Taxele notariale la tranzacții imobiliare

La o tranzacție imobiliară în România plătești trei categorii de costuri: onorariul notarului public pentru autentificarea contractului, impozitul pe transferul proprietății (1% sau 3%, datorat de vânzător și reținut de notar) și taxa de intabulare în cartea funciară, către ANCPI. Onorariul și intabularea revin de obicei cumpărătorului, iar toate sumele se achită la notar, în momentul semnării actului autentic.

Pe scurt

La o tranzacție imobiliară în România plătești, de regulă, trei categorii de costuri distincte: onorariul notarului public (pentru autentificarea contractului), impozitul pe transferul proprietății (datorat de vânzător și reținut de notar) și taxa de intabulare în cartea funciară (către ANCPI). Onorariul și taxa de intabulare cad în practică în sarcina cumpărătorului, iar impozitul de 1% sau 3% se calculează în funcție de cât timp a deținut vânzătorul imobilul. Toate cele trei sume se achită, de obicei, la notar, în momentul semnării actului autentic.

Cadrul legal

Costurile unei tranzacții imobiliare autentificate la notar au trei temeiuri legale diferite, câte unul pentru fiecare componentă.

1. Onorariul notarial este reglementat de Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (republicată). Potrivit art. 57, onorariile notariale au un nivel minim stabilit de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Norme din 19 ianuarie 2024 privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 (Anexa nr. 2, pct. I) — grila de onorarii minime pentru autentificarea actelor de vânzare-cumpărare imobiliară. Sursa: Norme onorarii 2024, M. Of. nr. 70/26.01.2024 (accesat 2026-09-14)

2. Impozitul pe transferul proprietăților imobiliare este reglementat de art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), în cadrul impozitului pe venit.

Art. 111 Cod fiscal — La transferul dreptului de proprietate asupra construcțiilor și terenurilor din patrimoniul personal, impozitul se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea cotei de 3% (imobil deținut până la 3 ani inclusiv) sau 1% (imobil deținut peste 3 ani). Impozitul se reține și se varsă de notarul public la autentificare. Sursa: Codul fiscal, Legea 227/2015, art. 111 (accesat 2026-09-14)

Cotele actuale (1% / 3% pe întreaga valoare, fără sumă neimpozabilă) au fost introduse prin OG nr. 16/2022 și se aplică tranzacțiilor din 2023 încoace. Vechiul prag neimpozabil de 450.000 lei nu mai există.

3. Taxa de intabulare (înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară) are ca temei Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare (republicată), iar cuantumul este stabilit prin tarifele ANCPI (Ordinul directorului general al ANCPI nr. 16/2019, cu modificările ulterioare).

Înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin act autentic: 0,15% din valoare pentru persoane fizice, 0,5% pentru persoane juridice, minimum 60 lei/imobil. Sursa: Tarife ANCPI/OCPI (accesat 2026-09-14)

La acestea se poate adăuga, separat, TVA (când vânzarea unei locuințe noi de la dezvoltator este operațiune taxabilă) — o taxă distinctă de cele trei de mai sus, care nu face obiectul acestui articol.

Explicație detaliată

1. Onorariul notarului public

Notarul autentifică contractul de vânzare-cumpărare și, pentru acest serviciu, percepe un onorariu. Legea stabilește doar niveluri minime: notarul nu poate cere mai puțin decât grila din Normele aprobate prin Ordinul MJ nr. 177/C/2024, dar poate cere mai mult, în funcție de complexitatea dosarului.

Onorariul minim se calculează pe tranșe de valoare, pornind de la prețul din contract (dar nu mai puțin de valoarea orientativă din grila camerei notarilor):

La onorariu se adaugă o mică taxă de arhivare (25 lei pentru păstrare 10 ani, 45 lei pentru păstrare permanentă) și TVA de 21% (cota standard, Legea nr. 141/2025, aplicabilă de la 1 august 2025).

Sursa: Norme onorarii 2024, Anexa 2 pct. I (accesat 2026-09-14)

Cifrele din grilă (tranșe, procente și sume fixe) sunt minimele naționale stabilite prin Anexa nr. 2, pct. I la Ordinul MJ nr. 177/C/2024 și sunt aceleași în toată țara; notarul poate percepe mai mult, dar nu mai puțin. Fiind minime legale supuse actualizării periodice, valorile concrete trebuie confirmate față de versiunea în vigoare a Normelor înainte de o tranzacție.

2. Impozitul pe transferul proprietății

Acesta este un impozit pe venit datorat de vânzător (cel care înstrăinează), nu de cumpărător. Notarul îl calculează, îl reține din preț și îl virează la bugetul de stat chiar la momentul autentificării — practic vânzătorul primește prețul deja diminuat cu impozitul.

Cota depinde exclusiv de perioada de deținere:

• 3% din valoarea tranzacției dacă imobilul a fost deținut până la 3 ani inclusiv;
• 1% din valoarea tranzacției dacă a fost deținut peste 3 ani.

Impozitul se aplică la întreaga valoare din act (nu mai există suma neimpozabilă de 450.000 lei valabilă până în 2023). Suma colectată se distribuie 50% la bugetul de stat și 50% la bugetul unității administrativ-teritoriale unde se află imobilul.

Situații speciale:

• Moștenire (succesiune): dacă procedura succesorală se finalizează în 2 ani de la data decesului, nu se datorează impozit; peste acest termen, moștenitorii plătesc 1% din valoarea masei succesorale.
• Donații între rude și afini până la gradul III inclusiv și între soți — neimpozabile.
• Uzucapiunea și reconstituirea dreptului de proprietate (fond funciar) — nu constituie transfer impozabil.

Sursa: Codul fiscal, art. 111 (accesat 2026-09-14)

3. Taxa de intabulare în cartea funciară

Pentru ca dreptul de proprietate al cumpărătorului să fie opozabil terților, el trebuie înscris (intabulat) în cartea funciară de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI/ANCPI). Cererea de intabulare o depune, de regulă, tot notarul, imediat după autentificare.

Tariful de înscriere a dreptului de proprietate este procentual:

• 0,15% din valoare pentru persoane fizice;
• 0,5% din valoare pentru persoane juridice;
• minimum 60 lei/imobil.

Dacă vrei intabularea în regim de urgență, tariful crește (tarif normal + de 4 ori tariful normal, cu un supliment maxim de 5.000 lei pe serviciu).

Sursa: Tarife ANCPI, Ordinul ANCPI nr. 16/2019 (accesat 2026-09-14)

Aspecte practice

Exemplu de calcul: apartament vândut cu 500.000 lei

Vânzătorul este persoană fizică și a deținut apartamentul peste 3 ani; cumpărătorul este persoană fizică.

• Onorariu notarial: tranșa 200.001–600.000 lei → 2.805 lei + 0,9% × (500.000 − 200.000) = 2.805 + 2.700 = 5.505 lei (fără TVA). Cu TVA 21% ≈ 6.661 lei, plus taxa de arhivare (25–45 lei).
• Impozit pe transfer (plătit de vânzător): 1% × 500.000 = 5.000 lei, reținut de notar din preț.
• Taxă de intabulare (persoană fizică): 0,15% × 500.000 = 750 lei.

Dacă vânzătorul ar fi deținut imobilul de mai puțin de 3 ani, impozitul ar fi fost 3% × 500.000 = 15.000 lei — de trei ori mai mult. Perioada de deținere contează enorm.

Cine plătește ce

Legea nu impune expres cine suportă onorariul și taxa de intabulare — părțile pot conveni altfel în contract. Prin cutumă, însă:

• cumpărătorul plătește onorariul notarial și taxa de intabulare;
• vânzătorul suportă impozitul pe transfer (fiind un impozit pe venitul lui).

Greșeli frecvente și lucruri de urmărit

• Nu subevalua prețul în act. Onorariul notarial și taxa de intabulare se raportează la valoarea din contract, dar nu mai puțin de valoarea orientativă din studiul de piață (grila/expertiza camerei notarilor). Impozitul pe transfer, în schimb, se calculează pe valoarea tranzacției (valoarea declarată); dacă valoarea declarată este mai mică decât cea din studiul de piață, notarul notifică organul fiscal (art. 111 alin. (5) Cod fiscal) — grila nu devine automat baza impozitului, dar subevaluarea poate atrage un control fiscal. Un preț declarat sub grilă nu reduce onorariul și taxa de intabulare și poate atrage probleme fiscale.
• Confirmă perioada de deținere a vânzătorului înainte de a estima impozitul — pragul de 3 ani (1% vs 3%) face diferența.
• Onorariile din grilă sunt minime. Cere notarului un deviz detaliat înainte de programare; sumele pot varia între birouri peste minimul legal.
• Verifică TVA-ul. La onorariu se adaugă TVA 21%. Separat, dacă vânzarea unei locuințe noi de la dezvoltator este taxabilă, prețul poate include TVA — altă taxă decât cele trei de aici.
• Cere dovada virării impozitului și numărul cererii de intabulare — sunt dovada că notarul și-a îndeplinit obligațiile.

Situații speciale și costuri conexe

Cele trei costuri de bază (onorariu, impozit, intabulare) acoperă tranzacția tipică între persoane fizice. În practică apar însă situații care schimbă calculul.

De la ce dată se numără cei 3 ani (1% vs. 3%)

Perioada de deținere care decide cota (3% până la 3 ani inclusiv, 1% peste 3 ani) se raportează la data la care vânzătorul a dobândit imobilul:

• Imobil moștenit și apoi vândut: perioada curge de la data deschiderii succesiunii (data decesului), nu de la data certificatului de moștenitor.
• Imobil dobândit parțial prin cumpărare și parțial prin moștenire/donație: fiecare cotă are propria perioadă de deținere; în aceeași vânzare o cotă poate fi impozitată cu 3% și alta cu 1%.
• Coproprietate / comunitate de bunuri cu cote dobândite la date diferite: fiecare coproprietar (soț) datorează cota corespunzătoare propriei perioade de deținere pentru cota sa.

Sursa: Codul fiscal, art. 111 (accesat 2026-09-14)

Când vânzătorul nu e persoană fizică obișnuită (SRL, PFA/II)

Impozitul de 1%/3% se aplică doar transferurilor din patrimoniul personal al persoanei fizice. Dacă vânzătorul înstrăinează un imobil din patrimoniul afacerii, regimul este altul:

• SRL / persoană juridică: nu se aplică 1%/3%; câștigul intră în baza impozitului pe profit, plus TVA la vânzare (dacă operațiunea e taxabilă) și, după caz, ajustarea TVA dedus anterior.
• PFA / II cu imobilul înregistrat ca activ al activității: vânzarea generează venit din activitate independentă (impozit 10%), nu 1%/3%. Dacă imobilul e în patrimoniul personal, se aplică art. 111.

Sursa: juridice.ro — impozit tranzacții PFA (accesat 2026-09-14)

TVA la locuințe noi: cota redusă de 9%

La cumpărarea unei locuințe noi de la dezvoltator, prețul poate include TVA. Din 1 august 2025 cota standard este 21% (Legea nr. 141/2025), dar s-a menținut o cotă redusă de 9%, prelungită prin Legea nr. 161/2026 până la 30 septembrie 2026, pentru cumpărarea de către o persoană fizică a unei singure locuințe, cu suprafață utilă de maximum 120 mp și valoare de maximum 600.000 lei fără TVA. Cota istorică de 5% nu mai există. În afara acestor condiții se aplică 21%.

⚠️ Regim tranzitoriu, sensibil la modificări — verifică versiunea în vigoare la data tranzacției. Sursa: Legea nr. 141/2025 și Legea nr. 161/2026; Codul fiscal, art. 291 (accesat 2026-09-14)

Achiziția cu credit ipotecar

Cumpărătorul care se finanțează prin bancă are costuri suplimentare legate de ipotecă, în plus față de cele trei de bază:

• onorariul notarial pentru autentificarea/notarea contractului de ipotecă (grila din Ordinul MJ nr. 177/C/2024) + TVA;
• tariful ANCPI de intabulare/notare a dreptului de ipotecă în cartea funciară;
• ulterior, la achitarea creditului, tariful de radiere a ipotecii.

Aceste costuri se suportă, de regulă, de cumpărătorul-împrumutat.

Vânzătorul nerezident

O persoană fizică nerezidentă care vinde un imobil din România datorează același impozit de 1%/3%, reținut de notar la autentificare. Impozitul se coroborează cu obligațiile din statul de rezidență prin convenția de evitare a dublei impuneri aplicabilă (pe baza certificatului de rezidență fiscală), care poate atenua dubla impozitare.

Costuri conexe de care să ții cont

Bugetul real al unei tranzacții mai include:

• certificatul de atestare fiscală de la primărie (obținut de vânzător, necesar autentificării);
• extrasul de carte funciară pentru autentificare cerut de notar la OCPI — are tarif ANCPI (nu e gratuit ca extrasul de informare online) și blochează cartea funciară pe durata autentificării;
• certificatul de performanță energetică (CPE), obligatoriu la vânzare (~250–600 lei, în sarcina vânzătorului);
• documentația cadastrală / dezmembrarea, dacă imobilul nu e cadastrat (cost variabil, uneori peste 1.000 lei);
• eventuale taxe de urgență (OCPI, notar) și taxa de arhivare notarială (25–45 lei).

Când procedura eșuează

• OCPI respinge cererea de intabulare (documentație incompletă, neconcordanțe de carte funciară): registratorul emite o încheiere de respingere, care poate fi atacată cu plângere la judecătorie, în termen de 15 zile de la comunicare (Legea nr. 7/1996). În practică, se remediază lipsurile și se redepune cererea; o cerere nouă presupune un tarif nou.
• Impozit reținut greșit de notar: se corectează prin cerere de restituire la organul fiscal (Codul de procedură fiscală — restituirea sumelor plătite/reținute fără temei), soluționată de ANAF în termenele legale.

Sursa: Legea nr. 7/1996 a cadastrului; Codul de procedură fiscală, Legea nr. 207/2015 (accesat 2026-09-14)

Legislație europeană

Taxele notariale imobiliare sunt, în esență, reglementate național, dar două componente sunt influențate direct de dreptul Uniunii Europene: TVA (armonizat la nivel UE) și obligațiile notarului privind prevenirea spălării banilor. În plus, jurisprudența Curții de Justiție a UE (CJUE) fixează limitele de nediscriminare pentru impozitele pe transferul imobilelor și pentru accesul la profesia de notar.

Directive și regulamente aplicabile

1. TVA la imobile — regim armonizat UE. Distincția „imobil vechi (scutit) vs. locuință/teren nou (taxabil)" nu este o alegere internă, ci transpunerea unui regim UE.

Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA — art. 12 permite taxarea livrării unei clădiri înainte de prima ocupare și a unui teren construibil; art. 135 alin. (1) lit. (j)–(k) scutesc livrarea de clădiri vechi și de terenuri neconstruibile; art. 137 permite statelor să acorde dreptul de opțiune pentru taxare. Sursa: Directiva 2006/112/CE (CELEX 32006L0112) (accesat 2026-09-14)

2. Prevenirea spălării banilor — notarul ca „entitate obligată". La o tranzacție imobiliară notarul verifică identitatea părților și proveniența fondurilor și poate raporta operațiuni suspecte — o obligație de sursă europeană.

Directiva (UE) 2015/849 (AMLD4), art. 2 alin. (1) pct. 3 lit. (b), include notarii și alți profesioniști juridici printre entitățile obligate atunci când participă la tranzacții imobiliare în numele clientului. Sursa: Directiva (UE) 2015/849 (CELEX 32015L0849) (accesat 2026-09-14)

Noul cadru unic AML: Regulamentul (UE) 2024/1624 (direct aplicabil, notarii rămân entități obligate la tranzacțiile imobiliare) — se aplică de la 10 iulie 2027; Regulamentul (UE) 2024/1620 instituie Autoritatea europeană AMLA, iar Directiva (UE) 2024/1640 (AMLD6) se transpune până la aceeași dată. Sursa: Regulamentul (UE) 2024/1624 (CELEX 32024R1624) (accesat 2026-09-14)

Transpunerea în dreptul român

• TVA: Directiva 2006/112/CE este transpusă în Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 292 alin. (2) lit. f) — scutește livrarea de construcții/terenuri, cu excepția construcțiilor noi și a terenurilor construibile, care sunt taxabile. De aceea la cumpărarea unei locuințe noi de la dezvoltator apare TVA (cotă standard 21%, Legea nr. 141/2025), în timp ce revânzarea unui imobil vechi între persoane fizice este, de regulă, scutită. Aici România urmează fidel regimul UE, fără gold-plating.
• Prevenirea spălării banilor: AMLD4/AMLD5 sunt transpuse prin Legea nr. 129/2019, care include notarii publici printre entitățile raportoare (obligații de cunoaștere a clientelei; raportarea către ONPCSB a tranzacțiilor cu numerar ≥ 10.000 EUR și a celor suspecte). Impozitul pe transfer (art. 111 Cod fiscal) și onorariile notariale rămân, în schimb, competențe exclusiv naționale — UE nu armonizează nici cotele de impozit, nici grila de onorarii.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-155/09, Comisia c. Grecia (2011) — o scutire de impozit pe transferul imobilelor (la achiziția primei locuințe) rezervată persoanelor rezidente sau resortisanți ai statului respectiv discriminează cetățenii altor state membre și încalcă libertățile fundamentale. Concluzie utilă pentru România: impozitul de 1%/3% din art. 111 Cod fiscal se aplică uniform, indiferent de cetățenia sau reședința vânzătorului — deci este conform dreptului UE. Sursa: CJUE, C-155/09 (CELEX 62009CJ0155) (accesat 2026-09-14)

Cauzele C-54/08 (Germania), C-50/08 (Franța), C-47/08 (Belgia) ș.a., 24 mai 2011 — condiția de cetățenie pentru accesul la profesia de notar încalcă libertatea de stabilire (art. 49 TFUE), deoarece activitatea notarială nu reprezintă „exercitarea autorității publice" (excepția de la art. 51 TFUE). Hotărârile privesc accesul la profesie, nu tarifele reglementate — onorariile minimale rămân valabile. Sursa: CJUE, C-54/08 (CELEX 62008CJ0054) (accesat 2026-09-14)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Cetățean UE care cumpără în România: nu există taxe notariale sau impozit pe transfer „speciale" pentru străini — costurile (onorariu, impozit 1%/3%, intabulare) sunt identice cu cele pentru cetățenii români; orice regim discriminatoriu ar încălca libera circulație a capitalului (art. 63 TFUE) și principiile din C-155/09.
• TVA la locuințe noi: fiind un regim armonizat UE, logica „nou = taxabil / vechi = scutit" este aceeași în toate statele membre, chiar dacă cotele diferă (în România, cota standard 21%).
• Verificări AML mai stricte de la 2027: odată cu aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1624, obligațiile notarului de identificare a beneficiarului real și de verificare a provenienței fondurilor la tranzacțiile imobiliare se uniformizează la nivel UE — cumpărătorii ar trebui să se aștepte la cerințe de documentare mai riguroase.

Întrebări frecvente

Câte taxe plătesc, de fapt, la o vânzare imobiliară? Trei componente: onorariul notarului (autentificarea contractului), impozitul pe transfer (datorat de vânzător) și taxa de intabulare în cartea funciară (către ANCPI). Toate se achită de regulă la notar, la semnare.

Cine plătește impozitul pe transfer, cumpărătorul sau vânzătorul? Vânzătorul — este un impozit pe venitul obținut din vânzare. Notarul îl reține din preț și îl virează la stat, așa că vânzătorul primește prețul deja diminuat cu 1% sau 3%.

De ce e impozitul uneori 1% și alteori 3%? Depinde de cât timp a deținut vânzătorul imobilul: 3% dacă l-a deținut până la 3 ani inclusiv, 1% dacă l-a deținut peste 3 ani. Se aplică la întreaga valoare din act (art. 111 Cod fiscal).

Mai există scutirea de 450.000 lei? Nu. Suma neimpozabilă de 450.000 lei a fost eliminată prin OG nr. 16/2022; din 2023, impozitul se aplică la toată valoarea tranzacției, indiferent de preț.

Cât costă intabularea? 0,15% din valoare pentru persoane fizice și 0,5% pentru persoane juridice, minimum 60 lei/imobil (tarife ANCPI). Cererea o depune de obicei notarul, odată cu autentificarea.

Onorariul notarial este fix? Nu. Grila din Ordinul MJ nr. 177/C/2024 stabilește doar minime pe tranșe de valoare; notarul poate percepe mai mult. La onorariu se adaugă TVA 21% și o mică taxă de arhivare. Cere un deviz în avans.

Plătesc taxe dacă moștenesc un imobil? Dacă finalizezi succesiunea în 2 ani de la deces, nu datorezi impozit pe transfer; peste 2 ani, se plătește 1% din valoarea masei succesorale. Rămân de plată onorariul notarial al procedurii succesorale și taxa de intabulare.

Cumpăr cu credit ipotecar — ce costuri notariale în plus apar? Apar costuri legate de ipotecă: onorariul notarial pentru contractul/notarea ipotecii, tariful ANCPI de intabulare a ipotecii în cartea funciară și, la achitarea creditului, tariful de radiere. De regulă le suportă cumpărătorul care se finanțează.

Ce costuri conexe uit adesea în buget? Certificatul de atestare fiscală de la primărie, extrasul de carte funciară pentru autentificare (cu tarif ANCPI), certificatul de performanță energetică (~250–600 lei, plătit de vânzător), documentația cadastrală dacă imobilul nu e cadastrat și eventualele taxe de urgență.

Impozitul se calculează pe prețul din contract sau pe valoarea din grila notarială? Impozitul pe transfer se calculează pe valoarea tranzacției (prețul declarat). Dacă prețul declarat e mai mic decât valoarea din studiul de piață al camerei notarilor, notarul notifică organul fiscal (art. 111 alin. (5) Cod fiscal) — grila nu devine automat bază de calcul a impozitului. Onorariul și taxa de intabulare, în schimb, se raportează la valoarea din grilă când aceasta e mai mare.

Cât e TVA la o locuință nouă de la dezvoltator? Cota standard este 21%, dar există o cotă redusă de 9% pentru o singură locuință cu suprafață utilă de maximum 120 mp și valoare de maximum 600.000 lei fără TVA, aplicabilă (prin prelungirea din Legea nr. 161/2026) până la 30 septembrie 2026. Cota de 5% nu mai există.

Vând ca firmă (SRL) — plătesc tot 1% sau 3%? Nu. Cota de 1%/3% se aplică doar imobilelor din patrimoniul personal al persoanei fizice. La vânzarea unui imobil din patrimoniul firmei se aplică impozitul pe profit, TVA și, după caz, ajustarea TVA dedus.

Practică și opinii

În practica notarială curentă, cele trei costuri apar grupate pe devizul pe care biroul notarial îl întocmește înainte de semnare: onorariu + TVA, impozit pe transfer și taxa OCPI de intabulare. Este recomandabil să ceri acest deviz din timp, pentru că onorariul efectiv poate depăși minimul legal din grilă.

⚠️ Observație practică — Uniunea Națională a Notarilor Publici (UNNPR) pune la dispoziție grila orientativă a valorilor de circulație a imobilelor („expertiza camerelor notarilor"/studiul de piață), actualizată anual. Chiar dacă prețul negociat este mai mic, onorariul notarial și taxa de intabulare se raportează la valoarea din grilă atunci când aceasta este mai mare decât prețul declarat. Impozitul pe transfer se calculează însă pe valoarea tranzacției (valoarea declarată); dacă aceasta e sub valoarea din studiul de piață, notarul are obligația de a notifica organul fiscal (art. 111 alin. (5) Cod fiscal), fără ca grila să devină automat baza impozitului. Sursa: UNNPR — uniuneanotarilor.ro (accesat 2026-09-14)

⚠️ De reținut — Cotele și tarifele se modifică periodic (impozitul pe transfer a fost schimbat prin OG nr. 16/2022, iar cota de TVA prin Legea nr. 141/2025). Înainte de o tranzacție concretă, verifică versiunea în vigoare a Codului fiscal, Normele de onorarii aplicabile și tarifele ANCPI actualizate, ideal cu ajutorul notarului.

Referințe

1. Codul fiscal – Legea nr. 227/2015, art. 111 (Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282
2. OG nr. 16/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 (cotele de 1% / 3% și eliminarea pragului neimpozabil) — publicată în Monitorul Oficial.
3. Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (republicată), art. 57 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/159087
4. Norme din 19 ianuarie 2024 privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 (Anexa nr. 2, pct. I), M. Of. nr. 70/26.01.2024 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/278491
5. Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare (republicată) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/145401
6. Tarifele ANCPI pentru servicii de cadastru și publicitate imobiliară (Ordinul directorului general al ANCPI nr. 16/2019, cu modificările ulterioare) — ar.ancpi.ro/tarife
7. Legea nr. 141/2025 (cota standard de TVA 21%, aplicabilă de la 1 august 2025).
8. Legea nr. 161/2026 (prelungirea aplicării cotei reduse de TVA de 9% la locuințe până la 30 septembrie 2026).
9. Codul de procedură fiscală – Legea nr. 207/2015 (corectarea și restituirea sumelor plătite/reținute fără temei) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/169127
10. Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (certificatul de performanță energetică – CPE).