Înregistrare în Scopuri de TVA — Procedură, Plafon și Obligații

Înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie când cifra de afaceri anuală atinge sau depășește plafonul de scutire de 395.000 lei, majorat de la 300.000 lei la 1 septembrie 2025. Sub acest plafon, înregistrarea este opțională. Cererea se depune la ANAF prin formularul 098 (la înființare) sau 700 (ulterior), iar de la înregistrare firma colectează, deduce și declară TVA.

Pe scurt

Înregistrarea în scopuri de TVA este obligatorie atunci când cifra de afaceri anuală a unei firme atinge sau depășește plafonul de scutire de 395.000 lei (majorat de la 300.000 lei începând cu 1 septembrie 2025). Sub acest plafon, înregistrarea este opțională. Cererea se depune la ANAF prin formularul 098 (la înființare) sau 700 (ulterior), iar de la data înregistrării firma colectează, deduce și declară TVA și devine subiect al analizei de risc fiscal.

Cadrul legal

Înregistrarea în scopuri de TVA este reglementată de Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), în principal prin art. 310, 316 și 317.

Plafonul de scutire este stabilit de art. 310. De la 1 septembrie 2025, prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 (Monitorul Oficial, 28 august 2025), plafonul a crescut de la 300.000 lei la 395.000 lei (aproximativ 79.000 euro la cursul actual), măsură ce transpune Directiva (UE) 2020/285 privind regimul special pentru întreprinderile mici.

Art. 310 alin. (1) Cod fiscal — Persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 395.000 lei poate aplica regimul special de scutire de taxă (fără drept de deducere), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.

Sursa: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 310 (accesat 2026-08-05)

Art. 310 alin. (6) Cod fiscal — Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2), depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, cel târziu la data depășirii plafonului. Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1), începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului. Persoana impozabilă poate aplica regimul normal de taxare și pentru operațiunile anterioare tranzacției care a condus la depășirea plafonului de scutire, realizate în data în care plafonul de scutire este depășit.

Text în vigoare de la 1 septembrie 2025, astfel cum a fost modificat prin OG nr. 22/2025 (anterior: termen de 10 zile, cu regim normal de la prima zi a lunii următoare — abrogat). Sursa: OG nr. 22/2025, art. I (accesat 2026-08-05).

Momentul și modul înregistrării sunt reglementate de art. 316:

Art. 316 alin. (1) Cod fiscal — Persoana impozabilă cu sediul activității economice în România trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA: a) înainte de realizarea operațiunilor, dacă declară că va atinge sau depăși plafonul de scutire, ori dacă optează pentru aplicarea regimului normal deși se situează sub plafon; b) dacă în cursul anului atinge sau depășește plafonul de scutire; c) dacă cifra de afaceri este sub plafon, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă; d) pentru operațiuni scutite pentru care optează pentru taxare, conform art. 292 alin. (3).

Sursa: Codul fiscal, art. 316 (accesat 2026-08-05)

Înregistrarea specială (art. 317) vizează persoanele care NU sunt înregistrate în regim normal, dar realizează achiziții intracomunitare peste plafonul de 10.000 euro sau prestează/primesc servicii intracomunitare — acestea primesc un cod special de TVA fără a deveni plătitoare de TVA pentru operațiunile interne.

Procedurile de aplicare sunt aprobate prin ordine ANAF, printre care procedura de înregistrare conform art. 316 alin. (1) lit. a)-c) și Ordinul ANAF nr. 393/2021 (evaluarea riscului fiscal și anularea din oficiu, Monitorul Oficial nr. 286/22.03.2021).

Explicație detaliată

Înregistrare obligatorie vs. înregistrare opțională

Codul fiscal distinge două situații fundamentale:

• Înregistrare obligatorie — apare când cifra de afaceri anuală atinge sau depășește plafonul de 395.000 lei. În acest caz, firma nu are de ales: trebuie să solicite codul de TVA.
• Înregistrare opțională (prin opțiune) — o firmă cu cifra de afaceri sub plafon poate cere înregistrarea în regim normal dacă are interes (de exemplu, pentru a-și deduce TVA de la achiziții sau pentru a lucra cu clienți plătitori de TVA).

Cum se calculează cifra de afaceri pentru plafon

Potrivit art. 310 alin. (2) Cod fiscal, în plafonul de 395.000 lei intră:

• livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile (sau care ar fi taxabile dacă nu s-ar aplica scutirea), inclusiv avansurile încasate;
• operațiunile scutite cu drept de deducere (de ex. exporturile);
• unele operațiuni scutite fără drept de deducere (financiare, imobiliare), dacă nu sunt accesorii activității principale.

Se exclud din calcul livrările de active fixe corporale și cesiunile de active necorporale, precum și operațiunile cu locul livrării/prestării considerat în afara României.

Atenție: plafonul se raportează la anul calendaristic, iar depășirea se verifică pe cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul activității în anul respectiv.

Termenul de înregistrare la depășirea plafonului

Când plafonul de 395.000 lei este depășit în cursul anului, persoana impozabilă trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA (formular 700) cel târziu la data depășirii plafonului — art. 310 alin. (6) Cod fiscal, în forma modificată prin OG nr. 22/2025, în vigoare de la 1 septembrie 2025. Nu mai există termenul anterior de 10 zile / „data de 10 a lunii următoare": acesta a fost abrogat. (Data de 10 septembrie 2025 apare doar în regimul tranzitoriu unic din 2025 — vezi „Aspecte practice" — și nu reprezintă o regulă lunară.)

De când se colectează efectiv TVA (clarificare): potrivit art. 310 alin. (6), regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului, începând cu tranzacția care conduce la depășire. Cu alte cuvinte, chiar operațiunea care face să fie depășit plafonul este taxată cu TVA; opțional, pot fi trecute în regim normal și operațiunile din aceeași zi, anterioare tranzacției declanșatoare. Prin urmare colectarea TVA începe din data depășirii, nu de la o dată ulterioară (nu „prima zi a lunii următoare"). Dacă firma nu solicită înregistrarea la timp, organul fiscal o înregistrează din oficiu, cu efect retroactiv de la data depășirii, și recalculează obligația de TVA (art. 310 alin. (6^1)–(6^3); a se vedea „Aspecte practice").

Sursa: OG nr. 22/2025, art. I (modificarea art. 310 Cod fiscal) (accesat 2026-08-05)

Procedura de înregistrare — pas cu pas

1. La înființarea firmei (simultan cu Registrul Comerțului): se depune formularul 098 („Cerere de înregistrare în scopuri de TVA"), în aceeași zi cu cererea de înmatriculare la ONRC. Codul de TVA este valabil de la data înmatriculării.
2. Ulterior înființării (prin opțiune sau la depășirea plafonului): se depune formularul 700 („Declarație de mențiuni"), cu rubrica Date privind vectorul fiscal — Taxa pe valoarea adăugată completată. La înregistrarea prin opțiune efectele se produc, de regulă, din prima zi a lunii următoare depunerii cererii; la depășirea plafonului, regimul normal se aplică chiar de la data depășirii, începând cu tranzacția care o determină (art. 310 alin. (6)).
3. Analiza de risc fiscal: societățile înființate în baza Legii nr. 31/1990 sunt supuse unei analize de risc fiscal efectuate de ANAF (art. 316 alin. (12) și Ordinul ANAF nr. 393/2021). Dacă rezultă risc fiscal ridicat, înregistrarea poate fi respinsă.
4. Emiterea deciziei / certificatului de înregistrare în scopuri de TVA și înscrierea în Registrul persoanelor impozabile înregistrate conform art. 316, public pe site-ul ANAF.

Regimul transfrontalier pentru întreprinderi mici (nou, din 2025)

Prin transpunerea Directivei (UE) 2020/285, din 2025 o firmă mică din România poate aplica scutirea de TVA și în alte state membre (art. 310^1), iar o firmă mică din alt stat membru poate aplica scutirea în România (art. 310^2), în limita unui plafon la nivelul întregii Uniuni de 100.000 euro. Procedurile au fost aprobate prin Ordinul ANAF nr. 2509/2025 (Monitorul Oficial nr. 1067/20.11.2025) și presupun o notificare prealabilă și atribuirea unui cod individual cu sufixul „EX".

Situații speciale

PFA, întreprinderi individuale și profesii liberale

Plafonul de 395.000 lei și procedura de înregistrare se aplică identic persoanelor fizice autorizate (PFA), întreprinderilor individuale (II) și profesiilor liberale — toate sunt „persoane impozabile stabilite în România" în sensul art. 269 și art. 310 alin. (1) Cod fiscal. Cifra de afaceri pentru plafon se calculează cumulat pe toate activitățile persoanei (toate codurile CAEN și sursele de venit din activitate independentă), nu separat pe fiecare activitate. Analiza de risc fiscal prevăzută la art. 316 alin. (12) este formulată expres pentru societățile din Legea nr. 31/1990, însă evaluarea riscului fiscal (Ordinul ANAF nr. 393/2021) se aplică procedural oricărui solicitant, inclusiv PFA.

Sursa: Codul fiscal, art. 269, 310, 316 (accesat 2026-08-05)

Persoane impozabile nestabilite în România (nerezidenți)

Plafonul de scutire de 395.000 lei se aplică doar persoanelor stabilite în România (art. 310 alin. (1)). O persoană impozabilă nestabilită în România care efectuează aici operațiuni taxabile este, de regulă, obligată să se înregistreze de la prima operațiune, fără plafon:

• din UE: se poate înregistra direct sau, opțional, prin reprezentant fiscal (art. 316 alin. (2) și (4));
• din afara UE (state terțe): înregistrarea se face, de regulă, prin reprezentant fiscal stabilit în România (art. 316 alin. (6)), care răspunde pentru obligațiile de TVA.

Când operațiunea este B2B și se aplică taxarea inversă (art. 307) — beneficiarul din România datorează TVA — nerezidentul poate să nu mai fie obligat să se înregistreze pentru acele operațiuni.

Sursa: Codul fiscal, art. 307 și 316 alin. (2), (4), (6) (accesat 2026-08-05)

E-commerce: vânzări la distanță și regimul OSS

Pentru comerțul online intracomunitar există un plafon separat de 10.000 euro (echivalent 46.337 lei), distinct de plafonul intern de 395.000 lei. Sub 10.000 euro pe an, vânzările la distanță de bunuri și serviciile electronice (TBE) către consumatori din alte state UE se taxează cu TVA în România. La depășirea celor 10.000 euro, TVA se datorează în statul de consum (al clientului), iar comerciantul are două opțiuni: fie se înregistrează în fiecare stat membru de consum, fie folosește regimul special OSS (One Stop Shop, art. 314–315 Cod fiscal), care permite declararea și plata printr-o declarație unică depusă în România.

Înregistrarea în OSS nu înlocuiește înregistrarea normală conform art. 316 — ea se adaugă acesteia atunci când firma are și operațiuni interne taxabile. O firmă românească sub plafonul intern poate fi, așadar, neplătitoare de TVA pentru operațiunile interne, dar înregistrată în OSS pentru vânzările la distanță.

Sursa: Codul fiscal, art. 278 alin. (5), art. 314–315^1 (accesat 2026-08-05)

Relația cu regimul microîntreprinderii

Statutul de plătitor de TVA și regimul de microîntreprindere (impozit pe veniturile microîntreprinderilor) au plafoane independente: pragul micro este exprimat în euro pe venituri (redus la 250.000 euro în 2025 și 100.000 euro din 2026, prin OUG nr. 156/2024), iar plafonul de TVA este de 395.000 lei pe cifra de afaceri. O microîntreprindere poate fi plătitoare de TVA, iar depășirea unui plafon nu o atrage automat pe a celuilalt. Obligațiile declarative se cumulează: declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderii (D100, trimestrial) și, separat, decontul de TVA (D300, lunar/trimestrial) după înregistrare.

Scoaterea din evidență la cerere (revenirea la regimul de scutire)

Dincolo de anularea din oficiu (art. 316 alin. (11)), o firmă a cărei cifră de afaceri scade sub plafon poate cere voluntar scoaterea din evidența plătitorilor de TVA și revenirea la regimul special de scutire (art. 310), depunând formularul 700 (de regulă între 1 și 10 ale lunii). Atenție: la ieșire trebuie efectuată ajustarea TVA dedus anterior pentru bunurile de capital rămase în patrimoniu — în cadrul perioadei de ajustare de 5 ani (bunuri mobile) sau 20 de ani (bunuri imobile), conform art. 305 — și pentru stocurile/serviciile neconsumate (art. 304). Practic, TVA-ul dedus la achiziție se restituie proporțional cu perioada rămasă.

Sursa: Codul fiscal, art. 304, 305, 310 (accesat 2026-08-05)

Aspecte practice

Monitorizează plafonul lunar

Cea mai frecventă greșeală este descoperirea tardivă a depășirii plafonului. Ține evidența cifrei de afaceri cumulate lună de lună; când te apropii de 395.000 lei, pregătește din timp formularul 700. Depunerea peste termen atrage înregistrarea din oficiu de către ANAF și obligația de a colecta TVA retroactiv de la data la care ar fi trebuit să fii înregistrat — TVA pe care, adesea, nu îl mai poți recupera de la clienți.

Consecințele înregistrării

Odată înregistrat în scopuri de TVA, firma:

• colectează TVA la vânzări (adaugă cota de TVA pe facturi);
• deduce TVA de la achiziții (dacă sunt destinate operațiunilor taxabile);
• depune decontul de TVA (formular 300) lunar sau trimestrial și, după caz, declarația 390 (recapitulativă intracomunitară) și declarația 394 (informativă privind livrările/achizițiile pe teritoriul național);
• respectă regulile de facturare și de e-Factura / RO e-TVA.

Obligații de conformare digitală activate la înregistrare

Odată devenit plătitor de TVA, contribuabilul intră imediat sub un set de obligații digitale:

• RO e-Factura — obligatoriu pentru facturile B2B din 1 iulie 2024 și B2C din 1 ianuarie 2025; facturile se transmit în sistemul ANAF (termen uzual de 5 zile lucrătoare de la emitere). Neîndeplinirea se sancționează cu amenzi (OUG nr. 120/2021).
• RO e-TVA — decontul de TVA precompletat (notificarea P300) și notificările de conformare, generate de ANAF din datele e-Factura/SAF-T (OUG nr. 70/2024, aplicare graduală din 2025).
• SAF-T (declarația D406) — obligatorie pentru contribuabilii mici de la 1 ianuarie 2025 (marii contribuabili din 2022, mijlocii din 2023).

Recuperarea TVA-ului colectat retroactiv (înregistrare tardivă)

Dacă ai fost înregistrat din oficiu și datorezi TVA retroactiv, recuperarea de la clienți depinde de tipul acestora:

• Clienți B2B (plătitori de TVA): poți emite facturi de corecție (art. 330 Cod fiscal) prin care adaugi TVA; clientul plătitor îl deduce, deci nu suportă un cost suplimentar real.
• Clienți B2C (consumatori finali): aceștia nu deduc TVA și adesea refuză o diferență de preț. Aici se aplică regula prețului brut consacrată de CJUE în cauzele conexate C-249/12 și C-250/12, Tulică și Plavoșin: când părțile nu au prevăzut TVA în preț, se prezumă că TVA este deja inclus în prețul convenit. TVA nu se adaugă „peste" preț, ci se extrage prin suta mărită — de exemplu, la cotă standard, 21/121 din prețul încasat. Practic, TVA-ul reduce marja vânzătorului, nu prețul plătit de consumator.

Sursa: Codul fiscal, art. 330 · CJUE C-249/12 și C-250/12, Tulică și Plavoșin (accesat 2026-08-05)

Cotele de TVA și decizia de înregistrare voluntară pe sectoare

De la 1 august 2025 (Legea nr. 141/2025), cota standard este 21%, iar cota redusă unică este 11% (fostele cote de 5% și 9% au fost comasate); se păstrează tranzitoriu o cotă de 9% pentru locuințe până la 31 iulie 2026, în condiții stricte. Cota aplicabilă schimbă calculul cost/beneficiu al înregistrării voluntare:

• HoReCa (cazare, restaurante — cotă redusă 11%): TVA-ul colectat crește prețul cu doar 11%, iar deducerea pe achiziții poate fi la 21% (utilități, servicii) — înregistrarea voluntară e mai atractivă decât la un sector cu cotă standard, mai ales dacă există clienți B2B.
• Editori/cărți (cotă redusă 11%): TVA-ul „ascuns" din costuri e mai mic; înregistrarea voluntară aduce beneficiu limitat dacă vinzi preponderent către consumatori.
• Dezvoltatori imobiliari (cotă standard 21%, cu excepția locuințelor eligibile la 9%): investițiile mari cu TVA deductibilă la 21% fac înregistrarea voluntară aproape întotdeauna avantajoasă.

Sursa: Legea nr. 141/2025 (cote TVA, art. 291 Cod fiscal) (accesat 2026-08-05)

Când merită înregistrarea opțională (sub plafon)

Înregistrarea voluntară are sens dacă:

• ai investiții mari cu TVA deductibilă la început (poți recupera TVA-ul);
• clienții tăi sunt firme plătitoare de TVA (pentru ele TVA-ul tău este deductibil, deci nu le crește costul);
• faci achiziții / livrări intracomunitare frecvente.

Nu merită, în general, dacă vinzi mai ales către consumatori finali (persoane fizice), pentru că TVA-ul îți crește prețul cu 21% (cota standard din 1 august 2025) fără ca ei să-l poată deduce.

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia dintre art. 316 și art. 317. Dacă ești neplătitor de TVA dar faci achiziții intracomunitare peste 10.000 euro, ai nevoie de cod special (art. 317), nu de înregistrare normală — plătești TVA în România pe acele achiziții, dar rămâi neplătitor pentru operațiunile interne.
• Cazier fiscal / risc fiscal. Dacă asociații sau administratorii au fapte în cazierul fiscal, cererea poate fi respinsă (art. 316). Verifică situația înainte de depunere.
• Anularea codului din oficiu. ANAF anulează codul de TVA pentru inactivitate, nedepunerea deconturilor (6 luni consecutive la regim lunar / 2 trimestre la regim trimestrial) sau risc fiscal ridicat (art. 316 alin. (11)). Reînregistrarea (alin. (12)) presupune înlăturarea cauzei.
• Ignorarea regimului tranzitoriu 2025. Cine a depășit în august 2025 vechiul plafon de 300.000 lei nu se înregistrează decât la depășirea noului plafon de 395.000 lei.

Jurisprudență națională

Deși înregistrarea în scopuri de TVA este o procedură preponderent administrativă, practica judiciară și jurisprudența CJUE au conturat limite clare pentru puterea organului fiscal de a refuza înregistrarea (analiza de risc, art. 316 alin. (12) și Ordinul ANAF nr. 393/2021) sau de a anula din oficiu codul de TVA (art. 316 alin. (11)), precum și pentru efectele acestor măsuri asupra dreptului de deducere.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

ÎCCJ (Secția contencios administrativ și fiscal) — dreptul de deducere vs. vicii de formă Instanța supremă a acordat dreptul de deducere a TVA (aprox. 11 mil. lei) contestat de ANAF pentru vicii de formă ale facturilor. · Instanța a reținut că dreptul de deducere trebuie respectat chiar dacă documentele justificative nu îndeplinesc toate condițiile de formă, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile de fond (substanța prevalează formei). Sursa: https://www.juridice.ro/368716 (accesat 2026-08-05)

Curtea de Apel Timișoara — deducere TVA pentru investiție întreruptă Curtea a anulat actele fiscale prin care ANAF refuzase deducerea TVA pe motiv că investiția (un parc fotovoltaic) nu s-a finalizat. · Instanța a reținut că serviciile de consultanță fuseseră efectiv prestate și destinate operațiunilor taxabile, iar organul fiscal nu poate cenzura decizia de afaceri a contribuabilului dacă substanța economică este dovedită. Sursa: https://www.juridice.ro/626732 (accesat 2026-08-05)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Linia jurisprudențială privind condițiile de fond cumulative Valorificarea codului de TVA și a dreptului de deducere nu este automată: instanțele mențin refuzul organului fiscal atunci când contribuabilul nu probează cumulativ existența unei activități economice reale, deținerea unui cod valid (ori substanța operațiunii) la data tranzacției și destinarea bunurilor/serviciilor pentru operațiuni taxabile. Sursa: https://www.juridice.ro/386362 (accesat 2026-08-05)

⚠️ Opinie doctrinară (lectură restrictivă a cauzei Salomie și Oltean) — O parte a doctrinei fiscale avertizează că hotărârea CJUE nu înlătură regula generală a decontului ca modalitate de valorificare a deducerii și că beneficiul se aplică strict situației speciale a dezvoltatorilor imobiliari; cerințele de fond trebuie verificate în fiecare caz. Sursa: https://www.juridice.ro/444109 (accesat 2026-08-05)

Nuanțe și cazuri speciale

ÎCCJ — Decizia nr. 20/2023 (dezlegarea unor chestiuni de drept) — Sesizare a Curții de Apel Iași (MO nr. 579/27.06.2023): motivele de nelegalitate din cererea de anulare a deciziei de soluționare a contestației nu sunt limitate la cele din contestația administrativă; se analizează și efectele radierii/anulării asupra obligațiilor fiscale ale persoanei fizice care desfășoară activități independente. Sursa: https://www.juridice.ro/692467 (accesat 2026-08-05)

Contestarea deciziei de respingere a înregistrării — Împotriva deciziei de aprobare sau respingere a cererii de înregistrare în scopuri de TVA se poate formula contestație la organul fiscal emitent, în termen de 45 de zile de la comunicare (Codul de procedură fiscală). Sursa: https://www.juridice.ro/538766 (accesat 2026-08-05)

Jurisprudență CJUE (relevantă)

Cauza C-527/11, Ablessio SIA (14 martie 2013) — Administrația fiscală nu poate refuza atribuirea unui cod de TVA doar pentru că persoana nu dispune de mijloacele materiale, tehnice și financiare pentru activitatea declarată. Refuzul este legitim numai când există indicii serioase, apreciate obiectiv, că numărul va fi folosit fraudulos, cu respectarea principiului proporționalității. Reper esențial pentru limitele analizei de risc fiscal (Ordinul ANAF nr. 393/2021). Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:62011CJ0527 (accesat 2026-08-05)

Cauza C-183/14, Salomie și Oltean (9 iulie 2015, trimitere Curtea de Apel Cluj) — Dreptul de deducere nu poate fi refuzat doar pentru că persoana nu era înregistrată în scopuri de TVA la data operațiunilor, dacă cerințele de fond sunt îndeplinite; nu pot fi impuse condiții suplimentare care anihilează exercitarea dreptului. Relevantă pentru înregistrarea tardivă/retroactivă. Sursa: https://www.mae.ro/node/32891 (accesat 2026-08-05)

Cauza C-159/17, Î.I. Dobre M. Marius (7 martie 2019, trimitere din România) — O reglementare care obligă la plata TVA colectată în perioada în care codul era anulat din oficiu, dar refuză concomitent dreptul de deducere pentru achizițiile din aceeași perioadă, este contrară Directivei TVA. Dreptul de deducere se recunoaște la reactivarea/reînregistrarea codului. Direct aplicabilă art. 316 alin. (11)-(12) Cod fiscal. Sursa: https://www.mae.ro/node/45220 (accesat 2026-08-05)

Tendințe jurisprudențiale

• CJUE, constant favorabilă contribuabilului împotriva limitărilor excesive din practica fiscală națională: refuzul înregistrării (Ablessio), refuzul deducerii la înregistrare tardivă (Salomie și Oltean) sau în perioada de anulare a codului (Dobre), până la cauza C-430/19 (C.F. SRL c. ANAF, 2020) privind dovada operațiunilor fictive.
• Substanța prevalează formei — atât ÎCCJ, cât și curțile de apel refuză să reducă dreptul de deducere la simple neregularități formale, cerând însă dovada condițiilor de fond.
• Analiza de risc rămâne un instrument valabil, dar exercitarea ei trebuie să se bazeze pe indicii obiective și să respecte proporționalitatea; tendința legislativă recentă este ca înregistrarea/anularea din oficiu bazată pe acte de control să opereze doar după rămânerea definitivă a acestora (inclusiv prin hotărâre judecătorească).

Sursa: https://www.juridice.ro/761874 (accesat 2026-08-05)

Întrebări frecvente

Care este plafonul de la care înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie? 395.000 lei cifră de afaceri anuală, plafon valabil de la 1 septembrie 2025 (anterior 300.000 lei), conform art. 310 Cod fiscal și OG nr. 22/2025.

Până când trebuie să depun cererea dacă depășesc plafonul? Cererea de înregistrare (formular 700) se depune cel târziu la data depășirii plafonului de 395.000 lei (art. 310 alin. (6) Cod fiscal, modificat prin OG nr. 22/2025, în vigoare de la 1 septembrie 2025). Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii, începând cu tranzacția care duce la depășire. Vechiul termen de 10 zile / „data de 10 a lunii următoare" a fost abrogat.

Ce formular folosesc? Formularul 098 dacă te înregistrezi odată cu înmatricularea la Registrul Comerțului; formularul 700 (declarație de mențiuni) dacă te înregistrezi ulterior — prin opțiune sau la depășirea plafonului.

Mă pot înregistra voluntar dacă nu am atins plafonul? Da. Poți opta oricând pentru regimul normal de taxă (art. 310 alin. (3) și art. 316 alin. (1) lit. c) Cod fiscal), indiferent de cifra de afaceri.

Poate ANAF să îmi respingă cererea? Da, în urma analizei de risc fiscal (art. 316 alin. (12)), mai ales dacă asociații/administratorii au fapte înscrise în cazierul fiscal sau firma prezintă risc fiscal ridicat.

Ce se întâmplă dacă nu mă înregistrez la timp? ANAF te înregistrează din oficiu și devii obligat să colectezi TVA de la data la care ar fi trebuit să fii înregistrat, cu riscul de a suporta TVA-ul din surse proprii, plus accesorii.

Care este diferența dintre înregistrarea normală (art. 316) și cea specială (art. 317)? Art. 316 te face plătitor de TVA pentru toate operațiunile. Art. 317 îți dă doar un cod special pentru achiziții/servicii intracomunitare (peste plafonul de 10.000 euro la achiziții), fără să devii plătitor de TVA pentru operațiunile interne.

Se aplică plafonul de 395.000 lei și pentru PFA sau profesii liberale? Da. PFA, întreprinderile individuale și profesiile liberale sunt persoane impozabile stabilite în România; li se aplică același plafon de 395.000 lei și aceeași procedură (art. 269, 310, 316 Cod fiscal). Cifra de afaceri se cumulează pe toate activitățile persoanei.

Un nerezident trebuie să se înregistreze în România? De regulă da, de la prima operațiune taxabilă și fără plafon (plafonul de scutire e doar pentru persoanele stabilite în România). Se înregistrează direct sau prin reprezentant fiscal (art. 316 alin. (2), (4), (6)), cu excepția operațiunilor supuse taxării inverse (art. 307).

Vând online în UE — de la ce prag trebuie să colectez TVA în statul clientului? De la un plafon de 10.000 euro/an pentru vânzările la distanță intracomunitare; peste el, TVA se datorează în statul clientului, iar declararea se poate face simplu prin regimul OSS (art. 314–315). OSS se adaugă, nu înlocuiește, înregistrarea internă art. 316.

Poate o microîntreprindere să fie plătitoare de TVA? Da. Plafonul microîntreprinderii (în euro, pe venituri) și plafonul TVA (395.000 lei) sunt independente; depășirea unuia nu o atrage automat pe a celuilalt.

Ce cote de TVA sunt în vigoare? De la 1 august 2025 (Legea nr. 141/2025): cotă standard 21% și o singură cotă redusă de 11% (fostele 5% și 9% au fost comasate), plus o cotă tranzitorie de 9% pentru achiziția unei locuințe, până la 31 iulie 2026, în condiții stricte.

Cum ies din evidența plătitorilor de TVA dacă scade cifra de afaceri? Poți solicita scoaterea la cerere prin formularul 700 (revenire la regimul de scutire, art. 310), dar trebuie să ajustezi TVA-ul dedus pentru bunurile de capital rămase (art. 305 — 5 ani mobile / 20 ani imobile) și pentru stocuri (art. 304).

Practică și opinii

⚠️ Context de specialitate — Majorarea plafonului de scutire de la 300.000 lei la 395.000 lei prin OG nr. 22/2025 a fost prezentată de Ministerul Finanțelor ca o măsură de sprijin pentru întreprinderile mici, care apropie România de pragul național maxim permis de Directiva (UE) 2020/285 (85.000 euro) și scutește un număr semnificativ de microîntreprinderi de obligațiile administrative de TVA. Sursa: Comunicat Ministerul Finanțelor, „Crește plafonul de scutire de TVA, de la 300.000 lei la 395.000 lei", mfinante.gov.ro (accesat 2026-08-05)

⚠️ Recomandare practică — În practica de consultanță fiscală se subliniază că decizia de a rămâne neplătitor de TVA sub plafon nu este automat avantajoasă: pentru firmele care lucrează preponderent B2B cu parteneri plătitori de TVA, înregistrarea voluntară elimină „TVA-ul ascuns" din costuri și poate crește competitivitatea. Analiza trebuie făcută pe structura reală clienți/furnizori.

⚠️ Atenție la regimul transfrontalier — Odată cu intrarea în vigoare a art. 310^1 și 310^2 (proceduri aprobate prin Ordinul ANAF nr. 2509/2025), întreprinderile mici care vând în mai multe state membre trebuie să urmărească și plafonul unional de 100.000 euro, nu doar plafonul național, pentru a ști în ce stat beneficiază de scutire.

Notă: opiniile de mai sus au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța fiscală personalizată. Verifică întotdeauna forma la zi a Codului fiscal pe legislatie.just.ro și informările oficiale ANAF.

Referințe

1. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată", art. 310 — Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici. legislatie.just.ro (accesat 2026-08-05).
2. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 316 — Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA. legislatie.just.ro (accesat 2026-08-05).
3. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 317 — Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare sau servicii. legislatie.just.ro (accesat 2026-08-05).
4. Codul fiscal, art. 310^1 și art. 310^2 — Regimul special de scutire transfrontalier pentru întreprinderi mici (transpunere Directiva (UE) 2020/285).
5. Ordonanța Guvernului nr. 22/2025 — majorarea plafonului de scutire TVA de la 300.000 lei la 395.000 lei (Monitorul Oficial, 28 august 2025). Comunicat: mfinante.gov.ro (accesat 2026-08-05).
6. Ordinul ANAF nr. 393/2021 — procedura de evaluare a riscului fiscal și de anulare/înregistrare conform art. 316 (Monitorul Oficial nr. 286/22.03.2021).
7. Ordinul ANAF nr. 2509/2025 — proceduri de aplicare a regimului transfrontalier pentru întreprinderi mici, art. 310^1 și 310^2 (Monitorul Oficial nr. 1067/20.11.2025).
8. Directiva (UE) 2020/285 a Consiliului privind regimul special pentru întreprinderile mici. eur-lex.europa.eu (accesat 2026-08-05).
9. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare — cotele de TVA de la 1 august 2025 (standard 21%, cotă redusă unică 11%), Monitorul Oficial nr. 699/25.07.2025. legislatie.just.ro (accesat 2026-08-05).
10. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 304 și 305 — ajustarea TVA pentru bunuri/servicii și bunuri de capital; art. 314–315^1 — regimurile speciale OSS/IOSS; art. 330 — corectarea facturilor. legislatie.just.ro (accesat 2026-08-05).
11. OUG nr. 156/2024 — reducerea plafonului microîntreprinderilor (250.000 euro în 2025, 100.000 euro din 2026).
12. OUG nr. 120/2021 (RO e-Factura) și OUG nr. 70/2024 (RO e-TVA) — obligații de conformare digitală ale plătitorilor de TVA.
13. CJUE, cauzele conexate C-249/12 și C-250/12, Tulică și Plavoșin (2013) — regula prețului brut (TVA inclus în prețul convenit când părțile nu l-au prevăzut). eur-lex.europa.eu (accesat 2026-08-05).