Sistemul VIES — Validare Partener UE și Consecințe

Sistemul VIES (VAT Information Exchange System) este baza de date a UE în care verifici dacă un partener dintr-un alt stat membru are cod de TVA valid pentru operațiuni intracomunitare. Din 1 ianuarie 2020, comunicarea unui cod valabil este condiție de fond pentru scutirea de TVA la livrările intracomunitare de bunuri. Un cod invalid poate atrage recalificarea ca livrare internă, cu TVA (în general 21%), dobânzi și penalități.

Pe scurt

VIES (VAT Information Exchange System) este baza de date electronică a Uniunii Europene prin care poți verifica dacă un partener comercial dintr-un alt stat membru are un cod de TVA valid pentru operațiuni intracomunitare. Verificarea nu este o simplă formalitate: începând cu 1 ianuarie 2020, comunicarea de către client a unui cod de TVA valabil dintr-un alt stat membru este o condiție de fond pentru aplicarea scutirii de TVA (cota 0%) la livrările intracomunitare de bunuri, potrivit art. 294 alin. (2) din Codul Fiscal. Dacă facturezi fără TVA către un partener al cărui cod este invalid în VIES, riști recalificarea operațiunii ca livrare internă, cu obligația de plată a TVA (în general 21%) plus dobânzi și penalități.

Cadrul legal

Validarea partenerului UE în VIES se sprijină pe un lanț de norme europene transpuse în dreptul intern.

Legislația europeană

• Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA este baza legală a sistemului VIES: statele membre pun reciproc la dispoziție, prin schimb electronic, datele de înregistrare în scopuri de TVA, astfel încât valabilitatea unui cod să poată fi verificată în timp real.

  Sursa: Regulamentul (UE) nr. 904/2010, CELEX 32010R0904 (accesat 2026-08-05)

• Directiva 2006/112/CE (Directiva TVA), art. 138, reglementează scutirea livrărilor intracomunitare. După modificarea prin Directiva (UE) 2018/1910 (pachetul „quick fixes”, aplicabil de la 1 ianuarie 2020), scutirea este condiționată explicit de faptul că beneficiarul este identificat în scopuri de TVA în alt stat membru și a comunicat furnizorului acel cod.

  Sursa: Directiva (UE) 2018/1910, CELEX 32018L1910 (accesat 2026-08-05)

Legislația română

Directiva 2018/1910 a fost transpusă în Codul Fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 (M. Of. nr. 72 din 31 ianuarie 2020). Textele relevante din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) sunt:

• Art. 294 alin. (2) lit. a) — este scutită de taxă cu drept de deducere livrarea intracomunitară de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, bunurile fiind transportate din România în acel stat.

• Art. 294 alin. (2^1) — scutirea de la alin. (2) lit. a) nu se aplică dacă furnizorul nu a depus declarația recapitulativă (art. 325) sau aceasta nu conține informațiile corecte, cu excepția cazului în care furnizorul justifică în mod corespunzător deficiența.

• Art. 325 — obligația de a depune lunar declarația recapitulativă (formularul 390 „VIES”), până la data de 25 a lunii următoare, cu codurile de TVA ale partenerilor și valorile operațiunilor.

  Sursa: Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015 — art. 294 și 325 (accesat 2026-08-05)

Modul concret de justificare a scutirii (documente de transport, prezumțiile privind dovada expedierii și remedierea deficienței declarative) este detaliat în Instrucțiunile aprobate prin OMFP nr. 103/2016, modificate prin OMFP nr. 2148/2020.

Sursa: OMFP nr. 2148/2020 (accesat 2026-08-05)

Explicație detaliată

Ce este VIES și ce verifică

VIES (VAT Information Exchange System / Sistemul de schimb de informații privind TVA) este un instrument electronic pus la dispoziție de Comisia Europeană care interoghează, în timp real, bazele de date naționale de TVA ale statelor membre. VIES nu este o bază de date centralizată separată — el doar întreabă administrația fiscală a statului partenerului dacă un anumit cod de TVA este valid și activat pentru operațiuni intracomunitare la momentul interogării.

Rezultatul unei verificări este binar:

• VALID — codul de TVA există și este activat pentru tranzacții intra-UE; partenerul poate primi livrări intracomunitare scutite.
• INVALID — codul nu există, a fost dezactivat/radiat, ori nu este activat pentru operațiuni intracomunitare în statul respectiv.

Atenție: a fi înregistrat în scopuri de TVA „pur intern” într-un stat membru nu înseamnă automat că partenerul apare valid în VIES. În multe state, activarea codului pentru operațiuni intracomunitare este un pas distinct. Un cod „INVALID” în VIES nu înseamnă neapărat fraudă — poate fi o înregistrare recentă, neactivată încă pentru intra-UE — dar, până la clarificare, nu ai temei pentru scutire.

De ce contează: codul valid ca „condiție de fond”

Până în 2019, jurisprudența Curții de Justiție a UE trata codul de TVA și declarația recapitulativă mai degrabă ca cerințe formale: dacă operațiunea intracomunitară era reală (bunurile chiar traversau granița către o persoană impozabilă), scutirea nu putea fi refuzată doar pentru un cod lipsă.

Pachetul „quick fixes” (Directiva 2018/1910), aplicabil de la 1 ianuarie 2020 și transpus prin OG nr. 6/2020, a schimbat radical situația. În prezent, potrivit art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal, două elemente au devenit condiții de fond (substanțiale) ale scutirii:

1. cumpărătorul comunică furnizorului un cod de TVA valabil dintr-un alt stat membru; și
2. furnizorul raportează corect operațiunea în declarația recapitulativă (D390) — condiție prevăzută expres de art. 294 alin. (2^1).

Practic: chiar dacă bunurile ajung real în alt stat membru, lipsa unui cod VIES valid comunicat de client este suficientă pentru a pierde scutirea.

Mecanismul fiscal al livrării intracomunitare

Într-o tranzacție B2B între firme din state UE diferite:

1. Furnizorul (ex.: firma din România) emite factura fără TVA (scutire cu drept de deducere — „cota 0%”), menționând codurile de TVA ale ambelor părți și temeiul scutirii.
2. Cumpărătorul din celălalt stat membru declară o achiziție intracomunitară și aplică taxarea inversă (reverse charge), colectând și deducând simultan TVA la cota din statul său.

Rezultatul este că TVA se datorează efectiv în statul de destinație (principiul impozitării la destinație), iar dubla impozitare este evitată. Acest mecanism funcționează numai dacă ambele coduri sunt valide în VIES — de aceea validarea codului partenerului este piatra de temelie a întregii operațiuni.

Când codul este invalid: consecințe

Dacă furnizorul aplică scutirea, dar codul cumpărătorului nu este valid în VIES:

• operațiunea nu îndeplinește condiția de fond de la art. 294 alin. (2) și poate fi recalificată drept livrare internă;
• furnizorul devine dator cu TVA la cota internă (în general 21% de la 1 august 2025, potrivit Legii nr. 141/2025), calculat asupra bazei impozabile;
• la acest debit se adaugă dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală;
• în cazuri de neglijență gravă sau conivență, există risc de a fi considerat parte la o fraudă de tip carusel, cu refuzul dreptului de deducere și eventuale consecințe contravenționale/penale.

Justificarea și remedierea deficienței declarative

Codul Fiscal lasă o „supapă”: potrivit art. 294 alin. (2^1), chiar dacă declarația recapitulativă a fost omisă sau greșită, furnizorul păstrează scutirea dacă justifică corespunzător deficiența. Instrucțiunile aprobate prin OMFP nr. 103/2016 (modificate prin OMFP nr. 2148/2020) precizează că deficiența se consideră remediată dacă este corectată ulterior, dar nu mai târziu de finalizarea inspecției fiscale — de exemplu, prin includerea livrării într-o declarație recapitulativă rectificativă pentru perioada corectă sau corectarea valorii/denumirii clientului. Această clemență privește doar eroarea declarativă din D390; ea nu acoperă situația în care codul partenerului era invalid ori transportul nu poate fi dovedit.

Domeniul de aplicare: bunuri, servicii și calitatea de cumpărător

Regulile „quick fixes” din 2020 (codul VIES valid drept condiție de fond) privesc exclusiv livrările intracomunitare de bunuri — art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal și art. 138 din Directiva TVA. Pentru servicii și pentru firma română aflată în poziția de cumpărător se aplică reguli distincte, prezentate mai jos.

Prestările intracomunitare de servicii B2B

La serviciile prestate între persoane impozabile din state membre diferite, locul prestării este la beneficiar (art. 278 alin. (2) din Codul Fiscal), iar beneficiarul aplică taxarea inversă (art. 307 alin. (2)). Aici codul de TVA valid nu este o „condiție de fond” în sensul quick fixes (regim aplicabil doar bunurilor), ci dovada esențială că beneficiarul este o persoană impozabilă care acționează ca atare.

Consecința unui cod invalid diferă față de bunuri: dacă beneficiarul nu este, în realitate, persoană impozabilă, locul prestării se poate muta în România, iar prestatorul român ar fi trebuit să factureze cu TVA românesc (21%) — nu este vorba de o „recalificare ca livrare internă”, ci de stabilirea greșită a locului prestării. De aceea verificarea VIES rămâne recomandată și pentru servicii. Notă: prestările intracomunitare de servicii taxabile la beneficiar se raportează tot în declarația recapitulativă (D390), alături de livrările de bunuri (art. 325 CF).

Firma română în calitate de cumpărător (achiziție intracomunitară)

Când firma română cumpără bunuri/servicii dintr-un alt stat membru, ea realizează o achiziție intracomunitară și aplică taxarea inversă (art. 307 alin. (2) CF): autolichidează TVA românesc în decont și îl deduce simultan (dacă are drept de deducere). Pentru a fi ea însăși validă în VIES, are nevoie fie de:

• înregistrarea normală în scopuri de TVA — art. 316 CF (plătitor de TVA); fie de
• un cod special de TVA — art. 317 CF (pentru persoana care nu este plătitor „normal”, dar face achiziții intracomunitare de bunuri peste plafon ori primește/prestează servicii intracomunitare).

Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI) a fost desființat prin OUG nr. 84/2016 (de la 1 ianuarie 2017): nu mai există o înscriere separată în ROI. Odată activat, codul de la art. 316 sau art. 317 apare direct în VIES, care a devenit sursa unică de validare.

Neplătitorii de TVA: PFA, întreprinderi individuale, microîntreprinderi

O persoană care nu este înregistrată normal în scopuri de TVA (PFA, întreprindere individuală, microîntreprindere neplătitoare) este obligată să solicite cod special de TVA (art. 317 CF) atunci când valoarea achizițiilor intracomunitare de bunuri depășește, într-un an calendaristic, plafonul de 10.000 euro (echivalent în lei) — sau, opțional, înainte de a-l atinge. Pentru serviciile intracomunitare primite sau prestate, codul special este necesar indiferent de plafon.

Cu codul de la art. 317, persoana apare în VIES cu un statut restrâns: codul este valabil doar pentru operațiuni intracomunitare (nu conferă drept de deducere pentru achizițiile interne) și impune aplicarea taxării inverse la achiziții, cu plata TVA prin decontul special (formular 301).

Surse: Codul Fiscal — art. 278, 307, 316, 317; OUG nr. 84/2016 (accesat 2026-08-05)

Pierdere „automată” a scutirii? Proporționalitate și bună-credință

Afirmația că un cod VIES invalid duce „automat” la pierderea scutirii trebuie nuanțată. Considerentul (7) al Directivei (UE) 2018/1910 și art. 294 alin. (2^1) CF păstrează scutirea atunci când furnizorul justifică în mod corespunzător deficiența — însă această supapă vizează, în esență, eroarea declarativă din D390, nu un cod realmente invalid. Jurisprudența CJUE privind proporționalitatea și buna-credință (C-21/16 Euro Tyre, C-146/05 Collée, C-273/11 Mecsek-Gabona, în principal anterioară quick fixes) confirmă că o simplă neregulă formală nu ar trebui să anuleze o livrare intracomunitară reală. Rămâne deci o marjă de apreciere — dar ea este mult mai largă pentru deficiența de raportare decât pentru lipsa unui cod valid comunicat, pe care legiuitorul l-a ridicat deliberat la rang de condiție de fond.

Activarea ulterioară (retroactivă) a codului

Dacă la data livrării codul cumpărătorului era invalid, recuperarea scutirii depinde de situația reală:

• Cumpărătorul nu era înregistrat în alt stat membru la data livrării și se înregistrează abia ulterior → condiția de fond nu era îndeplinită la faptul generator; scutirea se pierde pentru factura respectivă, iar remediul este facturarea cu TVA / stornarea și refacturarea după obținerea unui cod valid.
• Cumpărătorul era deja persoană impozabilă înregistrată în statul său la data livrării, dar codul nu era încă vizibil/activat în VIES și este confirmat ulterior cu efect retroactiv → furnizorul are un temei solid, prin considerentul (7) și principiul proporționalității, să justifice și să păstreze scutirea prin regularizare, cu condiția să probeze realitatea achiziției și a transportului.

Pe scurt: activarea retroactivă „salvează” scutirea numai când statutul de persoană impozabilă exista efectiv la momentul operațiunii.

Aspecte practice

Cum verifici corect un partener în VIES

1. Accesează portalul VIES al Comisiei Europene (ec.europa.eu, secțiunea „VIES”).
2. Selectează statul membru al partenerului și introdu codul de TVA fără spații și fără prefixul de țară duplicat.
3. Introdu și propriul cod de TVA (statul membru al solicitantului) — sistemul îți va genera un număr de consultare (Consultation Number). Acesta este dovada oficială că ai efectuat verificarea la o anumită dată.
4. Salvează dovada: fă o captură de ecran cu data și numărul de consultare și atașează-o la dosarul tranzacției.

Când și cât de des verifici

• La primul contact cu un partener nou și înainte de fiecare livrare (sau, minim, la fiecare emitere de factură). Codurile pot fi radiate între tranzacții.
• Reține că verificarea are valoare probatorie la data la care a fost făcută — o verificare de acum șase luni nu dovedește valabilitatea de azi.

Dosarul care justifică scutirea

La un control, ANAF poate cere un pachet complet. Pentru fiecare livrare intracomunitară păstrează:

• factura emisă fără TVA, cu ambele coduri de TVA și mențiunea temeiului scutirii (art. 294 CF / art. 138 Directiva TVA);
• dovada transportului în alt stat membru — CMR semnat, scrisoare de transport, AWB, confirmare de primire (conform prezumțiilor din Regulamentul (UE) 2018/1912);
• dovada plății (extras de cont);
• numărul de consultare VIES obținut la data facturii;
• raportarea în declarația recapitulativă D390 și în decontul de TVA (D300).

Greșeli frecvente de evitat

• Facturarea fără TVA pe baza unui cod invalid — cea mai costisitoare greșeală; duce la recalificare ca livrare internă.
• Verificarea o singură dată, la începutul relației comerciale, apoi „pe încredere”.
• Neintroducerea propriului cod la interogarea VIES — pierzi numărul de consultare, deci pierzi dovada.
• Omiterea sau completarea greșită a D390 — poate atrage pierderea scutirii dacă deficiența nu este remediată până la finalizarea inspecției.
• Confuzia „înregistrat la TVA” ≠ „valid în VIES” — un partener poate fi plătitor de TVA intern, dar neactivat pentru operațiuni intra-UE.

Ce faci dacă VIES arată „INVALID”, dar partenerul pare serios

Nu emite factură cu scutire până la clarificare. Cere partenerului să verifice la administrația fiscală din țara sa dacă codul este activat pentru operațiuni intracomunitare (poate fi o înregistrare prea recentă). Până la confirmarea valabilității în VIES, tratează operațiunea ca taxabilă.

Situații speciale și raportare digitală

Ce faci când portalul VIES este indisponibil

Uneori VIES returnează mesajul „serviciul statului membru nu este disponibil” (baza de date națională a partenerului nu răspunde) — nu o confirmare de invaliditate. O astfel de verificare este neconcludentă, nu o dovadă de cod invalid. Procedează astfel:

• Reîncearcă în aceeași zi sau în ziua următoare și salvează ecranul cu data/ora al încercării (interogare + răspuns de indisponibilitate) ca dovadă a diligenței de bună-credință.
• Dacă operațiunea este urgentă, cere partenerului o confirmare scrisă a valabilității de la administrația sa fiscală.
• Pentru volume mari de tranzacții, folosește serviciul web SOAP al VIES (checkVatService / interfața „VIES on-the-Web” de pe ec.europa.eu), care permite validarea automată în masă și returnează numărul de consultare — multe sisteme ERP și platforme de e-facturare îl integrează. Documentează fiecare verificare.

Stocuri la dispoziția clientului și operațiuni în lanț

Pachetul quick fixes a introdus și simplificarea pentru stocuri la dispoziția clientului (call-off stock, art. 270^1 CF) și regulile pentru operațiunile în lanț:

• Call-off stock: la expedierea bunurilor, cumpărătorul intenționat trebuie să fie deja identificat în scopuri de TVA în statul de destinație (deci valid în VIES) și cunoscut furnizorului. Livrarea intracomunitară scutită se consideră realizată în momentul preluării bunurilor de către client, în termen de maximum 12 luni; ambele părți țin un registru dedicat și raportează în D390. Dacă bunurile nu sunt preluate în 12 luni sau codul clientului expiră, se declanșează un transfer/achiziție asimilată.
• Operațiuni în lanț (mai mulți operatori, un singur transport): transportul intracomunitar se atribuie unei singure livrări din lanț, iar aceasta este livrarea scutită; codul de TVA comunicat de intermediar este decisiv pentru stabilirea acelei livrări (v. CJUE C-386/16 Toridas, în secțiunea Jurisprudență națională). Validează în VIES codul părții către care se face livrarea scutită.

Concordanța cu SAF-T, e-Factura și e-Transport

Datele unei livrări intracomunitare trebuie să fie coerente între toate raportările: decontul de TVA (D300), declarația recapitulativă (D390), SAF-T (D406, OPANAF nr. 1783/2021), RO e-Factura și, pentru bunuri transportate, RO e-Transport (cod UIT). ANAF corelează automat aceste surse, iar neconcordanțele sunt declanșatoare clasice de inspecție fiscală, de exemplu:

• o livrare prezentă în D300/D406 dar lipsă din D390;
• un cod de partener diferit între e-Factura și D390;
• un cod UIT din e-Transport care nu corespunde facturii de livrare.

Coerența între sisteme a devenit, practic, parte din justificarea scutirii.

Ce se schimbă: „VAT in the Digital Age” (ViDA)

Directiva (UE) 2025/516 (pachetul ViDA, adoptată la 11 martie 2025, în vigoare de la 14 aprilie 2025; termen de transpunere 31 decembrie 2026) va înlocui treptat declarația recapitulativă cu o raportare digitală aproape în timp real (Digital Reporting Requirements), bazată pe facturi electronice structurate pentru tranzacțiile transfrontaliere B2B:

• 1 iulie 2029 — se abrogă obligația declarației recapitulative (D390 la nivel UE);
• 1 iulie 2030 — devin obligatorii raportarea digitală și factura electronică structurată pentru operațiunile intracomunitare, cu transmitere la câteva zile de la operațiune;
• 2035 — alinierea completă a sistemelor naționale de raportare la standardul UE.

Efectul asupra validării partenerului: verificarea codurilor va deveni continuă și automatizată (prin datele de facturare transmise aproape în timp real), în locul raportării periodice prin D390.

Surse: Directiva (UE) 2025/516; Codul Fiscal — art. 270^1; portalul VIES al Comisiei Europene (accesat 2026-08-05)

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

ÎCCJ, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, Decizia nr. 3423 din 17 iunie 2025 — livrări de bunuri către societăți din alt stat membru Înalta Curte a reținut că livrările către societăți dintr-un alt stat membru pot fi tratate ca livrări intracomunitare scutite de TVA atunci când sunt îndeplinite condițiile legale de scutire și este confirmată realitatea economică a operațiunilor. · Instanța a reținut că scutirea se acordă când substanța operațiunii (transport real către o persoană impozabilă din alt stat membru) este dovedită cu documentele și potrivit normelor aplicabile, dincolo de aspectele pur formale. Sursa: https://www.juridice.ro/816707/iccj-livrari-de-bunuri-catre-societati-din-alt-stat-membru.html (accesat 2026-08-05)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Practică judiciară de contencios fiscal — sinteză studii de caz (recalificare ca livrare internă) Instanțele confirmă refuzul scutirii și recalificarea drept livrare internă taxabilă atunci când transportul intracomunitar nu poate fi dovedit (numere de înmatriculare neregăsite în evidențele de trecere a frontierei, CMR neconcordant), când codul de TVA al cumpărătorului este invalid, cumpărătorul este de negăsit la adresa declarată, ori când este disimulată identitatea cumpărătorului real. · Instanța a reținut că „operaţiunea nemaiavând calitatea unei livrări intracomunitare, nu mai este scutită de taxă”, iar aplicarea scutirii în astfel de situații este „nelegală”. Sursa: https://www.juridice.ro/733546/frauda-in-materia-tva-conturarea-unor-elemente-obiective-care-permit-dovedirea-vinovatiei.html (accesat 2026-08-05)

Nuanțe și cazuri speciale

CJUE, Cauza C-386/16, Toridas (operațiuni în lanț) — Într-un lanț de două livrări succesive cu un singur transport, dacă înainte de finalizarea operațiunii cumpărătorul comunică furnizorului că bunurile vor fi revândute imediat unei terțe persoane din alt stat membru, prima livrare nu este scutită — scutirea se atașează livrării efectiv transportate. Simpla deținere a unui cod de TVA valid „nu este un criteriu de calificare a unei operațiuni intracomunitare” și nu constituie, singur, dovadă suficientă. Verificarea VIES este necesară, dar nu suficientă: contează cine transportă și în ce moment. Sursa: https://www.juridice.ro/526474/cjue-c%E2%80%9138616-toridas-calificarea-unei-operatiuni-drept-livrare-intracomunitara.html (accesat 2026-08-05)

Jurisprudență CJUE (dacă este relevantă)

Cauza C-21/16, Euro Tyre (hot. 9 februarie 2017) — Art. 131 și art. 138 alin. (1) din Directiva 2006/112/CE „se opun ca administrația fiscală a unui stat membru să refuze” scutirea unei livrări intracomunitare pentru simplul motiv că, la data livrării, cumpărătorul — deși titular al unui cod TVA valabil în statul de destinație — nu era înregistrat în VIES și nici supus regimului de taxare a achizițiilor intracomunitare, „deși nu există niciun indiciu concret cu privire la existența unei fraude” și „s-a demonstrat că sunt îndeplinite condițiile de fond pentru scutire”. Sursa: https://www.juridice.ro/446568/intrebare-preliminara-cu-privire-la-scutirea-intracomunitara-de-tva.html (accesat 2026-08-05)

⚠️ Atenție la momentul aplicării. Euro Tyre reflectă linia jurisprudențială „substance over form” anterioară pachetului „quick fixes”. De la 1 ianuarie 2020 (Directiva (UE) 2018/1910, transpusă prin OG nr. 6/2020), codul de TVA valabil comunicat de client și declarația recapitulativă corectă au devenit condiții de fond ale scutirii (art. 294 alin. (2) lit. a) și alin. (2^1) din Codul Fiscal). Prin urmare, pentru livrări efectuate începând cu 2020, un cod VIES invalid comunicat de client este, în sine, suficient pentru pierderea scutirii — logica pur formală din Euro Tyre nu mai poate fi invocată pentru a salva o astfel de operațiune.

Tendințe jurisprudențiale

• De la formă la fond. Jurisprudența CJUE de dinainte de 2020 (Euro Tyre, Plöckl, VSTR) trata codul de TVA/VIES ca cerință formală. „Quick fixes” a mutat linia: pentru operațiunile ulterioare datei de 1 ianuarie 2020, instanțele și organele fiscale tratează codul valid comunicat drept condiție substanțială — verificarea VIES documentată devine element de diligență așteptat.
• Proba transportului rămâne decisivă. Atât la nivel național (ÎCCJ 3423/2025; practica de contencios fiscal), cât și la CJUE (Toridas), scutirea stă sau cade pe dovedirea realității economice: transport efectiv către o persoană impozabilă din alt stat membru. Un cod VIES valid nu compensează un transport nedovedit.
• Verificarea VIES — necesară, nu suficientă. Numărul de consultare VIES protejează furnizorul de bună-credință, dar nu acoperă operațiunile fictive, în lanț ori cu cumpărător disimulat. Direcția reglementării (RO e-Transport, cod UIT obligatoriu din 1 iulie 2024 pentru achiziții intracomunitare/importuri rutiere; pachetul VAT in the Digital Age) este de întărire a controlului automatizat al codurilor și al raportării intracomunitare.

Sursa: https://www.juridice.ro/742984/ro-e-transport-un-altfel-de-jaf-la-drumul-mare.html (accesat 2026-08-05)

Întrebări frecvente

Verificarea VIES este obligatorie prin lege? Legea nu impune expres „apasă butonul VIES”, dar condiționează scutirea de existența unui cod valabil comunicat de client (art. 294 alin. (2) lit. a) CF). În practică, VIES este singurul mijloc rezonabil de a proba că ai verificat valabilitatea, iar lipsa verificării este interpretată la control ca lipsă de diligență. Este, așadar, obligatorie de facto.

Ce este numărul de consultare (Consultation Number) și de ce contează? Este un cod de referință generat de VIES atunci când introduci și propriul tău cod de TVA la interogare. El atestă că, la o dată precisă, ai verificat valabilitatea codului partenerului. Reprezintă cea mai solidă dovadă în fața ANAF; fără el, verificarea este greu de probat ulterior.

Am facturat fără TVA, dar codul clientului era invalid. Ce risc? Operațiunea poate fi recalificată ca livrare internă: vei datora TVA la cota internă (în general 21% din august 2025), plus dobânzi și penalități de întârziere. Dacă bunurile chiar au ajuns în alt stat membru, poți încerca să obții de la client un cod valid și să regularizezi, dar riscul rămâne semnificativ.

Codul apare invalid, deși partenerul spune că e plătitor de TVA. E o eroare? Deseori nu. Multe state cer o activare separată a codului pentru operațiuni intra-UE. Un plătitor de TVA „intern” poate să nu apară în VIES. Cere-i partenerului să activeze/verifice codul la fiscul propriu înainte de a livra scutit.

Trebuie să verific la fiecare factură sau o dată e suficient? Recomandarea practică este verificare la fiecare livrare/factură, pentru că un cod poate fi radiat oricând. O verificare veche nu acoperă tranzacțiile ulterioare.

Am uitat să trec livrarea în D390. Pierd automat scutirea? Nu automat. Art. 294 alin. (2^1) CF permite păstrarea scutirii dacă justifici corespunzător deficiența, iar Instrucțiunile (OMFP 103/2016, modificat prin OMFP 2148/2020) acceptă remedierea prin declarație rectificativă, dar nu mai târziu de finalizarea inspecției fiscale.

VIES contează și la servicii, nu doar la bunuri? Codul valid ca „condiție de fond” (quick fixes) privește doar bunurile. La serviciile intracomunitare B2B locul prestării este la beneficiar (art. 278 CF), cu taxare inversă; codul VIES este aici dovada că beneficiarul e persoană impozabilă. Dacă e invalid și clientul nu e persoană impozabilă, locul prestării se poate muta în România, cu TVA românesc de 21%.

Sunt cumpărător (achiziție intracomunitară). Ce cod îmi trebuie? Ai nevoie de un cod valid în VIES: fie înregistrarea normală (art. 316 CF) dacă ești plătitor de TVA, fie un cod special (art. 317 CF) dacă nu ești. Aplici taxarea inversă. ROI a fost desființat prin OUG nr. 84/2016 — nu mai există o înscriere separată.

Sunt PFA/microîntreprindere neplătitoare de TVA. Trebuie cod pentru cumpărături din UE? Da, dacă achizițiile intracomunitare de bunuri depășesc 10.000 euro/an — atunci ești obligat să ceri cod special de TVA (art. 317 CF). Pentru servicii intracomunitare, codul special este necesar indiferent de plafon. Vei apărea în VIES cu statut restrâns, valabil doar pentru operațiuni intra-UE.

Portalul VIES nu funcționează azi. Ce fac? Mesajul „serviciul statului membru nu este disponibil” înseamnă verificare neconcludentă, nu cod invalid. Reîncearcă și salvează ecranul cu data/ora ca dovadă a diligenței; pentru volume mari folosește serviciul web SOAP (checkVatService). Nu factura scutit până la o confirmare validă.

Clientul și-a activat codul după livrare. Recuperez scutirea? Depinde. Dacă era deja persoană impozabilă înregistrată la data livrării, iar codul e confirmat retroactiv, poți justifica și regulariza scutirea. Dacă s-a înregistrat abia ulterior, scutirea se pierde pentru acea factură — remediul este facturarea cu TVA sau stornarea și refacturarea.

Practică și opinii

⚠️ Opinie / practică de specialitate — redacția avocatnet.ro Practicienii subliniază că, după intrarea în vigoare a pachetului „quick fixes”, verificarea VIES și obținerea numărului de consultare au devenit elemente de diligență minimă pe care organele de inspecție le așteaptă la fiecare livrare intracomunitară; scutirea de TVA cu drept de deducere se acordă doar la îndeplinirea cumulativă a condițiilor (cod valid comunicat, transport dovedit, raportare în declarația recapitulativă). Sursa: avocatnet.ro — Ce trebuie să știi despre scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare (accesat 2026-08-05)

⚠️ Notă de practică — sinteză din Instrucțiunile OMFP nr. 103/2016 (mod. OMFP nr. 2148/2020) Distincția esențială reținută de practică: clemența privind eroarea declarativă din D390 (remediabilă până la finalul inspecției) nu se extinde la lipsa unui cod VIES valid ori la imposibilitatea de a dovedi transportul. Acestea rămân condiții de fond a căror neîndeplinire duce la pierderea definitivă a scutirii pentru operațiunea respectivă. Sursa: OMFP nr. 2148/2020 (accesat 2026-08-05)

Tendință de reținut: direcția reglementării europene (de la „quick fixes” la pachetul VAT in the Digital Age — Directiva (UE) 2025/516) este de întărire a controlului automatizat al codurilor de TVA și al raportării intracomunitare: declarația recapitulativă va fi abrogată (1 iulie 2029) și înlocuită, de la 1 iulie 2030, cu raportarea digitală aproape în timp real bazată pe factura electronică structurată (detalii în secțiunea Situații speciale și raportare digitală). Verificarea VIES documentată rămâne cel mai ieftin instrument de protecție fiscală disponibil oricărei firme cu operațiuni intra-UE.

Referințe

1. Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) — art. 294 alin. (2) lit. a) și alin. (2^1) (scutirea livrărilor intracomunitare), art. 325 (declarația recapitulativă / formular 390 „VIES”). legislatie.just.ro
2. Ordonanța Guvernului nr. 6/2020 (M. Of. nr. 72 din 31 ianuarie 2020) — transpunerea Directivei (UE) 2018/1910 în Codul Fiscal.
3. Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA (baza legală VIES). eur-lex.europa.eu
4. Directiva 2006/112/CE (Directiva TVA), art. 138. eur-lex.europa.eu
5. Directiva (UE) 2018/1910 — pachetul „quick fixes” (aplicabil de la 1 ianuarie 2020). eur-lex.europa.eu
6. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1912 — prezumții privind dovada transportului intracomunitar. eur-lex.europa.eu
7. OMFP nr. 103/2016, modificat prin OMFP nr. 2148/2020 — Instrucțiuni de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile de la art. 294 alin. (1) lit. a)–i), art. 294 alin. (2) și art. 296. legislatie.just.ro (OMFP 2148/2020) · universuljuridic.ro (OMFP 103/2016)
8. Legea nr. 141/2025 — cota standard de TVA de 21% aplicabilă de la 1 august 2025 (relevantă la recalificarea ca livrare internă).
9. avocatnet.ro — Ce trebuie să știi despre acordarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru livrări intracomunitare. avocatnet.ro
10. Comisia Europeană — VIES (VAT Information Exchange System), portal de verificare a codurilor de TVA.
11. Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015) — art. 278 (locul prestării serviciilor), art. 307 alin. (2) (taxarea inversă), art. 316 și art. 317 (înregistrare normală / cod special de TVA), art. 270^1 (stocuri la dispoziția clientului). legislatie.just.ro
12. Ordonanța de urgență nr. 84/2016 — desființarea Registrului Operatorilor Intracomunitari (ROI). legislatie.just.ro
13. Directiva (UE) 2025/516 — pachetul „VAT in the Digital Age” (ViDA); raportare digitală și abrogarea declarației recapitulative. eur-lex.europa.eu
14. OPANAF nr. 1783/2021 — SAF-T (declarația informativă D406). legislatie.just.ro
15. CJUE — C-21/16 Euro Tyre, C-146/05 Collée, C-273/11 Mecsek-Gabona (proporționalitate și rol formal/de fond al codului de TVA). curia.europa.eu