Grupul fiscal unic de TVA

Grupul fiscal unic de TVA permite mai multor firme stabilite în România, strâns legate (aceiași asociați dețin peste 50% din capital), să depună un decont consolidat printr-un reprezentant. Astfel, soldurile de plată ale unor membri se compensează cu cele negative ale altora, îmbunătățind fluxul de numerar. În modelul român, grupul nu devine o singură persoană impozabilă: fiecare membru își păstrează codul de TVA, iar operațiunile dintre membri rămân taxabile.

Pe scurt

Grupul fiscal unic de TVA permite mai multor persoane impozabile stabilite în România, independente juridic dar strâns legate financiar, economic și organizatoric (aceiași asociați dețin peste 50% din capital), să depună un decont consolidat de TVA printr-un reprezentant. Practic, soldurile de TVA de plată ale unor membri se compensează cu soldurile negative ale altora, îmbunătățind fluxul de numerar la nivelul grupului. Atenție: în forma reglementată de art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, grupul nu devine o singură persoană impozabilă — fiecare membru își păstrează codul de TVA, iar operațiunile dintre membri rămân taxabile.

Cadrul legal

Grupul fiscal unic de TVA este reglementat de art. 269 alin. (9) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, detaliat prin punctul 5 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII („Taxa pe valoarea adăugată”).

Art. 269 alin. (9) Cod fiscal — „[...] este considerat drept grup fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în România care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relații strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric, financiar și economic”, în condițiile și limitele prevăzute în normele metodologice. Sursa: Codul fiscal, Legea 227/2015 — versiune consolidată (accesat 2026-09-02)

Reglementarea transpune posibilitatea prevăzută de art. 11 din Directiva 2006/112/CE (Directiva TVA), care permite statelor membre să trateze ca persoane impozabile legate entitățile strâns conectate.

Acte conexe relevante:

• Punctul 5 din Normele metodologice (aprobate prin HG nr. 1/2016) — condițiile de constituire, procedura de implementare și regulile privind decontul consolidat.
• OPANAF nr. 3.775/2015 privind competențe speciale ale organului fiscal central — stabilește că organul fiscal care administrează reprezentantul devine competent pentru obligațiile tuturor membrilor.
• OPANAF nr. 174/2026 (Monitorul Oficial nr. 105/9.II.2026) — reglementează formularul 300 „Decont de TVA”, care conține secțiunea dedicată decontului consolidat depus de reprezentantul grupului.

⚠️ De reținut: grupul fiscal unic de TVA (art. 269) este diferit de grupul fiscal pentru impozit pe profit (art. 42^1 și urm. din Codul fiscal). Sunt regimuri distincte, cu condiții și proceduri proprii; apartenența la unul nu o presupune pe a celuilalt.

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, grupul fiscal unic

Grupul fiscal unic este o formă de administrare a TVA prin care mai multe societăți legate între ele sunt tratate împreună pentru scopuri declarative. În modelul adoptat de România, grupul funcționează pe principiul consolidării decontului: fiecare membru rămâne o persoană impozabilă distinctă, cu propriul cod de înregistrare în scopuri de TVA (art. 316), însă un singur reprezentant depune un decont consolidat care însumează pozițiile de TVA ale tuturor membrilor.

Efectul principal este de flux de numerar (cash-flow): dacă un membru are TVA de plată, iar altul are TVA de recuperat (sold negativ), cele două se compensează în decontul consolidat, astfel încât grupul nu avansează la buget sume pe care ulterior ar trebui să le solicite înapoi prin rambursare.

⚠️ Nuanță importantă: spre deosebire de modelul „persoană impozabilă unică” din alte state membre, în România operațiunile dintre membrii grupului rămân taxabile — fiecare membru emite facturi cu TVA către ceilalți, iar TVA aferentă intră în deconturile individuale. Grupul nu elimină TVA pe tranzacțiile intra-grup; el doar consolidează soldul final de plată/recuperat.

Cine poate forma un grup fiscal unic

Condițiile, cumulative, sunt prevăzute de art. 269 alin. (9) și de pct. 5 din Norme:

• Persoane impozabile stabilite în România, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316.
• Minimum două persoane impozabile.
• Legătură strânsă financiar, economic și organizatoric: se consideră îndeplinită atunci când capitalul membrilor este deținut, direct sau indirect, în proporție de peste 50%, de către aceiași asociați. Termenul „asociați” include și acționarii, în sensul Legii societăților nr. 31/1990. Îndeplinirea condiției se dovedește prin certificatul constatator eliberat de registrul comerțului (ONRC).
• O persoană impozabilă nu poate face parte decât dintr-un singur grup fiscal.
• Opțiunea trebuie să vizeze o perioadă de cel puțin 2 ani și se referă la grup, nu la fiecare membru în parte.
• Toți membrii trebuie să aplice aceeași perioadă fiscală (toți lunar sau toți trimestrial).

⚠️ Entități fără „capital social” (PFA, întreprinderi individuale/familiale, asocieri, sucursale). Criteriul legăturii strânse este construit în jurul deținerii a peste 50% din capital de către aceiași asociați — un test croit pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990. Pentru persoanele impozabile fără capital social în sens societar (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale, asocieri fără personalitate juridică) sau pentru sucursalele unor entități străine, testul deținerii de capital este greu ori imposibil de aplicat direct, astfel încât în practică grupul fiscal unic vizează, în esență, societăți comerciale cu capital social. Legea nu enumeră expres forme excluse, dar mecanismul de verificare a legăturii (certificatul constatator ONRC privind structura acționariatului) presupune existența unui capital deținut de asociați comuni.

Reprezentantul grupului și decontul consolidat

Grupul desemnează un reprezentant, care centralizează raportarea. Potrivit pct. 5 alin. (13)-(14) din Norme:

• Fiecare membru (altul decât reprezentantul) își întocmește propriul decont de TVA (formular 300, în temeiul art. 323), raportând toate operațiunile proprii — livrări, prestări, importuri, achiziții intracomunitare — și îl transmite reprezentantului;
• membrul nu plătește taxa datorată și nu solicită rambursare în baza propriului decont;
• reprezentantul depune decontul consolidat, în care preia soldurile de TVA de plată și soldurile negative ale membrilor, inclusiv soldurile neachitate/nesolicitate de la sfârșitul perioadei fiscale anterioare.

Prin OPANAF nr. 3.775/2015, organul fiscal care administrează reprezentantul devine competent să administreze obligațiile fiscale ale tuturor membrilor; totodată a fost eliminată vechea condiție ca toți membrii să fie administrați de același organ fiscal, astfel încât grupul poate cuprinde societăți din raze teritoriale diferite.

Membrii cu drept de deducere parțial (pro-rata) — un dezavantaj structural

Pentru că în modelul românesc operațiunile intra-grup rămân taxabile, apartenența la grup nu neutralizează costul de TVA suportat de un membru care nu are drept de deducere integral. Un membru cu pro-rata subunitară — tipic în sectorul financiar-bancar, de asigurări sau imobiliar (operațiuni scutite fără drept de deducere, art. 292 Cod fiscal) — deduce doar proporțional TVA facturată de ceilalți membri pe achizițiile intra-grup, restul rămânând cost nedeductibil.

Acesta este un dezavantaj absent în statele care aplică modelul de persoană impozabilă unică: acolo operațiunile interne sunt în afara sferei TVA (nu se facturează TVA între membri — v. CJUE C-184/23), deci nu apare TVA nedeductibilă la achizițiile din interiorul grupului. În România, dimpotrivă, grupul aduce doar avantajul de flux de numerar pe soldul consolidat, dar nu înlătură pierderea de TVA la membrii cu drept de deducere limitat. Pentru astfel de structuri, oportunitatea constituirii grupului trebuie evaluată punctual: câștigul de cash-flow poate fi diminuat sau anulat de TVA nedeductibilă pe fluxurile intra-grup.

Aspecte practice

Procedura de constituire, pas cu pas

1. Verifică eligibilitatea: cel puțin două persoane impozabile stabilite în România, înregistrate în scopuri de TVA (art. 316), cu aceiași asociați deținând peste 50% din capital și aceeași perioadă fiscală.
2. Desemnează reprezentantul grupului.
3. Depune cererea de implementare (formularul „Cerere privind grupul fiscal unic”) la organul fiscal competent pentru administrarea reprezentantului, însoțită de documentele justificative — în special certificatul constatator ONRC care atestă structura acționariatului. Opțiunea trebuie să vizeze cel puțin 2 ani.
4. Așteaptă decizia: organul fiscal comunică reprezentantului decizia de aprobare sau de respingere în termen de 60 de zile de la depunerea documentației complete.
5. Intrarea în vigoare: în cazul aprobării, grupul funcționează începând cu prima zi a lunii următoare comunicării deciziei (dacă membrii au perioadă fiscală lunară), respectiv prima zi a perioadei fiscale următoare (dacă nu au perioada lunară).

Pe durata funcționării

• Fiecare membru continuă să emită facturi și să țină evidența TVA proprie; transmite decontul propriu reprezentantului.
• Reprezentantul depune decontul consolidat (formular 300, bifând caseta dedicată — reglementat prin OPANAF nr. 174/2026), efectuează plata soldului consolidat sau solicită rambursarea.
• Orice modificare a componenței sau a condițiilor trebuie comunicată organului fiscal.

Cine răspunde pentru plata soldului consolidat

Debitorul principal al soldului consolidat de plată este reprezentantul, care depune decontul și efectuează plata la buget. Legea nu instituie o răspundere solidară automată a tuturor membrilor pentru soldul consolidat neachitat de reprezentant. Răspunderea solidară a unui membru se poate angaja doar de organul fiscal, prin decizie, în cazurile expres prevăzute de art. 25–26 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) — de exemplu, persoana care, cu rea-credință, a determinat insolvabilitatea debitorului. Fiecare membru rămâne, în rest, titularul obligațiilor aferente operațiunilor proprii preluate în decontul consolidat.

⚠️ De reținut (analiză proprie): riscul de neplată se concentrează la nivelul reprezentantului; ceilalți membri nu devin automat coobligați pentru soldul net al grupului, ci doar în condițiile generale de răspundere solidară din Codul de procedură fiscală. Un acord intern (convenție de grup) care să reglementeze regresul între membri este recomandabil.

Rambursarea soldului negativ consolidat

Când decontul consolidat are sold negativ, reprezentantul poate opta, ca orice persoană impozabilă (art. 303 Cod fiscal), între reportarea soldului în perioada următoare și solicitarea rambursării. Procedura de rambursare este cea de drept comun:

• termenul de soluționare este, de regulă, de 45 de zile de la înregistrarea cererii (art. 77 Cod de procedură fiscală), prelungit dacă se dispune control;
• deconturile cu risc fiscal se rambursează cu inspecție fiscală anticipată; celelalte, cu control ulterior;
• încadrarea la risc se face pe baza fișei de analiză de risc / SIN.

⚠️ Particularitate a grupului (analiză proprie): întrucât decontul consolidat înglobează operațiunile tuturor membrilor, riscul fiscal se poate declanșa de profilul oricărui membru, nu doar al reprezentantului. Un singur membru cu indicatori de risc poate atrage control anticipat pentru rambursarea întregului grup — element de luat în calcul la decizia de constituire.

Obligații digitale conexe: e-Factura, SAF-T și decontul precompletat RO e-TVA

Grupul fiscal unic de TVA nu creează excepții de la obligațiile de raportare digitală, tocmai pentru că operațiunile intra-grup rămân taxabile:

• RO e-Factura — facturile B2B între persoane impozabile stabilite în România se transmit exclusiv prin sistem din 1 iulie 2024 (B2C obligatoriu din 1 ianuarie 2025). Facturile emise între membrii grupului se transmit tot prin e-Factura, ca orice factură cu TVA.
• SAF-T (declarația D406) — fiecare membru depune propriul D406; nu există un fișier SAF-T consolidat la nivel de grup (etapizare: mari contribuabili din 2022, mijlocii din 2023, mici și nerezidenți din 1 ianuarie 2025).
• Decontul precompletat RO e-TVA (OUG nr. 70/2024, modificată prin OUG nr. 87/2024) — ANAF pune la dispoziție decontul precompletat din datele sistemelor (e-Factura, SAF-T etc.). Reprezentantul reconciliază aceste date la nivel consolidat cu deconturile primite de la membri și depune formularul 300 consolidat; notificările RO e-TVA de conformare (diferențe ≥ 20% și ≥ 5.000 lei) și sancțiunile se aplică din 1 august 2025.

⚠️ Analiză proprie: sarcina de reconciliere între datele precompletate (agregate din e-Facturile și SAF-T-urile individuale ale membrilor) și decontul consolidat revine reprezentantului, care răspunde de corectitudinea decontului 300 depus pentru grup.

Ieșirea din grup și încetarea

• Dacă un membru nu mai îndeplinește criteriile, organul fiscal îi anulează calitatea de membru (din oficiu sau la cerere); anularea produce efecte din prima zi a lunii următoare constatării.
• La părăsirea unui grup care nu încetează, persoana impozabilă întocmește primul decont propriu doar pe baza operațiunilor efectuate după ieșire, fără a prelua soldul din decontul consolidat anterior.

Anularea codului de TVA al unui membru

Dacă unui membru i se anulează înregistrarea în scopuri de TVA — inclusiv din oficiu, în cazurile de la art. 316 alin. (11) Cod fiscal (declarare ca inactiv fiscal, risc fiscal ridicat, neîndeplinirea obligațiilor declarative) — acesta nu mai îndeplinește condiția de a fi persoană impozabilă înregistrată conform art. 316.

⚠️ Analiză proprie: membrul își pierde calitatea din data la care produce efecte anularea codului de TVA, iar reprezentantul îl exclude din primul decont consolidat depus după acea dată. Operațiunile efectuate de membru înainte de anulare rămân reflectate în deconturile perioadei respective; nu se reconstituie retroactiv deconturile consolidate anterioare. Dacă membrul se reînregistrează ulterior în scopuri de TVA, reintrarea în grup necesită o nouă cerere.

Schimbarea reprezentantului

Mecanismul se sprijină pe un reprezentant unic și pe competența specială a organului fiscal al acestuia (OPANAF nr. 3.775/2015). Norme pct. 5 cer ca orice modificare privind grupul să fie comunicată organului fiscal, dar nu detaliază pas cu pas înlocuirea reprezentantului (deces/dizolvare, retragere, decizie a membrilor).

⚠️ Analiză proprie: la înlocuirea reprezentantului, competența de administrare a grupului urmează noul reprezentant (se poate schimba organul fiscal competent, conform OPANAF 3.775/2015); soldurile de TVA aferente perioadelor administrate de reprezentantul anterior rămân stinse/urmărite sub acesta, iar noul reprezentant preia raportarea consolidată de la data desemnării. Este recomandabilă notificarea prealabilă a organului fiscal pentru a asigura continuitatea decontului consolidat.

Insolvența reprezentantului sau a unui membru

Legislația fiscală nu reglementează explicit efectul insolvenței (Legea nr. 85/2014) asupra grupului fiscal unic.

⚠️ Analiză proprie: soldul consolidat aferent perioadei rămâne obligație a reprezentantului (devenind creanță bugetară în procedura de insolvență a acestuia); un membru intrat în insolvență care își pierde calitatea de persoană impozabilă activă iese din grup, operațiunile sale anterioare rămânând în deconturile perioadei respective. Continuitatea grupului impune, la nevoie, desemnarea unui nou reprezentant. Soldurile negative nesolicitate ale membrului insolvent nu se pot valorifica de grup după deschiderea procedurii decât în condițiile Legii nr. 85/2014.

Greșeli frecvente de evitat

• A crede că dispare TVA pe tranzacțiile intra-grup — fals: operațiunile dintre membri rămân taxabile; beneficiul este de cash-flow, nu de scutire.
• Perioade fiscale diferite între membri — blochează constituirea; aliniază-le înainte de cerere.
• Opțiune sub 2 ani — nu este validă; angajamentul minim este de 2 ani.
• Un membru în două grupuri — interzis.
• Confuzia cu grupul fiscal pentru impozit pe profit (art. 42^1 Cod fiscal) — sunt regimuri separate.

Legislație europeană

Grupul fiscal unic de TVA are ca temei de drept al Uniunii articolul 11 din Directiva 2006/112/CE (Directiva TVA), care preia fostul art. 4 alin. (4) al doilea paragraf din a Șasea Directivă 77/388/CEE. Este o facultate lăsată statelor membre, iar România a exercitat-o prin art. 269 alin. (9) din Codul fiscal.

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 2006/112/CE, art. 11 — „[...] fiecare stat membru poate considera ca persoană impozabilă unică orice persoane stabilite pe teritoriul statului membru respectiv care, fiind independente din punct de vedere juridic, sunt strâns legate între ele prin legături financiare, economice și organizatorice. Un stat membru care își exercită opțiunea [...] poate adopta orice măsuri necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale sau a fraudei prin utilizarea prezentei dispoziții.” Sursa: Directiva 2006/112/CE — versiune consolidată, art. 11 (accesat 2026-09-02)

Două trăsături ale textului european sunt esențiale pentru înțelegerea regimului român:

• Caracter opțional — Directiva spune „poate”, astfel încât fiecare stat membru decide dacă introduce mecanismul și, în bună măsură, sub ce formă. România l-a introdus, dar într-o variantă proprie (v. mai jos).
• Efectul-tip: „persoană impozabilă unică” — modelul urmărit de Directivă este tratarea membrilor ca o singură persoană impozabilă. Acesta este reperul pe care se sprijină jurisprudența CJUE.

Transpunerea în dreptul român

România a transpus art. 11 într-o formă atipică, de „consolidare a decontului”, nu de persoană impozabilă unică:

• fiecare membru își păstrează propriul cod de TVA (art. 316) și rămâne persoană impozabilă distinctă;
• operațiunile dintre membrii grupului rămân taxabile — se emit facturi cu TVA în interiorul grupului;
• se consolidează doar soldul final de plată/recuperat, prin decontul depus de reprezentant.

⚠️ Observație de conformitate (analiză proprie): modelul român produce doar un avantaj de flux de numerar, nu efectul deplin de „persoană impozabilă unică” prevăzut de art. 11 și confirmat de CJUE. Fiind vorba de o facultate cu marjă largă de apreciere pentru statele membre, alegerea României se încadrează în discreția permisă de Directivă; consecința practică este însă că soluțiile CJUE privind neimpozitarea operațiunilor intra-grup nu se aplică în România (v. cauza C-184/23 de mai jos), tocmai pentru că legiuitorul român nu a adoptat efectul de persoană impozabilă unică.

Este transpunerea validă? Poate un contribuabil invoca efectul direct al art. 11?

Întrebarea firească este dacă modelul român de consolidare a decontului „transpune” cu adevărat art. 11 și dacă un contribuabil ar putea invoca direct art. 11 pentru a pretinde neimpozitarea livrărilor intra-grup.

• Marja de apreciere. Art. 11 este o facultate, iar CJUE a confirmat că statele membre dispun de o marjă largă în definirea condițiilor și a sferei grupului TVA (C-480/10, Comisia/Suedia; C-85/11, Comisia/Irlanda). Efectul de „persoană impozabilă unică”, cu neimpozitarea operațiunilor interne, se produce doar dacă statul adoptă acest model; România a ales un alt model, permis de discreția Directivei.
• Fără efect direct. În cauza C-162/07, Ampliscientifica și Amplifin (22 mai 2008), CJUE a statuat că dispoziția privind grupul TVA (fostul art. 4 alin. (4) al doilea paragraf, preluat în art. 11) nu este suficient de necondiționată pentru a produce efect direct — aplicarea sa presupune reglementări naționale care să-i detalieze întinderea. În consecință, un contribuabil român nu poate invoca direct art. 11 în fața organului fiscal pentru a obține neimpozitarea operațiunilor intra-grup.

⚠️ Concluzie (analiză proprie): alegerea României se încadrează, cel mai probabil, în marja de apreciere permisă de art. 11, iar lipsa efectului direct (C-162/07) face ca remediul unui contribuabil nemulțumit să fie unul de lege ferenda / la nivelul dialogului Comisie–stat, nu invocarea directă a Directivei. Un risc teoretic de infringement subzistă dacă s-ar considera că modelul golește de conținut esența art. 11, dar jurisprudența actuală tolerează variații naționale semnificative.

Surse: CJUE, C-162/07 Ampliscientifica · CJUE, C-480/10 Comisia/Suedia (accesat 2026-09-03)

Jurisprudență CJUE

Cauza C-141/20, Norddeutsche Gesellschaft für Diakonie mbH (1 decembrie 2022) — un stat membru poate desemna drept persoană impozabilă unică societatea „dominantă” a grupului, cu condiția ca aceasta să-și poată impune voința și să nu existe risc de pierdere fiscală; statul nu poate adăuga însă condiții peste art. 11 (a fost respinsă cerința deținerii majorității drepturilor de vot pe lângă majoritatea capitalului). Sursa: CJUE, C-141/20 (accesat 2026-09-02)

Cauza C-184/23, Finanzamt T (II) (11 iulie 2024) — prestațiile efectuate cu titlu oneros între membrii aceluiași grup TVA nu sunt supuse TVA, chiar dacă beneficiarul nu poate deduce integral taxa. Motiv: membrii formează o singură persoană impozabilă, iar operațiunile interne sunt în afara sferei TVA. Sursa: CJUE, C-184/23 (ECLI:EU:C:2024:599) (accesat 2026-09-02)

Cauzele C-7/13, Skandia America (17 septembrie 2014) și C-812/19, Danske Bank (11 martie 2021) — apartenența unei sucursale sau a sediului central la un grup TVA rupe regula „sediu central–sucursală = o singură persoană impozabilă” (C-210/04, FCE Bank): serviciile dintre ele devin taxabile, iar grupul TVA este limitat teritorial la sediile stabilite în statul membru care aplică art. 11. Sursa: CJUE, C-812/19, Danske Bank (accesat 2026-09-02)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Fără efect asupra tranzacțiilor intra-grup în RO. Spre deosebire de statele cu model de persoană impozabilă unică (Germania), unde operațiunile interne sunt neimpozabile (C-184/23), în România acestea rămân taxabile — grupul român nu beneficiază de „scutirea” intra-grup, ci doar de compensarea soldurilor în decontul consolidat.
• Dimensiune transfrontalieră. Grupul român cuprinde exclusiv persoane stabilite în România (art. 269 alin. 9), în acord cu limitarea teritorială confirmată de CJUE în Danske Bank. În oglindă, logica Skandia/Danske Bank poate face taxabile în România serviciile primite de o sucursală/sediu românesc de la un sediu al aceleiași entități care este membru al unui grup TVA într-un alt stat membru — aspect de verificat în structurile multinaționale (mai ales în sectorul financiar, cu drept de deducere limitat).
• Măsuri anti-abuz. Art. 11 al doilea paragraf permite statului să adopte măsuri împotriva evaziunii/fraudei prin utilizarea grupului; condițiile române (legătură de peste 50% între aceiași asociați, opțiune pe minimum 2 ani, aceeași perioadă fiscală) se citesc în această cheie, dar nu pot depăși limitele stabilite de CJUE în C-141/20.

Întrebări frecvente

Grupul fiscal unic de TVA scutește tranzacțiile dintre societățile membre? Nu. În modelul din România (art. 269 alin. (9) Cod fiscal), operațiunile dintre membri rămân taxabile, cu facturare și TVA. Beneficiul este consolidarea decontului și, implicit, un flux de numerar mai bun — nu eliminarea TVA intra-grup.

Câte societăți trebuie să fie într-un grup? Minimum două persoane impozabile stabilite în România, înregistrate în scopuri de TVA.

Ce înseamnă „legătură strânsă” cerută de lege? Se consideră îndeplinită când capitalul membrilor este deținut, direct sau indirect, în proporție de peste 50% de către aceiași asociați (inclusiv acționari). Se dovedește cu certificat constatator ONRC.

Pe ce perioadă mă angajez? Opțiunea trebuie să vizeze cel puțin 2 ani și privește grupul în ansamblu, nu fiecare membru separat.

Cine plătește TVA la buget? Reprezentantul grupului, pe baza decontului consolidat. Membrii nu plătesc și nu solicită rambursare individual; ei doar transmit reprezentantului deconturile proprii.

În cât timp răspunde ANAF la cererea de constituire? Decizia de aprobare sau respingere se comunică reprezentantului în 60 de zile de la depunerea documentației complete.

Este același lucru cu grupul fiscal pentru impozit pe profit? Nu. Grupul fiscal unic de TVA (art. 269) și grupul fiscal pentru impozit pe profit (art. 42^1 și urm.) sunt regimuri distincte, cu condiții și proceduri proprii.

Dacă reprezentantul nu plătește soldul consolidat, răspund solidar ceilalți membri? Nu automat. Debitorul principal este reprezentantul. Răspunderea solidară a unui membru se poate angaja doar de organul fiscal, în cazurile prevăzute de art. 25–26 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) — nu există o coobligare automată a membrilor pentru soldul net al grupului.

Poate un PFA sau o sucursală a unei firme străine să facă parte din grup? În practică, greu. Condiția „peste 50% din capital deținut de aceiași asociați” este croită pentru societăți cu capital social (Legea nr. 31/1990). Pentru PFA, întreprinderi individuale/familiale, asocieri sau sucursale, testul deținerii de capital este dificil de aplicat, astfel că grupul vizează în esență societăți comerciale.

Grupul mă scutește de e-Factura și SAF-T pentru operațiunile dintre membri? Nu. Facturile intra-grup se transmit prin RO e-Factura (B2B obligatoriu din 1 iulie 2024), iar fiecare membru depune propriul SAF-T (D406) — nu există fișier consolidat. Reprezentantul reconciliază datele la nivel de grup pentru decontul precompletat RO e-TVA.

Pot invoca art. 11 din Directiva TVA ca să nu plătesc TVA pe facturile dintre membri? Nu. Art. 11 nu are efect direct (CJUE, C-162/07 Ampliscientifica), iar România a ales legal modelul de consolidare a decontului, în care operațiunile intra-grup rămân taxabile. Neimpozitarea intra-grup apare doar în statele care aplică modelul „persoană impozabilă unică”.

Practică și opinii

Regimul grupului fiscal unic de TVA din România a fost analizat pe larg în literatura profesională de specialitate (CECCAR, Universul Juridic, portaluri fiscale precum avocatnet.ro și infotva.manager.ro), care subliniază constant două idei-cheie.

⚠️ Observație de practică fiscală — Publicații de specialitate (ex. CECCAR Business Magazine, „Procedura de implementare și de administrare a grupului fiscal unic”) Principalul avantaj al grupului este optimizarea fluxului de numerar: soldurile de TVA de plată ale unor membri se compensează cu soldurile negative ale altora în decontul consolidat, reducând sumele imobilizate în rambursări. Modelul românesc este de tip „consolidare a decontului”, nu de „persoană impozabilă unică”, motiv pentru care operațiunile intra-grup rămân în sfera TVA. Sursa: CECCAR Business Magazine (accesat 2026-09-02)

Comentariile de specialitate atrag atenția asupra rigorii condiției de eligibilitate (deținerea de peste 50% de aceiași asociați, dovedită prin certificat constatator ONRC) și asupra angajamentului de minimum 2 ani, care fac ca decizia de constituire să necesite o analiză prealabilă a structurii de grup și a pozițiilor de TVA ale fiecărei entități.

⚠️ Opiniile de mai sus sunt interpretări profesionale, utile pentru context, dar nu înlocuiesc textul legal. Pentru cazuri concrete, verifică versiunea consolidată a Codului fiscal și a Normelor metodologice și, la nevoie, solicită o soluție fiscală individuală anticipată (SFIA) sau consultanță de specialitate.

Referințe

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 269 alin. (9)-(11) — versiune consolidată în vigoare (08.08.2026): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/312601 (accesat 2026-09-02)
2. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (aprobate prin HG nr. 1/2016), pct. 5 — Titlul VII TVA: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/174823 (accesat 2026-09-02)
3. Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, art. 11 (grupuri TVA): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:02006L0112-20240101 (accesat 2026-09-02)
4. OPANAF nr. 3.775/2015 privind unele competențe speciale ale organului fiscal central (administrarea reprezentantului grupului fiscal unic).
5. OPANAF nr. 174/2026 pentru aprobarea formularului 300 „Decont de TVA” (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 105/9.II.2026): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/D300_OPANAF_174_2026.pdf (accesat 2026-09-02)
6. Anexa nr. 2 — „Cerere privind grupul fiscal unic” (ANAF): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/A2_CERERE.pdf (accesat 2026-09-02)
7. CECCAR Business Magazine — „Procedura de implementare și de administrare a grupului fiscal unic”: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/procedura-de-implementare-si-de-administrare-a-grupului-fiscal-unic/a/p0aklVeMgbnWYyI4Gvz7 (accesat 2026-09-02)
8. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 25–26 (răspunderea solidară) și art. 77 (termenul de soluționare a cererilor).
9. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
10. OUG nr. 70/2024 privind decontul precompletat RO e-TVA (Monitorul Oficial nr. 582/21.06.2024), modificată prin OUG nr. 87/2024 (MO nr. 608/28.06.2024): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_70_2024.pdf (accesat 2026-09-03)
11. RO e-Factura (facturare electronică B2B din 1.07.2024) și SAF-T / declarația D406 (OPANAF nr. 1.783/2021) — cadrul obligațiilor digitale conexe.
12. CJUE, C-162/07, Ampliscientifica și Amplifin (22.05.2008) — art. 11 nu are efect direct: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62007CJ0162 (accesat 2026-09-03)
13. CJUE, C-480/10, Comisia/Suedia (25.04.2013) — marja de apreciere a statelor la definirea grupului TVA: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62010CJ0480 (accesat 2026-09-03)