Dronele în activități comerciale

Folosirea comercială a dronelor în România — foto-video, cartografiere, inspecții sau livrări — este permisă, dar reglementată de Regulamentul (UE) 2019/947, aplicat prin HG 643/2020 și HG 859/2021 sub supravegherea AACR. Înainte de primul zbor, operatorul trebuie să se înregistreze la AACR (cod ROU), să dețină competențele de pilot la distanță și, deseori, o asigurare de răspundere civilă. Regimul juridic depinde de riscul operațiunii, nu de încasarea unui preț.

Pe scurt

Folosirea dronelor în scop comercial (foto-video aerian, cartografiere, inspecții, agricultură, livrări) este reglementată în România de Regulamentul (UE) 2019/947, aplicat prin HG nr. 643/2020 și HG nr. 859/2021, sub supravegherea Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Înainte de primul zbor, operatorul trebuie să se înregistreze la AACR (obținând un cod de operator cu prefix ROU), să dețină competențele de pilot la distanță pentru categoria de operare (open/specific) și, pentru dronele grele sau uzul profesional, o asigurare de răspundere civilă. Regimul juridic nu depinde de faptul că zbori „pentru bani", ci de riscul operațiunii — categoria open, specific sau certified.

Cadrul legal

Regimul dronelor în România este construit pe legislație europeană direct aplicabilă, completată de acte naționale de punere în aplicare. Spre deosebire de multe alte domenii, aici nucleul normativ este european — regulamentele UE se aplică direct, fără transpunere.

Legislația europeană

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei din 24 mai 2019 privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord — aplicabil în toate statele membre de la 31 decembrie 2020. Sursa: EUR-Lex, text consolidat 2019/947 (accesat 2026-09-26)

Regulamentul delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord — stabilește cerințele de proiectare și fabricație și marcajele de clasă C0–C6. Sursa: EUR-Lex, text consolidat 2019/945 (accesat 2026-09-26)

Regulamentul (CE) nr. 785/2004 privind cerințele de asigurare a operatorilor de transport aerian și a operatorilor de aeronave — art. 2 impune asigurare de răspundere față de terți pentru aeronavele cu masă maximă la decolare (MTOM) ≥ 20 kg. Sursa: EUR-Lex, Regulamentul 785/2004 (accesat 2026-09-26)

Regulamentele de bază au fost modificate succesiv. Cel mai recent amendament — Reg. de punere în aplicare (UE) 2024/1110 din 10 aprilie 2024 (al 5-lea la Reg. 2019/947), împreună cu Reg. delegat (UE) 2024/1108 — actualizează definițiile (elimină trimiterea la Reg. 2018/1139; redefinește „UAS" și „legătura C2") și corelează autorizarea operațională a UAS certificate cu navigabilitatea inițială din Reg. (UE) nr. 748/2012. Sunt modificări tehnice, care nu schimbă categoriile de operare, marcajele de clasă ori regimul tranzitoriu; linkurile din articol trimit deja la textele consolidate.

Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2024/1110 (accesat 2026-09-27)

Legislația națională

Regulamentele UE lasă statelor membre desemnarea autorității competente și regimul sancționator. În România acestea sunt stabilite prin:

• Legea nr. 21/2020 — Codul aerian al României, cadrul-umbrelă al oricărei activități aeronautice civile în spațiul aerian național (în vigoare din 19 martie 2020).

  Sursa: Legea 21/2020, Codul aerian (accesat 2026-09-26)

• HG nr. 643/2020 — stabilește măsurile pentru aplicarea Reg. (UE) 2019/945 și 2019/947. Desemnează AACR ca autoritate de supraveghere a pieței (din 11 septembrie 2020) și Ministerul Transporturilor ca autoritate de notificare. Art. 8 sancționează contravențional nerespectarea condițiilor de punere pe piață cu amendă de la 2.000 la 20.000 lei (regim OG nr. 2/2001).

  Sursa: HG 643/2020 (accesat 2026-09-26)

• HG nr. 859/2021 — reglementează operarea în spațiul aerian național, obligația de asigurare și simplifică regimul autorizațiilor de zbor. Zborul fără contract de asigurare de răspundere față de terți constituie contravenție (art. 11 lit. a); grila de amenzi a hotărârii urcă până la 40.000 lei, iar ghidul oficial al MAI indică 25.000 – 40.000 lei pentru această faptă).

  Sursa: HG 859/2021 (accesat 2026-09-26)

• Ordinul MTI nr. 1280/2021 — tarifele AACR: înregistrarea operatorului UAS 20 €, examinarea pilotului 10 €.
• Legea nr. 73/2025 — controlul utilizării spațiului aerian național, în scopul contracarării riscurilor la adresa securității naționale (context relevant pentru zonele interzise și măsurile contra-dronă).

  Sursa: Legea 73/2025 (accesat 2026-09-26)

Autoritatea de contact pentru operatori este AACR (www.caa.ro), care administrează platforma de înregistrare, examinare și autorizare.

Explicație detaliată

„Comercial" nu este o categorie juridică

O confuzie frecventă: mulți cred că există un regim separat pentru „dronele comerciale". În realitate, Regulamentul (UE) 2019/947 a eliminat distincția dintre uzul recreativ și cel comercial. Ceea ce contează este riscul operațiunii, exprimat prin trei categorii:

• open (deschis) — risc redus; fără autorizare prealabilă, dar cu limite stricte;
• specific (specific) — risc mediu; necesită autorizarea AACR (sau operare pe baza unui scenariu standard);
• certified (certificat) — risc ridicat (transport de persoane, mărfuri periculoase, zboruri peste aglomerări urbane cu drone mari); regim asemănător aviației clasice, cu certificarea aeronavei și licențierea pilotului.

Astfel, un fotograf de nuntă și un pasionat pot zbura ambii în categoria open; o firmă care face inspecții BVLOS (dincolo de raza vizuală) la linii electrice va avea nevoie de autorizare în categoria specific, indiferent dacă e „comercială" sau nu.

Categoria open și subcategoriile A1/A2/A3

Categoria open presupune: zbor la vedere (VLOS), altitudine maximă 120 m față de sol, dronă sub 25 kg și interdicția de a transporta mărfuri periculoase ori de a lansa obiecte. Ea se împarte în trei subcategorii, în funcție de apropierea de oameni:

• A1 — se poate zbura peste oameni (dar nu peste aglomerări); drone ușoare (clasa C0/C1, sub 900 g);
• A2 — zbor aproape de oameni, cu o distanță de siguranță orizontală (minim 30 m, respectiv 5 m în modul viteză redusă); drone clasa C2 (sub 4 kg);
• A3 — zbor departe de oameni, în zone fără persoane neimplicate; drone până la clasa C4 (sub 25 kg).

Dronele destinate categoriei open trebuie să poarte un marcaj de clasă C0–C4 (introdus de Reg. 2019/945). Pentru dronele fără marcaj de clasă cumpărate înainte de 1 ianuarie 2024, art. 20 din Reg. 2019/947 permite operarea doar în A1 (dacă sunt sub 250 g) sau A3 (dacă sunt sub 25 kg); în rest este necesară autorizarea în categoria specific. Această dată — 1 ianuarie 2024 — este cea finală: regimul tranzitoriu al art. 22 a fost amânat succesiv la nivel european (inițial 2022, apoi 1 ianuarie 2023), fără prelungiri ulterioare.

Categoria specific

Se intră în specific ori de câte ori se depășesc limitele categoriei open: BVLOS, altitudini peste 120 m, drone peste 25 kg, zboruri peste aglomerări urbane sau operațiuni cu drone fără marcaj de clasă. Aici operatorul are trei căi:

1. scenariu standard (STS) — operatorul depune o declarație de conformitate cu un scenariu predefinit la nivel european;
2. autorizare operațională — pe baza unei evaluări de risc SORA sau a unui PDRA (evaluare de risc predefinită) și a unui manual de operațiuni, aprobate de AACR;
3. certificat de operator ușor (LUC) — pentru operatori cu maturitate organizațională, care își pot autoriza singuri anumite operațiuni.

Scenariile standard STS-01/STS-02 și clasele C5/C6

Cele două scenarii standard europene (Apendicele 1 la Anexa Reg. (UE) 2019/947) acoperă operațiunile specific cel mai frecvente și sunt legate direct de două clase de dronă introduse prin Reg. (UE) 2019/945, dincolo de C0–C4:

Un operator care se încadrează într-un scenariu standard nu are nevoie de autorizare individuală: depune o declarație de conformitate la AACR și poate opera. Scenariile standard și marcajele C5/C6 sunt utilizabile de la 1 ianuarie 2024. Pentru un operator comercial BVLOS (inspecții de linii, cartografiere de suprafețe mari), traseul STS-02/C6 este de regulă mai rapid decât o autorizare SORA de la zero.

Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2019/947 — Apendicele 1 STS (accesat 2026-09-26)

Operatorii din țări terțe (non-UE)

O firmă cu sediul principal ori reședința într-o țară terță (Marea Britanie, SUA, Republica Moldova etc.) care vrea să opereze comercial în România intră sub art. 41 din Regulamentul delegat (UE) 2019/945 (al cărui titlu vizează explicit și „operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din țări terțe"). Regula este: operatorul din țara terță trebuie să respecte Reg. de punere în aplicare (UE) 2019/947, iar autoritatea competentă este cea a primului stat membru în care intenționează să opereze — deci, pentru un zbor în România, AACR (nu autoritatea din statul de origine). Înregistrarea propriu-zisă a operatorului se face potrivit mecanismului de la art. 14 din Reg. (UE) 2019/947, iar codul de operator astfel obținut devine cel de referință în UE. Competențele pilotului la distanță dobândite în afara UE pot fi recunoscute/echivalate de AACR, prin derogare, conform aceluiași art. 41 (dacă documentul este valabil în statul emitent și Comisia, după consultarea EASA, a constatat un nivel de siguranță echivalent); nu există scutire de la înregistrare, asigurare (Reg. 785/2004 pentru ≥ 20 kg) sau de la regimul categoriilor open/specific/certified.

Sursa: EUR-Lex, Regulamentul delegat (UE) 2019/945, art. 41 (text consolidat) (accesat 2026-09-27)

Livrările cu drona — un caz aparte

Livrarea comercială de colete este frecvent prezentată ca „uz tipic", dar nu poate fi realizată în categoria open: punctul UAS.OPEN.010 din Anexa Reg. (UE) 2019/947 interzice, în open, atât transportul de mărfuri periculoase, cât și lansarea/aruncarea de obiecte din dronă. În consecință, o operațiune reală de livrare se încadrează obligatoriu în categoria specific (autorizare AACR pe bază de SORA/PDRA sau scenariu standard) ori, pentru transport la scară, în certified. La aceasta se adaugă faptul că serviciile U-space — cadrul digital care ar permite livrări urbane de rutină, BVLOS — nu sunt încă activate operațional în România. Practic, azi o firmă poate face livrări legale doar punctual, cu autorizare specific individuală de la AACR (rută și zonă dedicate, evaluare de risc aprobată), nu ca serviciu urban generalizat.

Înregistrarea operatorului la AACR

În România se înregistrează operatorul (persoana fizică sau juridică responsabilă), nu fiecare dronă. Înregistrarea este obligatorie pentru operatorii din categoriile open și specific — practic pentru orice dronă cu senzor capabil să capteze date personale (cameră) sau cu masă de 250 g și peste. După înregistrarea online pe platforma AACR, operatorul primește un număr unic de operator (prefix ROU), care trebuie inscripționat vizibil (sticker) pe fiecare dronă și încărcat în sistemul de identificare la distanță.

Codul de operator ROU este valabil în toate statele membre UE care aplică Reg. 2019/947, iar înregistrarea se face o singură dată, în statul de reședință. Zonele geografice UAS (restricțiile de zbor) diferă însă de la un stat la altul.

Competența pilotului la distanță

• Pentru A1 și A3 este suficient un curs online și un examen online gestionat prin AACR.
• Pentru A2 se adaugă un certificat de competență a pilotului la distanță, cu examen suplimentar și instruire practică autodeclarată.
• Pentru categoria specific, cerințele de competență decurg din autorizația operațională / scenariul standard.

Identificarea la distanță (Remote ID)

Din 1 ianuarie 2024, sistemul de identificare directă la distanță (Remote ID) — care transmite în timp real poziția dronei și numărul operatorului — este obligatoriu pentru dronele din clasele C1, C2 și C3 și pentru operațiunile din categoria specific.

Aspecte practice

Pași pentru a opera legal o dronă în scop comercial

1. Încadrează operațiunea — stabilește dacă zborurile tale se încadrează în open (VLOS, sub 120 m, sub 25 kg) sau necesită categoria specific (BVLOS, peste aglomerări, altitudini mari).
2. Verifică drona — identifică marcajul de clasă (C0–C4) sau, pentru drone mai vechi, regimul tranzitoriu de la art. 20 Reg. 2019/947.
3. Înregistrează-te ca operator la AACR pe platforma online și afișează codul ROU pe dronă (tarif 20 €).
4. Obține competența de pilot la distanță — examen online A1/A3 sau certificat A2 (examinare 10 €).
5. Încheie o asigurare de răspundere civilă — obligatorie pentru drone ≥ 20 kg (Reg. 785/2004) și practic indispensabilă pentru orice activitate profesională.
6. Verifică zonele geografice UAS — restricțiile pe hărțile publicate de AACR (aeroporturi, zone militare, arii protejate, centre urbane) înainte de fiecare zbor.
7. Activează Remote ID pentru dronele C1/C2/C3 și pentru operațiunile specific.
8. Pentru specific: depune la AACR manualul de operațiuni și evaluarea de risc (SORA/PDRA) sau declarația pentru un scenariu standard, și obține autorizația înainte de zbor.

Asigurarea de răspundere civilă

Regulamentul (CE) 785/2004 impune asigurare doar pentru drone cu MTOM ≥ 20 kg. Totuși, HG 859/2021 sancționează zborul fără asigurare de răspundere față de terți, iar în practica comercială (foto-video, agricultură, inspecții) asiguratorii și beneficiarii solicită poliță de răspundere civilă indiferent de greutate. O daună produsă unui terț (persoană, autovehicul, clădire) angajează răspunderea civilă delictuală a operatorului, iar polița este singura protecție reală.

⚠️ De reținut — Lipsa asigurării nu este doar o problemă contractuală. Fapta este contravenție prevăzută de HG nr. 859/2021, art. 11 lit. a) — „executarea unui zbor în spațiul aerian național cu o aeronavă civilă, cu sau fără pilot la bord, pentru care nu s-a încheiat contract de asigurare de răspundere față de terți". Grila de sancțiuni a HG 859/2021 se întinde până la 40.000 lei; ghidul oficial al MAI indică pentru această faptă 25.000 – 40.000 lei. Sursa: HG 859/2021, art. 11 · Ghid de utilizare a dronelor înmatriculate civil, MAI (accesat 2026-09-26)

Greșeli frecvente

• „E doar hobby, nu am nevoie de nimic" — înregistrarea la AACR e obligatorie pentru orice dronă cu cameră sau ≥ 250 g, indiferent de scop.
• Zbor peste mulțimi / la evenimente — categoria open interzice zborul peste aglomerări; filmarea unui concert sau a unei manifestații necesită, de regulă, categoria specific.
• Ignorarea zonelor geografice — zborul lângă aeroporturi, obiective militare sau în zone restricționate poate atrage nu doar amenzi, ci și măsuri de securitate în baza Legii nr. 73/2025.
• GDPR uitat — imaginile aeriene care surprind persoane, curți sau plăcuțe de înmatriculare implică prelucrarea de date cu caracter personal; operatorul comercial devine operator de date și trebuie să respecte principiile GDPR.
• Dronă fără marcaj de clasă folosită „la liber" — după 1 ianuarie 2024, aceste drone sunt limitate strict (A1 sub 250 g / A3 sub 25 kg) sau necesită autorizare specific.

Cine constată și aplică sancțiunile

Sancțiunile contravenționale nu sunt aplicate de o singură autoritate. AACR constată abaterile de la regimul aeronautic (înregistrare, categorii, autorizări). Pe teren, Poliția Română și Jandarmeria pot constata zborurile neautorizate în zone interzise sau restricționate, iar în baza Legii nr. 73/2025 intervin și structuri ale MApN și ale MAI (Inspectoratul General de Aviație — OUG nr. 110/2023) pentru monitorizarea și contracararea UAS care amenință obiective sensibile. Procedura urmează regimul general al contravențiilor (OG nr. 2/2001): agentul constatator încheie un proces-verbal, iar contestarea se face prin plângere contravențională la judecătorie. Legea nr. 73/2025 permite, pentru dronele care generează un risc de securitate, măsuri ferme — inclusiv reținerea/confiscarea aparatului și neutralizarea lui fizică (bruiaj sau doborâre) în zonele protejate. Pentru un operator comercial controlat în timpul zborului, aceasta înseamnă că documentele (înregistrare ROU, competență, autorizație specific, asigurare) trebuie să fie disponibile pe loc.

Sursa: Legea 73/2025 · OG nr. 2/2001 (accesat 2026-09-26)

Cine răspunde: operatorul-angajator sau pilotul-angajat?

Când pilotul la distanță este angajat, iar operatorul înregistrat la AACR este angajatorul, răspunderea se împarte pe două planuri. Față de terțul prejudiciat (o persoană, un autovehicul, o clădire lovită de dronă) operează art. 1373 Cod civil — răspunderea comitentului pentru fapta prepusului: angajatorul-operator răspunde obiectiv (fără a fi nevoie de dovada culpei sale) pentru dauna produsă de pilot în legătură cu atribuțiile încredințate, victima trebuind să dovedească doar raportul de prepușenie și fapta. Angajatorul are ulterior drept de regres împotriva pilotului, în limita culpei acestuia. Pe planul contravențional, subiect al sancțiunii este, de regulă, operatorul (persoana juridică responsabilă de operațiune conform Reg. 2019/947), dar pilotul-persoană fizică poate răspunde pentru fapta proprie săvârșită direct; cele două forme de răspundere pot coexista. Concluzie practică: firma nu se poate exonera invocând „a greșit angajatul", iar polița de răspundere civilă la nivelul operatorului este esențială.

Sursa: Codul civil, art. 1373 (accesat 2026-09-26)

Cadrul fiscal și de organizare a activității

Serviciile comerciale cu drone (foto-video, cartografiere, agricultură de precizie, inspecții) se prestează legal doar printr-o formă de organizare înregistrată: PFA/II pentru volume mici, microîntreprindere sau SRL pentru activitate structurată. Codurile CAEN uzuale sunt 7420 (activități fotografice), 7112 (activități de inginerie și consultanță tehnică — topografie/cartografiere) și 0161 (activități auxiliare producției vegetale, pentru agricultură). Din punct de vedere fiscal se aplică Codul fiscal (Legea nr. 227/2015): impozit pe venit/pe profit sau pe veniturile microîntreprinderii, obligația de facturare a serviciilor și regimul TVA (înregistrare la depășirea plafonului de scutire — ridicat la aproximativ 395.000 lei din septembrie 2025, de verificat la zi la ANAF). Acestea sunt cerințe cumulative cu cele aeronautice — înregistrarea la AACR nu ține loc de formă de organizare comercială și invers.

Sursă: cadru general — Codul fiscal (Legea nr. 227/2015); clasificarea CAEN. Detaliile fiscale concrete se confirmă la ANAF/contabil.

Legislație europeană

Regimul dronelor este, prin excelență, un regim european direct aplicabil: nucleul normativ (Reg. UE 2019/947 și 2019/945) este detaliat în secțiunea Cadrul legal. Această secțiune completează tabloul cu straturile europene mai puțin cunoscute — spațiul U-space, protecția datelor și jurisprudența relevantă — și cu perspectiva transfrontalieră.

Directive și regulamente aplicabile

Pe lângă regulamentele de bază (2019/947, 2019/945 și Reg. CE 785/2004 privind asigurarea), cadrul european mai cuprinde:

Pachetul U-space — Reg. de punere în aplicare (UE) 2021/664, (UE) 2021/665 și (UE) 2021/666, toate din 22 aprilie 2021. Creează cadrul pentru un spațiu aerian digitalizat („U-space”), în care serviciile de identificare în rețea, informare geografică și trafic permit operarea la scară a dronelor (inclusiv BVLOS și livrări urbane). Regulamentele sunt aplicabile de la 26 ianuarie 2023, iar desemnarea concretă a zonelor U-space revine fiecărui stat membru, după o evaluare de risc a spațiului aerian (art. 3 din Reg. 2021/664). Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2021/664 (accesat 2026-09-26)

Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) — direct aplicabil operatorilor comerciali de drone cu senzori (cameră, termoviziune). Imaginile aeriene care surprind persoane identificabile, curți, plăcuțe de înmatriculare constituie date cu caracter personal, iar operatorul devine operator de date, cu obligațiile aferente (temei legal, informare, minimizare, securitate). Sursa: EUR-Lex, Regulamentul (UE) 2016/679 (accesat 2026-09-26)

Reg. de punere în aplicare (UE) 2026/1821 din 27 iulie 2026 — modifică Reg. (UE) 2015/1018 și introduce în lista evenimentelor de aviație civilă cu raportare obligatorie evenimentele legate de sistemele de aeronave fără pilot (UAS) și de U-space. Consolidează obligațiile de siguranță aplicabile și operatorilor de drone. Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2026/1821 (accesat 2026-09-26)

Transpunerea în dreptul român

Fiind regulamente, actele UE nu se transpun, ci se aplică direct; România intervine doar acolo unde dreptul european îi lasă marjă:

• U-space: desemnarea eventualelor zone U-space și autoritatea competentă țin de statul membru. În România acest cadru nu este încă activat operațional, așa că serviciile U-space nu sunt disponibile — un aspect de urmărit pentru proiectele de livrare cu drona sau BVLOS la scară.
• GDPR: aplicarea la nivel național este completată de Legea nr. 190/2018 (măsuri de punere în aplicare a GDPR), iar autoritatea de supraveghere este ANSPDCP. Nu există gold-plating specific dronelor — se aplică regimul general de protecție a datelor.
• Raportarea evenimentelor / supravegherea pieței: autoritatea desemnată rămâne AACR (a se vedea HG nr. 643/2020 și HG nr. 859/2021 din secțiunea Cadrul legal).

Jurisprudență CJUE

Nu există (încă) o hotărâre a Curții de Justiție a UE dedicată exclusiv dronelor. Precedentul-cheie, aplicat prin analogie zborurilor cu cameră, privește camerele care surprind spațiul public:

Cauza C-212/13, František Ryneš (hotărârea din 11 decembrie 2014) — o cameră instalată de un particular, care supraveghează și spațiul public, nu beneficiază de excepția pentru „activitatea exclusiv personală sau domestică”; imaginea unei persoane identificabile reprezintă date cu caracter personal, iar prelucrarea intră sub incidența dreptului UE al protecției datelor. Raționamentul rămâne valabil sub GDPR. Sursa: CJUE, C-212/13 Ryneš (accesat 2026-09-26)

Consecința practică: un operator comercial care filmează din dronă deasupra unor spații publice nu se poate prevala de „uzul personal” pentru a evita obligațiile GDPR — o eroare frecventă semnalată și în secțiunea Aspecte practice.

GDPR — obligații operaționale concrete

Dincolo de principiu, operatorul comercial de drone are obligații GDPR punctuale:

• Evaluarea de impact (DPIA), art. 35 GDPR — este obligatorie atunci când zborurile presupun monitorizare sistematică pe scară largă a unor zone accesibile publicului. Decizia ANSPDCP nr. 174/2018 include acest tip de prelucrare în lista celor care impun DPIA; evaluarea se face înainte de începerea operațiunilor.
• Temeiul legal al prelucrării, art. 6 GDPR — de regulă interesul legitim (art. 6(1)(f)), cu efectuarea unui test de proporționalitate (balanța interes operator/beneficiar vs drepturile persoanelor filmate); pentru filmări țintite se poate impune consimțământul (art. 6(1)(a)). Recunoașterea facială sau alte date sensibile intră sub art. 9, în principiu interzis.
• Informarea, art. 13–14 și minimizarea datelor — semnalizarea filmării, colectarea strictă a ce e necesar, ștergerea cadrelor irelevante.
• Autoritatea de supraveghere — ANSPDCP, care poate controla, dispune măsuri și sancționa. Amenzile GDPR (art. 83) urcă până la 20 milioane EUR sau 4% din cifra de afaceri mondială anuală — un ordin de mărime superior amenzilor contravenționale aeronautice.

Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2016/679, art. 35 și 83 · Decizia ANSPDCP nr. 174/2018 · Legea nr. 190/2018 (accesat 2026-09-26)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Valabilitate transfrontalieră. Codul unic de operator (prefix ROU) obținut la AACR este recunoscut în toate statele membre care aplică Reg. 2019/947, iar înregistrarea se face o singură dată, în statul de reședință. Competențele de pilot la distanță (A1/A3, A2) sunt de asemenea valabile la nivel UE.
• Ce diferă de la stat la stat. Zonele geografice UAS (restricțiile de zbor) sunt stabilite național — înainte de o operațiune într-un alt stat membru, verifică harta zonelor din statul respectiv, chiar dacă înregistrarea rămâne valabilă.
• Evoluții recente. Regulamentele de bază au fost actualizate prin Reg. de punere în aplicare (UE) 2024/1110 (al 5-lea amendament la Reg. 2019/947, din 10 aprilie 2024) și Reg. delegat (UE) 2024/1108 — revizuiri tehnice de definiții și de corelare cu navigabilitatea UAS certificate (Reg. 748/2012). Pachetul U-space a fost completat prin Reg. de punere în aplicare (UE) 2023/203 (management al riscurilor de securitate a informațiilor, aplicabil din 22 februarie 2026), iar raportarea obligatorie a evenimentelor UAS/U-space a fost introdusă prin Reg. (UE) 2026/1821 — semnale ale unei maturizări a regimului spre operațiuni de rutină la scară (livrări, inspecții BVLOS).

Sursa: EUR-Lex, Reg. (UE) 2024/1110 (accesat 2026-09-27)

Întrebări frecvente

Am nevoie de „licență" pentru a zbura comercial cu drona? Nu există o „licență comercială" separată. Ai nevoie de: (1) înregistrarea ca operator la AACR și (2) competența de pilot la distanță pentru subcategoria ta (examen online A1/A3 sau certificat A2). Pentru operațiuni cu risc mai mare, trebuie și autorizarea AACR în categoria specific.

Trebuie să înregistrez fiecare dronă? Nu. În România se înregistrează operatorul, nu aeronava. Primești un cod unic (prefix ROU) pe care îl aplici pe toate dronele tale și îl încarci în sistemul Remote ID. Codul e valabil în toată UE.

De la ce greutate e obligatorie înregistrarea? Practic, pentru orice dronă cu 250 g și peste sau echipată cu senzor care poate capta date personale (cameră). Dronele-jucărie foarte ușoare, fără cameră, pot fi exceptate.

Este obligatorie asigurarea? Prin Regulamentul (CE) 785/2004, obligatoriu doar pentru drone cu masă ≥ 20 kg. Însă HG 859/2021 sancționează zborul fără asigurare de răspundere față de terți, iar pentru activități comerciale asigurarea de răspundere civilă este, în practică, indispensabilă.

Pot zbura peste oameni sau la evenimente? Doar cu limitări stricte. În A1 poți zbura peste persoane izolate, dar nu peste aglomerări. Filmarea unui eveniment cu public presupune de regulă categoria specific și autorizarea AACR.

Ce sancțiuni risc dacă zbor fără forme legale? Nerespectarea condițiilor de punere pe piață se sancționează cu 2.000 – 20.000 lei (HG 643/2020, art. 8); zborul fără asigurare de răspundere față de terți este contravenție prevăzută de HG 859/2021, art. 11 lit. a) (grila urcă până la 40.000 lei; ghidul MAI indică 25.000 – 40.000 lei). Se adaugă răspunderea civilă pentru daune și, în zonele sensibile, măsuri în baza Legii nr. 73/2025.

Ce este Remote ID și când e obligatoriu? Este un modul care transmite în timp real poziția dronei și codul operatorului. Din 1 ianuarie 2024 este obligatoriu pentru dronele din clasele C1, C2, C3 și pentru operațiunile din categoria specific.

Pot face livrări comerciale cu drona în România? Nu în categoria open — punctul UAS.OPEN.010 din Reg. (UE) 2019/947 interzice lansarea/aruncarea de obiecte și transportul de mărfuri periculoase. Livrarea impune categoria specific (autorizare AACR individuală) sau certified. În plus, serviciile U-space, care ar permite livrări urbane de rutină, nu sunt încă active în România — deci azi livrările sunt posibile doar punctual, cu autorizație specific pe rută/zonă dedicată.

Poate poliția să îmi rețină sau să îmi doboare drona? Da, în anumite condiții. Constatarea contravențiilor se face de AACR, Poliție și Jandarmerie (regimul OG nr. 2/2001, cu proces-verbal). În zonele sensibile, Legea nr. 73/2025 permite structurilor MApN/MAI reținerea, confiscarea ori neutralizarea fizică (bruiaj/doborâre) a dronelor care generează un risc de securitate.

O firmă din afara UE (UK, SUA, R. Moldova) poate opera comercial în România? Da. Conform art. 41 din Regulamentul delegat (UE) 2019/945, operatorul din țară terță se înregistrează la autoritatea primului stat membru în care operează — deci la AACR pentru zboruri în România (înregistrarea se face potrivit art. 14 din Reg. (UE) 2019/947) — iar competențele pilotului obținute în afara UE pot fi echivalate. Se aplică integral regimul categoriilor, asigurarea și înregistrarea, la fel ca pentru operatorii UE.

Practică și opinii

Tendința spre înăsprirea regimului

Cadrul dronelor este într-o dinamică accentuată. Regimul tranzitoriu de la art. 20 din Reg. (UE) 2019/947 (dronele „legacy", fără marcaj de clasă) și obligativitatea Remote ID din 2024 marchează trecerea de la o piață permisivă la una tot mai controlată. Sursele de specialitate anticipează extinderea obligației de asigurare și către dronele ușoare (peste 250 g), pe fondul creșterii numărului de incidente și al preocupărilor de securitate.

⚠️ Observație de context — Adoptarea Legii nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național reflectă preocuparea statului pentru riscurile de securitate asociate dronelor. Pentru operatorii comerciali, aceasta înseamnă că zborul în proximitatea obiectivelor sensibile poate atrage nu doar sancțiuni contravenționale, ci și măsuri de neutralizare. Sursa: Legea 73/2025 (accesat 2026-09-26)

Recomandare practică

Pentru firmele care își construiesc un model de afaceri pe drone (fotografie imobiliară, cartografiere, agricultură de precizie, inspecții industriale), recomandarea constantă a practicienilor este de a documenta riguros fiecare zbor (jurnal de zbor, verificarea zonelor, consimțământul pentru filmare), de a încheia asigurare de răspundere civilă chiar și sub pragul de 20 kg și de a solicita din timp autorizarea specific atunci când operațiunile depășesc limitele categoriei open. Verificarea periodică a paginii oficiale AACR (secțiunea „Drone") rămâne esențială, întrucât zonele geografice și cerințele tehnice se actualizează frecvent.

Sursa: AACR — Legislație drone (accesat 2026-09-26)

Referințe

1. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei din 24 mai 2019 privind normele și procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord — text consolidat, EUR-Lex.
2. Regulamentul delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord și operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din țări terțe — text consolidat, EUR-Lex.
3. Regulamentul (CE) nr. 785/2004 privind cerințele de asigurare a operatorilor de transport aerian și a operatorilor de aeronave — EUR-Lex.
4. Legea nr. 21/2020 — Codul aerian al României — legislatie.just.ro.
5. HG nr. 643/2020 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/945 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/947 — legislatie.just.ro.
6. HG nr. 859/2021 privind operarea aeronavelor fără pilot la bord în spațiul aerian național — legislatie.just.ro.
7. Ordinul MTI nr. 1280/2021 privind tarifele pentru certificări/autorizări specifice domeniului aeronavelor fără pilot (AACR).
8. Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național — legislatie.just.ro.
9. Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) — Legislație drone — www.caa.ro.
10. Ministerul Afacerilor Interne — Ghid de utilizare a dronelor înmatriculate civil — mai.gov.ro.
11. Legea nr. 287/2009 — Codul civil, art. 1373 (răspunderea comitentului pentru prepus) — legislatie.just.ro.
12. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor — legislatie.just.ro.
13. OUG nr. 110/2023 privind operarea sistemelor de aeronave fără pilot la bord în cadrul MAI (IGAv) — legislatie.just.ro.
14. Legea nr. 227/2015 — Codul fiscal (impozit pe venit/profit, TVA) — legislatie.just.ro.
15. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 6, 35 și 83 — EUR-Lex; Legea nr. 190/2018 și Decizia ANSPDCP nr. 174/2018 (lista prelucrărilor cu DPIA obligatorie).
16. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1110 al Comisiei din 10 aprilie 2024 (al 5-lea amendament la Reg. 2019/947; modifică și Reg. 748/2012) și Regulamentul delegat (UE) 2024/1108 — EUR-Lex.