (depunere, publicare, examinare de fond, eliberare, menținere în vigoare).
• Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate — reglementează un titlu de protecție alternativ, cu procedură mai simplă, pentru invenții cu contribuție inventivă redusă.

La nivel internațional, procedura se articulează cu Convenția brevetului european (CBE/EPC), la care România este parte, și cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (PCT) — ambele oferind căi de protecție în afara României pornind de la depozitul național (aspectele europene sunt tratate în detaliu în secțiunea de legislație europeană).

Explicație detaliată

Ce poate fi brevetat

Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție care are ca obiect un produs sau un procedeu, în oricare domeniu tehnologic, dacă îndeplinește cumulativ trei condiții de fond (art. 6 din Legea nr. 64/1991):

• Noutate — invenția nu trebuie să fie cuprinsă în „stadiul tehnicii", adică în tot ce a devenit accesibil publicului (prin descriere scrisă sau orală, prin folosire etc.) înainte de data de depozit a cererii (art. 9). Orice divulgare proprie anterioară — o prezentare la un târg, un articol, o postare publică — poate distruge noutatea.
• Activitate inventivă — invenția nu trebuie să rezulte în mod evident din stadiul tehnicii pentru o persoană de specialitate în domeniu (art. 11).
• Aplicare industrială — invenția trebuie să poată fi fabricată sau utilizată într-un domeniu de activitate (art. 12). De aici rezultă, de pildă, respingerea „mașinilor de tip perpetuum mobile".

Nu sunt considerate invenții, ca atare, descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice, creațiile estetice, planurile și metodele pentru activități mentale, precum și programele de calculator (art. 7). Legea prevede separat și categoriile excluse de la brevetare — de exemplu invențiile a căror exploatare comercială ar fi contrară ordinii publice sau bunelor moravuri (art. 8). O idee neconcretizată tehnic nu se brevetează: se protejează soluția tehnică, descrisă suficient de clar și complet încât un specialist să o poată reproduce.

Software, invenții implementate prin calculator și inteligența artificială

Programele de calculator „ca atare" nu sunt brevetabile (art. 7). Aceasta nu înseamnă însă că soluțiile software sunt complet excluse: o invenție implementată prin calculator (computer-implemented invention, CII) poate fi brevetată dacă produce un efect tehnic suplimentar, dincolo de interacțiunea normală dintre program și calculator — de exemplu o metodă care controlează un proces industrial, îmbunătățește securitatea unei transmisii sau optimizează folosirea resurselor hardware. OSIM aplică, în linia practicii Oficiului European de Brevete (OEB), criteriul contribuției tehnice: se brevetează efectul tehnic, nu ideea de afaceri sau algoritmul matematic în sine.

Pentru invențiile generate sau asistate de inteligență artificială, regula actuală este clară: inventatorul trebuie să fie o persoană fizică. Un sistem de inteligență artificială nu poate fi desemnat inventator — poziție confirmată în seria de cauze DABUS (Camera de recurs juridic a OEB, deciziile J 8/20 și J 9/20; UK Supreme Court, Thaler v Comptroller, 2023; soluții similare în SUA și în alte jurisdicții). Titularul dreptului la brevet rămâne persoana fizică sau juridică îndreptățită — de regulă inventatorul uman care a avut o contribuție determinantă ori angajatorul/titularul soluției. Pentru afacerile digitale, concluzia practică este dublă: (1) desemnează întotdeauna o persoană fizică drept inventator; (2) reglementează contractual cui revin drepturile atunci când soluția este dezvoltată cu ajutorul AI.

Cine are dreptul la brevet

Dreptul la brevet aparține inventatorului sau succesorului său în drepturi. Când invenția a fost creată de mai multe persoane, fiecare are calitatea de coautor, iar dreptul aparține în comun (art. 4).

Invențiile de serviciu au un regim propriu, stabilit de Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu — nu doar prin trimiterea generică la Legea nr. 64/1991. Legea distinge, în esență, trei situații:

• invenții realizate în îndeplinirea unei misiuni inventive, încredințate explicit prin contractul de muncă sau fișa postului → dreptul la brevet aparține angajatorului;
• invenții realizate în legătură cu activitatea angajatorului (folosind cunoștințele, mijloacele sau informațiile acestuia), inclusiv în termen de până la 2 ani de la încetarea contractului → dreptul poate aparține angajatorului dacă acesta îl revendică;
• invenții din afara misiunii, fără legătură cu angajatorul → dreptul rămâne salariatului-inventator.

Salariatul are obligația să comunice de îndată angajatorului invenția de serviciu. Angajatorul dispune apoi de un termen de aproximativ 4 luni de la comunicare pentru a înștiința salariatul dacă încadrează invenția drept invenție de serviciu și dacă îi revendică dreptul; dacă nu revendică în termen, dreptul revine salariatului. Când angajatorul revendică invenția, salariatul-inventator are dreptul la o remunerație suplimentară (un preț), stabilită prin contract sau, în lipsa acordului, de instanță, în funcție de efectele economice ale invenției și de aportul fiecărei părți. Pentru invențiile create în instituțiile publice de cercetare și învățământ superior, inventatorul are dreptul la o cotă din veniturile obținute din valorificare, iar instituția poate păstra o licență de folosire pentru cercetare și învățământ.

Sursa: Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu (accesat 2026-08-17)

Etapele procedurii la OSIM

1. Pregătirea și depunerea cererii. Cererea de brevet se depune la OSIM și trebuie însoțită de documentația tehnică ce cuprinde, în ordine: descrierea invenției, revendicările (care definesc întinderea protecției), desenele explicative (dacă este cazul) și rezumatul. Depunerea se poate face online prin Portalul OSIM, prin poștă sau direct la sediul OSIM (Str. Ion Ghica nr. 5, București). La înregistrare, solicitantul primește un număr și o dată de depozit — dar atenție: simpla înregistrare nu conferă încă protecție.

2. Data de depozit și prioritatea. Data de depozit este esențială: de la ea curge durata de protecție și în raport cu ea se apreciază noutatea. Depozitul național reglementar naște și un drept de prioritate de 12 luni (art. 19 din Legea nr. 64/1991, corespunzând priorității convenționale reglementate de art. 4 din Convenția de la Paris), care permite depunerea ulterioară în alte state cu păstrarea datei inițiale. Există și o prioritate de expoziție de 6 luni pentru invențiile prezentate în expoziții oficiale (art. 10 din Legea nr. 64/1991; în Convenția de la Paris, expozițiile fac obiectul art. 11).

3. Publicarea cererii (18 luni). Cererea se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială (BOPI) – Secțiunea Invenții, de regulă la 18 luni de la data de depozit (art. 22). Din momentul publicării, solicitantul beneficiază de o protecție provizorie, până la hotărârea comisiei de examinare.

4. Examinarea de fond. La cerere și după plata taxei, OSIM efectuează examinarea de fond, verificând îndeplinirea condițiilor de brevetabilitate pe baza cercetării documentare (art. 23). În cadrul procedurii, examinatorul poate cere solicitantului lămuriri, modificări ale revendicărilor sau observații. Taxa de examinare se poate achita, în procedura standard, din luna a 4-a până în luna a 30-a de la depozit; există și o opțiune de urgență, cu hotărâre în circa 18 luni de la depozit.

5. Hotărârea de acordare sau de respingere. Procedura se încheie cu o hotărâre motivată a Comisiei de examinare din cadrul OSIM: de acordare a brevetului sau de respingere a cererii. Mențiunea acordării se publică în BOPI, iar brevetul se eliberează după plata taxei de tipărire/eliberare.

Durata protecției și menținerea în vigoare

Brevetul are o durată de valabilitate de 20 de ani, calculați de la data de depozit (art. 30). Menținerea lui în vigoare este condiționată de plata unor taxe anuale de menținere, datorate în fiecare an, începând din anul 3 și până la expirarea celor 20 de ani (art. 40 și OG nr. 41/1998). Neplata taxei anuale duce la decăderea din drepturi — brevetul se stinge înainte de termen, iar invenția intră în domeniul public.

Aspecte practice

Nu divulga invenția înainte de a depune cererea

Cea mai frecventă și mai costisitoare greșeală este prezentarea publică a invenției înainte de depozit — la un târg, într-o lucrare, într-un pitch public sau pe internet. O astfel de divulgare intră în „stadiul tehnicii" și distruge noutatea, făcând invenția nebrevetabilă. Până la depunere, folosește acorduri de confidențialitate (NDA) cu partenerii, investitorii și colaboratorii.

Investește în calitatea revendicărilor

Întinderea reală a protecției nu este dată de descriere, ci de revendicări. Revendicări prea înguste lasă concurenței spațiu de ocolire; revendicări prea largi riscă respingerea pentru lipsă de noutate. Redactarea lor este o operațiune tehnico-juridică specializată — de aceea, în practică, se apelează frecvent la un consilier în proprietate industrială (mandatar autorizat). Pentru solicitanții străini, reprezentarea prin mandatar autorizat este obligatorie.

Bugetează întregul ciclu, nu doar depunerea

Costul unui brevet nu se rezumă la taxa de depunere. El cuprinde, eșalonat, taxe de depunere, publicare, examinare de fond, eliberare și apoi taxe anuale de menținere pe toată durata de 20 de ani. Cuantumurile sunt stabilite prin OG nr. 41/1998 și sunt actualizate periodic (ultima actualizare a grilei OSIM: 01.01.2026). Există reduceri semnificative:

• pentru persoane fizice cu venituri sub anumite plafoane (reducere la 50% sau chiar 20%);
• pentru persoane juridice cu cifră de afaceri sub 2 milioane euro (50%) sau sub 1 milion euro (20%), precum și pentru invenții rezultate din cercetare-dezvoltare cu finanțare publică, instituții publice și entități nonprofit.

Verifică întotdeauna grila de taxe actualizată direct pe osim.ro, deoarece valorile se modifică.

Brevet sau model de utilitate?

Dacă soluția are o contribuție inventivă mai modestă sau ai nevoie de protecție rapidă și ieftină, modelul de utilitate (Legea nr. 350/2007) poate fi mai potrivit: procedura este mai simplă și mai rapidă, dar durata de protecție este mai scurtă (maximum 10 ani). Modelul de utilitate poate fi o soluție-punte până la clarificarea potențialului comercial al invenției.

Gândește protecția în afara României din prima zi

Brevetul românesc protejează numai pe teritoriul României. Dacă vizezi piețe externe, folosește cele 12 luni de prioritate pentru a extinde protecția:

• prin depuneri naționale directe la oficiile din alte state;
• prin brevetul european la Oficiul European de Brevete (OEB/EPO);
• printr-o cerere internațională PCT, depusă inclusiv prin OSIM ca oficiu receptor, care amână decizia asupra țărilor țintă.

Invențiile create în România pot fi brevetate în străinătate numai după depunerea prealabilă a cererii la OSIM.

„Plicul cu idei" nu este brevet

OSIM oferă serviciul „Plicul cu idei" (art. 66 din lege), care atestă data și paternitatea unei idei. Este util ca probă, dar nu este un titlu de protecție și nu conferă drept exclusiv — nu îl confunda cu brevetul.

Ține cont de regimul fiscal al invenției

Dincolo de taxele OSIM, brevetarea și exploatarea invenției au și o dimensiune fiscală, relevantă atât pentru inventator, cât și pentru titular:

• Stimulente pentru cercetare-dezvoltare (C-D): contribuabilii plătitori de impozit pe profit beneficiază de o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare (se deduc, fiscal, 150% din cheltuiala reală) și de amortizare accelerată a aparaturii folosite în C-D — art. 20 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), detaliat prin Normele aprobate în 2016.
• Scutiri de impozit pe profit: profitul reinvestit în anumite echipamente/active poate fi scutit de impozit (art. 22 din Codul fiscal), iar societățile cu activitate exclusiv de inovare, cercetare-dezvoltare beneficiază de facilități suplimentare.
• Impozit pe venitul din salarii: personalul care desfășoară efectiv activități de cercetare-dezvoltare aplicativă poate fi scutit de impozitul pe venitul din salarii pentru aceste activități (art. 60 din Codul fiscal).
• TVA și redevențe: cesiunea brevetului și licențele sunt, din perspectiva TVA, prestări de servicii; redevențele din licențe se impozitează potrivit regulilor generale, iar plățile către nerezidenți pot fi supuse reținerii la sursă (cu reducerile din convențiile de evitare a dublei impuneri și din regimul UE).

Regimul fiscal se modifică frecvent — confirmă întotdeauna regulile aplicabile cu un consultant fiscal și pe anaf.ro.

Sursa: Codul fiscal – Legea nr. 227/2015; Norme privind deducerile pentru C-D (2016) (accesat 2026-08-17)

Respectă termenele de plată

Multe drepturi se pierd nu la examinare, ci prin omiterea unei taxe anuale. Ține o evidență clară a scadențelor taxelor de menținere; decăderea pentru neplată este una dintre cauzele frecvente de pierdere prematură a brevetului.

Căi de atac, anularea și revalidarea brevetului

Procedura la OSIM nu se încheie întotdeauna cu acordarea brevetului, iar un brevet acordat nu este niciodată definitiv „la adăpost". Legea nr. 64/1991 reglementează atât căile de atac ale solicitantului nemulțumit, cât și mijloacele prin care terții pot contesta un brevet.

Dacă OSIM îți respinge cererea: contestația și controlul judiciar

Hotărârile OSIM privind cererea de brevet — inclusiv hotărârea de respingere a Comisiei de examinare — pot fi contestate la OSIM în termen de 3 luni de la comunicare. Contestația se soluționează de o Comisie de reexaminare din cadrul OSIM, distinctă de completul care a pronunțat hotărârea atacată.

Hotărârea Comisiei de reexaminare este supusă, mai departe, controlului judiciar:

1. poate fi atacată la Tribunalul București (secția specializată în proprietate intelectuală), instanța competentă în primă instanță pentru litigiile de brevete;
2. hotărârea Tribunalului București poate fi atacată, la rândul ei, la Curtea de Apel București.

Un solicitant respins parcurge, așadar, în ordine: contestație la OSIM → Tribunalul București → Curtea de Apel București. Termenele de exercitare a căilor judiciare curg de la comunicarea hotărârii atacate; respectarea lor este esențială, deoarece depășirea termenului atrage decăderea din dreptul de a ataca.

Cum poate fi atacat un brevet acordat: anularea

Din perspectiva terților și a concurenților, principalul instrument este acțiunea în anulare (nulitate) a brevetului. Aceasta:

• poate fi introdusă de orice persoană interesată, pe toată durata de valabilitate a brevetului;
• se judecă de Tribunalul București;
• se întemeiază, în esență, pe faptul că nu erau îndeplinite condițiile de brevetabilitate la data depozitului (lipsă de noutate, de activitate inventivă sau de aplicabilitate industrială), pe insuficiența descrierii (invenția nu este expusă suficient de clar și complet încât un specialist să o poată reproduce), pe extinderea protecției dincolo de conținutul cererii ori pe faptul că titularul nu era îndreptățit la brevet.

Hotărârea de anulare produce efecte retroactive: brevetul este considerat a nu fi produs efectele juridice ale unui titlu valabil. Anularea se răsfrânge, în principiu, și asupra licențelor acordate în temeiul brevetului anulat — motiv pentru care contractele de licență conțin de regulă clauze care alocă riscul nulității. Mențiunea anulării se publică în BOPI și se înscrie în Registrul Național al Brevetelor.

Spre deosebire de procedura mărcilor, legislația română a brevetelor nu prevede o etapă formală de opoziție a terților înainte de acordare. În cursul examinării, terții pot transmite OSIM observații cu privire la brevetabilitate, dar nu pot bloca acordarea; contestarea propriu-zisă a validității se face după acordare, pe calea acțiunii în anulare.

Repunerea în drepturi: revalidarea brevetului decăzut

Decăderea pentru neplata taxei anuale de menținere nu este întotdeauna definitivă. Titularul poate cere revalidarea brevetului în termen de 6 luni de la publicarea decăderii, cu plata taxei anuale restante și a unei taxe de revalidare (majorate). După revalidare, publicată de OSIM, brevetul își reia efectele.

Revalidarea nu îi lasă însă complet descoperiți pe terții de bună-credință: cei care, în intervalul dintre decădere și revalidare, au început efectiv exploatarea invenției sau au făcut pregătiri serioase în acest scop dobândesc un drept de folosire ulterioară — pot continua exploatarea în volumul și limitele existente la momentul revalidării, fără a datora despăgubiri. Acest mecanism temperează efectul revalidării și protejează investițiile făcute de bună-credință în perioada în care brevetul părea stins.

Sursa: Legea nr. 64/1991, republicată (M. Of. 600/2024) și Regulamentul de aplicare (HG nr. 547/2008) (accesat 2026-08-17)

Valorificarea brevetului: cesiune, licențiere și licențe obligatorii

Brevetul este un activ patrimonial: poate fi vândut, dat în folosință și adus ca aport. Legea nr. 64/1991 reglementează principalele modalități de valorificare, iar dreptul Uniunii îi trasează limitele pe piața unică.

Cesiunea și contractul de licență

• Cesiunea transferă însuși dreptul asupra brevetului (integral sau parțial) către o altă persoană.
• Licența păstrează titularul, dar autorizează o altă persoană să exploateze invenția — poate fi exclusivă sau neexclusivă, totală sau parțială, pe un teritoriu și pentru o durată determinate.

Pentru ambele, înscrierea în Registrul Național al Brevetelor de Invenție, ținut de OSIM, este esențială: transmiterea drepturilor produce efecte față de terți numai de la data înregistrării la OSIM. Fără înscriere, contractul rămâne valabil între părți, dar nu este opozabil terților — un al doilea dobânditor de bună-credință care își înscrie primul dreptul poate avea câștig de cauză. Regula practică: după semnarea contractului de cesiune sau de licență, înregistrează-l fără întârziere la OSIM.

Licența obligatorie

Când un brevet nu este exploatat sau este insuficient exploatat pe teritoriul României, fără un motiv justificat, orice persoană interesată poate cere Tribunalului București acordarea unei licențe obligatorii (neexclusive). Cererea este posibilă, de regulă, după expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit sau de 3 ani de la acordarea brevetului — se aplică termenul care expiră cel mai târziu. Licența obligatorie poate interveni și în situații de interdependență între drepturi — inclusiv licența încrucișată între un brevet de invenție și un brevet pentru soi de plantă (mecanism legat de Legea nr. 255/1998 și de transpunerea art. 12 din Directiva 98/44/CE) — ori în situații excepționale de interes public. Titularul primește o remunerație stabilită de instanță.

Epuizarea dreptului și importurile paralele în UE

Dreptul conferit de brevet se epuizează odată ce produsul protejat a fost pus în comerț de titular sau cu consimțământul său pe teritoriul Uniunii Europene / Spațiului Economic European (SEE). În consecință, titularul nu poate împiedica importurile paralele ale acelor exemplare dintr-un stat membru în altul: pe piața unică, un produs vândut legal în orice stat SEE poate circula liber, iar dreptul de brevet nu mai poate fi invocat pentru a bloca recomercializarea lui. Epuizarea este regională (la nivelul SEE), nu mondială — punerea pe piață în afara SEE nu epuizează dreptul, iar importul acelor exemplare poate fi, în principiu, interzis. Aceasta are consecințe practice directe asupra prețurilor și a rețelelor de distribuție: un titular nu poate impune, prin dreptul de brevet, prețuri diferențiate blocând mișcarea mărfurilor între statele UE.

Sursa: Legea nr. 64/1991, republicată (M. Of. 600/2024); pentru dimensiunea UE a epuizării și a licenței încrucișate biotehnologice, a se vedea și secțiunea de legislație europeană (accesat 2026-08-17)

Legislație europeană

Brevetul de invenție rămâne, prin natura lui, un drept teritorial: nu există (încă) un „brevet unic al Uniunii" care să se substituie procedurii naționale de la OSIM. Totuși, dreptul Uniunii intervine puternic în trei planuri — printr-un titlu cu efect unitar grefat pe brevetul european, prin armonizarea condițiilor de brevetabilitate în domenii sensibile (biotehnologie) și a mijloacelor de apărare a drepturilor, precum și prin prelungirea protecției pentru medicamente și produse fitosanitare. O precizare importantă: Convenția brevetului european (CBE/EPC), în baza căreia Oficiul European de Brevete (OEB) acordă brevete europene, nu este drept al Uniunii, ci un tratat internațional distinct; brevetul unitar, în schimb, este o construcție a dreptului UE.

Directive și regulamente aplicabile

1. Brevetul european cu efect unitar (brevetul unitar). Regulamentele UE au creat un titlu prin care unui brevet european acordat de OEB i se poate conferi efect unitar pe teritoriul statelor membre participante, printr-o singură cerere depusă la OEB în termen de o lună de la publicarea acordării.

Regulamentul (UE) nr. 1257/2012 privind punerea în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet — completat de Regulamentul (UE) nr. 1260/2012 privind regimul lingvistic aplicabil. Sursa: Regulamentul (UE) nr. 1257/2012 (accesat 2026-08-17)

2. Certificatul suplimentar de protecție (CSP). Pentru medicamente și produse fitosanitare, protecția brevetului poate fi prelungită cu maximum 5 ani peste cei 20 de ani, spre a compensa timpul consumat până la obținerea autorizației de introducere pe piață. Cele două regulamente sunt direct aplicabile în România, iar cererea de CSP se depune tot la OSIM.

Regulamentul (CE) nr. 469/2009 privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente (versiune codificată; modificat prin Reg. (UE) 2019/933) și Regulamentul (CE) nr. 1610/96 pentru produsele fitosanitare. Sursa: Regulamentul (CE) nr. 469/2009 · Regulamentul (CE) nr. 1610/96 (accesat 2026-08-17)

3. Invențiile biotehnologice. Condițiile și limitele etice ale brevetării în acest domeniu sunt armonizate la nivelul Uniunii:

Directiva 98/44/CE privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice — materialul biologic izolat poate fi brevetabil (art. 3), însă corpul uman și simpla descoperire a secvenței unei gene nu sunt brevetabile (art. 5); sunt excluse de la brevetare, între altele, procedeele de clonare a ființelor umane și utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale (art. 6). Sursa: Directiva 98/44/CE (accesat 2026-08-17)

4. Respectarea drepturilor (enforcement). Mijloacele civile de apărare a drepturilor de proprietate industrială — inclusiv măsurile provizorii și asigurătorii, calculul despăgubirilor și retragerea din circuitul comercial a produselor contrafăcute — provin din Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

Sursa: Directiva 2004/48/CE (accesat 2026-08-17)

Transpunerea în dreptul român

• Directiva 98/44/CE a fost transpusă prin modificări succesive ale Legii nr. 64/1991 — etapa determinantă fiind Legea nr. 203/2002, care a introdus dispozițiile specifice invențiilor biotehnologice (inclusiv licența obligatorie încrucișată brevet ↔ soi de plantă, corespunzând art. 12 din directivă) — detaliate apoi în Regulamentul de aplicare (capitolul dedicat invențiilor biotehnologice). Astfel, excluderile etice și regimul biotehnologic din dreptul UE se regăsesc direct în legea aplicată de OSIM, fără reglementare paralelă.
• Directiva 2004/48/CE a fost transpusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială — cadrul pe care titularul unui brevet îl folosește în acțiunile în contrafacere.
• Regulamentele (CE) nr. 469/2009 și 1610/96, fiind regulamente, se aplică direct, fără act intern de transpunere; competența de eliberare a CSP revine OSIM.
• Regulamentele (UE) nr. 1257/2012 și 1260/2012 sunt de asemenea direct aplicabile, dar produc efecte pentru România doar din momentul aderării la sistemul Curții unice (v. mai jos).

Nu se constată gold-plating semnificativ: legislația română preia condițiile de fond și excluderile din directive fără a adăuga cerințe naționale suplimentare de brevetabilitate.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-34/10, Brüstle/Greenpeace (18.10.2011) — Curtea a definit autonom noțiunea de „embrion uman" din art. 6(2)(c) al Directivei 98/44/CE și a statuat că nu sunt brevetabile invențiile care presupun distrugerea prealabilă a embrionilor umani ori utilizarea lor ca material de pornire, chiar dacă cererea nu menționează expres embrioni. Sursa: CJUE, C-34/10 (accesat 2026-08-17)

Cauza C-364/13, International Stem Cell Corporation (18.12.2014) — nuanțează Brüstle: un ovul nefecundat stimulat prin partenogeneză, care nu are capacitatea intrinsecă de a se dezvolta într-o ființă umană, nu constituie „embrion uman" și nu este, prin el însuși, exclus de la brevetare. Sursa: CJUE, C-364/13 (accesat 2026-08-17)

Cauza C-121/17, Teva/Gilead (25.07.2018) — clarifică testul din art. 3(a) al Regulamentului (CE) nr. 469/2009: un produs (aici, o combinație de principii active) este „protejat de un brevet de bază în vigoare" numai dacă revendicările vizează în mod necesar și specific acel produs din perspectiva specialistului. Reper esențial pentru CSP în domeniul farmaceutic. Sursa: CJUE, C-121/17 (accesat 2026-08-17)

Aspecte practice din perspectivă europeană

România a intrat în sistemul brevetului unitar și al Curții unice în materie de brevete (UPC) la 1 septembrie 2024. După ce a depus instrumentul de ratificare a Acordului privind Curtea unică (UPCA) la 31 mai 2024, România a devenit al 18-lea stat membru al sistemului, iar Acordul a intrat în vigoare pe teritoriul său la 1 septembrie 2024 (art. 89 alin. (2) UPCA) — prima extindere teritorială după lansarea sistemului (1 iunie 2023). Consecințe practice:

• Extinderea nu este retroactivă. Brevetele unitare înregistrate înainte de 1 septembrie 2024 (așa-numita „primă generație") nu acoperă România; doar cele înregistrate ulterior includ teritoriul românesc.
• Pentru o invenție românească, pe lângă calea națională la OSIM și validările naționale ale brevetului european, există acum și opțiunea unui titlu unic cu efect în cele 18 state participante, obținut printr-o singură cerere de efect unitar la OEB.
• Litigiile privind brevetele unitare — și, dacă nu s-a exercitat opt-out, cele privind brevetele europene clasice validate în România — pot fi soluționate de Curtea unică (UPC), cu hotărâri produse simultan în toate statele contractante. Titularii de brevete europene existente ar trebui să evalueze din timp oportunitatea unui opt-out.
• Regula de aur din secțiunea practică rămâne valabilă și la nivel european: depune întâi la OSIM (invențiile create în România se brevetează în străinătate numai după depunerea prealabilă a cererii naționale), apoi folosește cele 12 luni de prioritate pentru calea europeană (OEB) sau internațională (PCT).

Opt-out din jurisdicția UPC: mecanică, termene și riscuri

Pentru brevetele europene „clasice" (validate național, inclusiv în România) titularul poate alege să le sustragă jurisdicției Curții unice printr-un opt-out. Mecanica este următoarea:

• Cum: se depune o cerere de opt-out prin sistemul electronic al Curții (Case Management System – CMS), gratuit, pentru fiecare brevet european vizat.
• Când: opt-out-ul poate fi înregistrat pe durata perioadei tranzitorii de 7 ani de la lansarea sistemului (1 iunie 2023), perioadă care poate fi prelungită la 14 ani. Condiția esențială: să nu fi fost deja introdusă o acțiune privind acel brevet în fața UPC.
• Efect: brevetul european validat în România rămâne în competența instanțelor naționale (Tribunalul București etc.), fiind ferit de o eventuală acțiune centralizată în revocare la UPC.
• Revenire (opt-in): titularul poate retrage opt-out-ul (revenind sub jurisdicția UPC) o singură dată, cu condiția să nu se fi pornit între timp o acțiune privind brevetul în fața unei instanțe naționale. După retragere, brevetul nu mai poate face din nou opt-out.
• Riscul inacțiunii: dacă titularul nu acționează, brevetul european rămâne în jurisdicția UPC și poate fi atacat printr-o acțiune unică în revocare, cu efect simultan în toate statele participante — un risc de „totul sau nimic" mai mare decât cel al litigiilor naționale fragmentate.
• Titlul unitar (brevetul cu efect unitar) nu poate face opt-out: el este, prin definiție, supus exclusiv jurisdicției UPC.

Practica UPC este încă incipientă (primele hotărâri de fond și măsuri provizorii datează din 2023–2024), iar sistemul se poate extinde teritorial pe măsură ce alte state ratifică Acordul. Titularii români ar trebui să reevalueze periodic strategia (unitar vs. validări naționale, opt-out vs. rămânere în UPC), de preferință cu un consilier în proprietate industrială.

Sursa: Acordul privind Curtea unică în materie de brevete (UPCA) — regimul tranzitoriu și opt-out (accesat 2026-08-17)

⚠️ Interpretare de sinteză a autorului, pe baza surselor oficiale citate; oportunitatea concretă a căii unitare vs. validări naționale și decizia de opt-out se analizează individual, de preferință cu un consilier în proprietate industrială.

Întrebări frecvente

Cât durează obținerea unui brevet la OSIM? În practică, între 2 și 4–5 ani de la depunere până la hotărârea de acordare. Durata depinde de complexitatea invenției, de eventualele completări cerute și de opțiunea pentru procedura de urgență (care poate scurta examinarea de fond la circa 18 luni de la depozit).

Cât costă un brevet? Costul se compune din taxe eșalonate (depunere, publicare, examinare de fond, eliberare) plus taxe anuale de menținere pe 20 de ani, stabilite prin OG nr. 41/1998. Cu reducerile legale, pachetul inițial poate porni de la câteva sute de lei, iar fără reduceri ajunge la câteva mii de lei. Valorile exacte, actualizate, sunt publicate pe osim.ro.

Pot să-mi prezint invenția la un târg înainte de a o breveta? Nu este recomandat. O divulgare publică anterioară depozitului distruge, de regulă, noutatea și face invenția nebrevetabilă. Există o prioritate de expoziție de 6 luni pentru expozițiile oficiale, dar regula prudentă este: depune întâi cererea, expune după.

Brevetul românesc mă protejează în toată Uniunea Europeană? Nu. Brevetul acordat de OSIM produce efecte numai pe teritoriul României. Pentru alte state ai nevoie de brevet european (OEB), de cereri naționale sau de o cerere internațională PCT, de regulă în intervalul de 12 luni de prioritate.

Ce se întâmplă dacă nu plătesc o taxă anuală de menținere? Intervine decăderea din drepturi: brevetul se stinge înainte de împlinirea celor 20 de ani, iar invenția intră în domeniul public și poate fi folosită liber de oricine.

Care este diferența dintre brevet și model de utilitate? Brevetul cere activitate inventivă „deplină" și durează 20 de ani; modelul de utilitate (Legea nr. 350/2007) se acordă pentru soluții cu contribuție inventivă redusă, are procedură mai simplă și rapidă, dar durată de protecție mai scurtă (maximum 10 ani).

Trebuie neapărat un consilier în proprietate industrială? Pentru solicitanții români nu este obligatoriu, dar este puternic recomandat, mai ales la redactarea revendicărilor. Pentru solicitanții străini, reprezentarea prin mandatar autorizat este obligatorie.

Cine deține brevetul dacă invenția este făcută de un angajat? Depinde de tipul invenției, potrivit Legii nr. 83/2014. Dacă invenția rezultă dintr-o misiune inventivă prevăzută în contract, dreptul aparține angajatorului. Dacă a fost făcută doar în legătură cu activitatea firmei, dreptul revine angajatorului numai dacă acesta o revendică în termen de circa 4 luni de la comunicare. Invențiile din afara misiunii rămân ale salariatului. Când angajatorul revendică invenția, salariatul-inventator are dreptul la o remunerație suplimentară.

Ce pot face dacă OSIM îmi respinge cererea? Poți formula contestație la OSIM în termen de 3 luni de la comunicare; o soluționează Comisia de reexaminare. Dacă ești în continuare nemulțumit, hotărârea poate fi atacată la Tribunalul București, iar apoi la Curtea de Apel București.

Poate fi anulat un brevet deja acordat? Da. Orice persoană interesată poate cere anularea (nulitatea) brevetului la Tribunalul București, pe toată durata de valabilitate, dacă nu erau îndeplinite condițiile de brevetabilitate, descrierea e insuficientă ori titularul nu era îndreptățit. Anularea are efect retroactiv. Legislația română nu prevede o opoziție formală a terților înainte de acordare.

Am uitat să plătesc taxa anuală — mai pot salva brevetul? Uneori, da. Poți cere revalidarea brevetului decăzut în termen de 6 luni de la publicarea decăderii, plătind taxa restantă și o taxă de revalidare. Atenție: terții care au început de bună-credință exploatarea în perioada de decădere pot continua în limitele de atunci.

Poate fi desemnat un sistem de inteligență artificială ca inventator? Nu. Inventatorul trebuie să fie o persoană fizică (confirmat în cauzele DABUS). Un software pur nu este brevetabil, dar o invenție implementată prin calculator cu efect tehnic poate fi.

Pot fi obligat să dau o licență altcuiva pe brevetul meu? Da, în mod excepțional. Dacă nu exploatezi brevetul pe teritoriul României fără un motiv justificat, o persoană interesată poate cere Tribunalului București o licență obligatorie, de regulă după 4 ani de la depozit sau 3 ani de la acordare. Vei primi o remunerație stabilită de instanță.

Referințe

1. Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată în Monitorul Oficial nr. 600 din 27 iunie 2024 (în temeiul Legii nr. 30/2024) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/284606 (accesat 2026-08-17). Articole relevante: art. 1 (drepturi), art. 4 (coautorat), art. 6 (condiții de brevetabilitate), art. 7 (ce nu este invenție), art. 8 (excluderi), art. 9 (noutate), art. 10 (prioritate de expoziție), art. 11 (activitate inventivă), art. 12 (aplicare industrială), art. 19 (prioritate convențională), art. 22 (publicare), art. 23 (examinare de fond), art. 30 (durata de 20 de ani), art. 40 (taxe de menținere), art. 66 (Plicul cu idei).

2. Legea nr. 30/2024 pentru modificarea Legii nr. 84/1998, a Legii nr. 129/1992 și a Legii nr. 64/1991 — Monitorul Oficial nr. 173 din 4 martie 2024 (temeiul republicării din 2024).

3. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547/2008 — norme privind conținutul descrierii, revendicărilor, desenelor și rezumatului și procedura de examinare.

4. Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietății industriale, Monitorul Oficial nr. 43 din 30 ianuarie 1998 — regimul și cuantumul taxelor OSIM (grilă actualizată la 01.01.2026).

5. Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate — titlu de protecție alternativ pentru invenții cu contribuție inventivă redusă.

6. OSIM — Înregistrarea cererii de brevet de invenție (ghid oficial) — osim.ro/informatii-de-baza-inventii/inregistrarea-cererii-de-brevet-de-inventie (accesat 2026-08-17).

7. OSIM — Întrebări frecvente: Brevete de invenție (taxe actualizate 01.01.2026) — osim.ro/intrebari-frecvente/brevete-de-inventie (accesat 2026-08-17).

8. Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu (M. Of. nr. 471/2014) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159316 (accesat 2026-08-17). Regimul drepturilor angajator/salariat, categoriile de invenții de serviciu, termenul de revendicare și remunerația inventatorului.

9. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, aprobat prin HG nr. 547/2008 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/94306 (accesat 2026-08-17). Detalii de procedură (căi de atac, reexaminare, revalidare, capitolul biotehnologic).

10. Codul fiscal — Legea nr. 227/2015 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282 (accesat 2026-08-17). Relevante: art. 20 (deducere suplimentară de 50% pentru cercetare-dezvoltare), art. 22 (profit reinvestit), art. 60 (scutire impozit salarii pentru personalul de C-D). Detaliat prin Normele privind deducerile pentru cheltuielile de C-D (2016) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180026.

11. Cauzele DABUS privind desemnarea unui sistem AI ca inventator — OEB, Camera de recurs juridic, deciziile J 8/20 și J 9/20 (2021); UK Supreme Court, Thaler v Comptroller [2023] UKSC 49 — inventatorul trebuie să fie o persoană fizică (accesat 2026-08-17).

12. Curtea unică în materie de brevete (UPC) — regimul tranzitoriu și opt-out — unified-patent-court.org (accesat 2026-08-17). Perioada tranzitorie de 7 ani (prelungibilă la 14) de la 1 iunie 2023, procedura de opt-out/opt-in prin CMS.