Declarația INTRASTAT — Obligații pentru Comerț UE

Declarația Intrastat este o raportare statistică lunară obligatorie către Institutul Național de Statistică (INS) pentru operatorii înregistrați în scopuri de TVA care mișcă bunuri către sau dinspre alte state membre UE peste pragul anual. În 2026, pragul este de 1.000.000 lei pe fiecare flux, separat pentru introduceri și expedieri. Se depune electronic până pe 15 a lunii următoare și vizează exclusiv mișcarea fizică a bunurilor, nu serviciile.

Pe scurt

Declarația Intrastat este o raportare statistică lunară obligatorie către Institutul Național de Statistică (INS) pentru operatorii înregistrați în scopuri de TVA care fac schimburi de bunuri cu alte state membre UE peste pragul valoric anual. Pentru anul 2026 pragul este de 1.000.000 lei pe fiecare flux — separat pentru introduceri (achiziții) și pentru expedieri (livrări) — conform Ordinului INS nr. 1.604/2025. Declarația se depune electronic până la data de 15 a lunii următoare lunii de referință și este distinctă de declarația fiscală 390 (VIES): Intrastat vizează exclusiv mișcarea fizică a bunurilor, nu și serviciile.

Cadrul legal

Sistemul Intrastat este reglementat printr-un cadru pe două niveluri — european și național.

La nivel național, actul-cadru este Legea nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri.

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 422/2006 — „Prezenta lege reglementează cadrul legal pentru organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri, având ca obiectiv producerea statisticilor privind schimburile de bunuri dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene [...]."

Sursa: Legea nr. 422/2006 (accesat 2026-08-05)

Legea stabilește că sistemul statistic al comerțului intra-UE cu bunuri este sistemul Intrastat (comerțul cu state din afara UE este acoperit de sistemul Extrastat, pe baza declarațiilor vamale), iar instituția responsabilă este Institutul Național de Statistică (INS), în colaborare cu Ministerul Finanțelor / ANAF. Prin OG nr. 5/2022 (M. Of. nr. 93/31.01.2022), art. 1 a fost aliniat la noul regulament european.

La nivel european, baza este Regulamentul (UE) 2019/2152 privind statisticile europene de întreprindere (EBS), care a înlocuit fostul Regulament (CE) nr. 638/2004 și impune statelor membre colectarea statisticilor de comerț intra-UE cu bunuri.

Sursa: Regulamentul (UE) 2019/2152 (accesat 2026-08-05)

Pragurile valorice se stabilesc anual prin ordin al președintelui INS. Pentru anul de referință 2026 se aplică Ordinul INS nr. 1.604/2025 (M. Of., Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2025, în vigoare de la 1 februarie 2026).

Modul de completare a declarației este detaliat în Normele de completare a Declarației statistice Intrastat (aprobate prin Ordinul INS nr. 1623/2022), care descriu variabilele obligatorii (cod NC din Nomenclatura Combinată, masă netă, țară parteneră, valoare etc.).

Sursa: Normele de completare a Declarației Intrastat (accesat 2026-08-05)

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, Intrastat

Odată cu aderarea la UE și dispariția formalităților vamale la frontierele interne, statul nu mai are din declarațiile vamale datele privind comerțul dintre România și celelalte state membre. Intrastat este sistemul care înlocuiește aceste date: firmele care fac comerț intra-UE cu bunuri raportează direct la INS valoarea și natura mărfurilor mișcate. Este, așadar, o obligație pur statistică, nu una fiscală — nu se plătește niciun impozit prin Intrastat, dar nedepunerea se sancționează contravențional.

Sistemul are două fluxuri, tratate independent:

• Introduceri (sosiri) — bunuri care intră în România din alte state membre (echivalentul achizițiilor intracomunitare);
• Expedieri — bunuri care pleacă din România către alte state membre (echivalentul livrărilor intracomunitare).

Cine are obligația de a declara

Obligația revine operatorului economic care îndeplinește cumulativ trei condiții:

1. este înregistrat în scopuri de TVA (are cod de identificare fiscală);
2. realizează schimburi de bunuri cu alte state membre UE;
3. valoarea anuală a schimburilor pe un flux depășește pragul valoric Intrastat stabilit pentru anul respectiv.

Pragurile sunt separate pe flux: este perfect posibil să datorezi declarație doar pentru introduceri (dacă doar acolo ai depășit pragul), doar pentru expedieri, sau pentru ambele.

Pragurile pentru 2026 și cele două tipuri de declarație

Pentru anul de referință 2026, Ordinul INS nr. 1.604/2025 menține pragurile din 2025:

• Peste pragul standard (1.000.000 lei) se depune declarația standard, cu informațiile de bază: cod NC al mărfii, țară parteneră, natura tranzacției, masă netă, cantitate în unități suplimentare și valoarea facturată.
• Peste pragul extins (10.000.000 lei la introduceri / 20.000.000 lei la expedieri) se depune declarația extinsă, care adaugă trei variabile: valoarea statistică a bunurilor, condițiile de livrare (Incoterms — EXW, FCA, CIF, DAP etc.) și modul de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim etc.).

Sursa: Ordinul INS nr. 1.604/2025 — praguri Intrastat 2026 (accesat 2026-08-05)

Cum se intră în obligație

Există două momente în care un operator devine furnizor de date Intrastat:

• Din 2025 în 2026: dacă în cursul anului 2025 valoarea pe un flux a depășit pragul, ai obligația de a raporta de la luna de referință ianuarie 2026 și pentru tot anul 2026 (chiar dacă în 2026 rulajul scade).
• În cursul anului 2026: dacă pornești sub prag, urmărești valoarea cumulată de la începutul anului pe fiecare flux; în luna în care cumulatul depășește pragul apare obligația, iar prima declarație acoperă chiar acea lună.

Obligația încetează în anul următor celui în care operatorul nu a mai depășit pragul valoric.

Ce cuprinde declarația

Se raportează mișcarea fizică a bunurilor, indiferent dacă este sau nu o vânzare: achiziții și livrări intracomunitare, dar și transferuri de stoc între sediile aceleiași firme, bunuri trimise/primite pentru prelucrare sau reparații și bunuri returnate. Fiecare linie a declarației identifică marfa prin codul NC (Nomenclatura Combinată, 8 cifre) și masa netă.

Ce valoare contează la prag

Pragul se verifică pe valoarea facturată fără TVA (baza impozabilă), cumulată de la începutul anului pe fiecare flux. Două precizări practice esențiale:

• Mișcările fără vânzare se CUMULEAZĂ la prag. Transferul propriului stoc, bunurile trimise la prelucrare/reparații și returnările contează la atingerea pragului de 1.000.000 lei — nu doar se raportează după intrarea în obligație. Pentru ele se folosește o valoare atribuită (valoarea care s-ar factura în caz de vânzare/cumpărare).
• Transportul și asigurarea intră în „valoarea facturată" doar dacă sunt incluse în valoarea facturii de bunuri. La declarația extinsă se raportează în plus valoarea statistică — valoarea la frontiera română (de tip CIF la introduceri / FOB la expedieri), care include cheltuielile de transport și asigurare până la granița României.

Sursa: Normele de completare a Declarației Intrastat (Ordinul INS nr. 1623/2022); Regulamentul (UE) 2020/1197 (accesat 2026-08-05)

Bunuri și mișcări exceptate

Nu toate mișcările de bunuri se raportează. Lista excluderilor din Reg. (UE) 2020/1197 (Anexa V), preluată de Normele INS, cuprinde între altele:

• aurul monetar și mijloacele de plată cu putere circulatorie (bancnote, monede în circulație) și titlurile de valoare;
• bunurile aflate în simplu tranzit prin România;
• eșantioanele comerciale și materialele publicitare fără valoare comercială reală;
• software-ul standard descărcat electronic și datele/informațiile transmise electronic (licențe descărcate);
• bunurile pentru/după reparație care nu modifică natura mărfii (în condițiile normelor);
• bunurile pentru misiuni diplomatice/consulare și forțe armate;
• bunurile livrate navelor și aeronavelor;
• energia electrică și gazele naturale (regim special de raportare).

Fără această listă, un operator riscă fie supra-raportarea (declară ce e exceptat), fie sub-raportarea (omite mișcări raportabile). Cazurile de graniță se verifică în ghidul de completare al INS.

Sursa: Regulamentul (UE) 2020/1197, Anexa V; Normele INS (Ordinul INS nr. 1623/2022) (accesat 2026-08-05)

Situații speciale și cazuri de graniță

Regula de aur pentru toate cazurile de mai jos: obligația Intrastat urmează mișcarea fizică a bunurilor, nu factura. Un operator poate apărea în lanțul de facturare fără să datoreze Intrastat, și invers.

Operațiuni triunghiulare intra-UE

Într-o operațiune triunghiulară în care bunurile pleacă din statul membru A direct către clientul din statul membru C, iar intermediarul înregistrat în scopuri de TVA în România (B) doar facturează — fără ca bunurile să tranziteze fizic România — intermediarul român NU datorează Intrastat în România. Obligația statistică revine operatorilor din statele de expediere efectivă (A) și de sosire efectivă (C). Aceasta este o diferență esențială față de obligațiile fiscale: declarația 390 urmează factura, dar Intrastat urmează marfa.

Sursa: Legea nr. 422/2006, art. 1; Regulamentul (UE) 2020/1197 (accesat 2026-08-05)

Comerț electronic B2C și regimul OSS

Pentru vânzătorii online care expediază bunuri către consumatori finali din alte state membre, Intrastat funcționează independent de TVA:

• Regimul OSS (One Stop Shop) și pragul de 10.000 EUR pentru vânzările intracomunitare la distanță de bunuri privesc exclusiv unde se datorează TVA — nu au legătură cu Intrastat.
• Intrastat se declanșează separat, când mișcarea fizică de bunuri pe un flux depășește pragul de 1.000.000 lei/an, indiferent de codul de TVA al cumpărătorului (consumatorul B2C nu are cod) și indiferent dacă vânzătorul folosește OSS.

Concret: un magazin online din România care expediază peste 1.000.000 lei de bunuri către consumatori din UE datorează Intrastat pe expedieri, chiar dacă gestionează TVA integral prin OSS și niciun cumpărător nu are cod de TVA.

Nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România

Obligația Intrastat nu cere stabilirea sau rezidența în România — cere doar înregistrarea în scopuri de TVA în România plus schimburi de bunuri intra-UE peste prag. Prin urmare, o persoană impozabilă nestabilită, dar înregistrată în RO prin reprezentant fiscal sau prin înregistrare directă, datorează Intrastat pentru bunurile mișcate spre/dinspre România peste prag. Situația e frecventă la depozitele de fulfillment și la stocurile call-off, unde transferul propriului stoc este el însuși o mișcare raportabilă.

Irlanda de Nord și teritoriile fiscale speciale ale UE

• Irlanda de Nord — în baza Protocolului Irlanda/Irlanda de Nord (Cadrul Windsor), rămâne aliniată regulilor UE pentru bunuri. Comerțul de bunuri cu Irlanda de Nord se raportează în Intrastat cu codul de țară „XI" (nu „GB"). Restul Marii Britanii este țară terță → comerțul se face cu declarație vamală (Extrastat), nu Intrastat.
• Teritoriile fiscale speciale ale UE — Insulele Canare, Ceuta și Melilla, Insulele Åland, departamentele franceze de peste mări (Guadelupa, Martinica, Réunion, Mayotte, Guyana Franceză), Muntele Athos, Livigno, Büsingen, Heligoland — sunt în afara teritoriului fiscal (TVA) al UE. Comerțul cu ele necesită formalități vamale și se colectează prin declarații vamale (Extrastat), NU prin Intrastat, chiar dacă unele fac parte din uniunea vamală.

Sursa: Regulamentul (UE) 2020/1197 (teritoriul statistic al Uniunii); ghid practic HMRC — Notice 60: Intrastat general guide (accesat 2026-08-05)

Aspecte practice

Termen și mod de depunere

• Declarația se depune lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare lunii de referință (de ex. pentru operațiunile din ianuarie, termenul este 15 februarie).
• Depunerea este exclusiv electronică, prin sistemul INS: fie aplicația online, fie aplicația offline (care generează fișierul transmis apoi în sistem). Nu există depunere pe hârtie.
• Se depune o declarație pentru fiecare flux pentru care ai depășit pragul; dacă ai depășit ambele praguri, depui atât pentru introduceri, cât și pentru expedieri.

Greșeli frecvente de evitat

• Confuzia Intrastat cu declarația 390. Sunt două obligații diferite, către instituții diferite (INS vs. ANAF) — depunerea uneia nu o acoperă pe cealaltă. Vezi secțiunea următoare.
• Ignorarea pragului pe flux. Mulți urmăresc doar rulajul total; pragul se verifică separat pe introduceri și pe expedieri.
• Omiterea mișcărilor fără vânzare. Transferul propriului stoc dintr-un depozit din alt stat membru, bunurile trimise la prelucrare sau cele returnate se declară în Intrastat, deși nu sunt vânzări.
• Raportarea serviciilor. Serviciile nu intră NICIODATĂ în Intrastat (dar intră în declarația 390).
• Uitarea obligației în anul următor. Dacă ai depășit pragul într-un an, rămâi obligat tot anul următor, chiar dacă activitatea intra-UE scade.
• Codurile NC greșite. Fiecare produs trebuie încadrat corect în Nomenclatura Combinată (8 cifre); un cod eronat poate atrage solicitarea de rectificare.

Corectarea declarațiilor

Erorile sau omisiunile se remediază printr-o declarație rectificativă transmisă în același sistem INS. Este recomandabil să corectezi din proprie inițiativă înainte de o eventuală solicitare a INS, pentru a evita încadrarea drept contravenție.

Înregistrare și delegarea depunerii (util pentru IMM-uri)

• Înregistrarea ca furnizor de date se face în sistemul INS (portalul intrastat.ro); INS transmite credențialele de acces. Înregistrarea este gratuită.
• Delegarea este permisă. Operatorul poate împuternici un terț declarant (contabil, firmă de expediție, declarant vamal) să întocmească și să transmită declarația în numele său — practic frecventă la firmele fără departament dedicat.
• Răspunderea rămâne la operatorul titular. Delegarea transferă operațiunea de depunere, nu răspunderea legală: dacă declarația nu ajunge la INS, amenda (7.500–15.000 lei) se aplică operatorului obligat, nu împuternicitului. Terțul poate răspunde separat pentru erori proprii în datele furnizate, dar riscul principal rămâne al titularului — de aceea împuternicirea trebuie dublată de monitorizarea efectivă a depunerilor.

Sfat organizatoric

Configurează în softul de contabilitate/ERP un flag Intrastat pe fiecare partener și articol intra-UE și verifică lunar cumulatul pe cele două fluxuri. Astfel identifici din timp luna în care depășești pragul și eviți raportarea cu întârziere.

Intrastat vs. Declarația 390 și sancțiuni

Intrastat nu înlocuiește declarația 390 (VIES)

Cea mai frecventă confuzie practică este între Intrastat (statistic) și declarația 390 „VIES" (fiscală). Ambele privesc comerțul intra-UE, dar sunt obligații complet distincte:

Concret: o firmă poate fi obligată să depună declarația 390 (pentru că a făcut o singură achiziție intracomunitară), dar să nu depună Intrastat (pentru că nu a atins pragul de 1.000.000 lei). Invers, o firmă care depășește pragul Intrastat depune ambele declarații pentru bunuri. Pentru contextul fiscal al acestor operațiuni, vezi și articolele despre achizițiile intracomunitare și livrările intracomunitare.

Sancțiuni pentru nedeclarare

Nedepunerea, depunerea cu întârziere sau transmiterea de date incorecte ori incomplete constituie contravenție.

Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 422/2006 — fapta se sancționează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.

Sursa: Legea nr. 422/2006 (confirmat prin fiscalitatea.ro, accesat 2026-08-05)

Spre deosebire de obligațiile de TVA, aici nu se percep dobânzi sau penalități de întârziere (nu există o creanță fiscală de plată), ci exclusiv amenda contravențională. Riscul practic apare mai ales la controalele încrucișate: neconcordanțele dintre datele Intrastat și cele din declarația 390 pot declanșa solicitări de clarificare din partea INS și, separat, verificări ANAF pe zona de TVA.

Regimul contravențional aplicabil (OG nr. 2/2001)

Fiind o contravenție, sancțiunea Intrastat se completează cu regimul general din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:

• O amendă per faptă, nu una globală. Fiecare lună de referință nedeclarată este o faptă distinctă — se pot încheia procese-verbale separate pentru fiecare lună/flux neraportat, nu o singură amendă pentru întreaga perioadă.
• Prescripția — 6 luni (art. 13). Aplicarea sancțiunii se prescrie în 6 luni de la data săvârșirii faptei. Nedepunerea fiind o contravenție continuă, termenul curge de la data constatării (art. 13 alin. (2)), nu de la termenul inițial ratat.
• Plata a jumătate din minim în 15 zile (art. 28). Contravenientul poate achita, în cel mult 15 zile de la înmânarea/comunicarea procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii — adică 3.750 lei. Beneficiul, generalizat prin Legea nr. 203/2018, se aplică pentru că Legea nr. 422/2006 nu îl exclude expres.

Sursa: Legea nr. 422/2006, art. 10; OG nr. 2/2001, art. 13 și art. 28 (accesat 2026-08-05)

Legislație europeană

Intrastat este, prin construcție, o obligație de sursă europeană: România o aplică pentru că regulamentele UE impun tuturor statelor membre să producă statistici armonizate ale comerțului intra-UE cu bunuri. Legea nr. 422/2006 este doar cadrul național prin care se pune în aplicare acest sistem european.

Directive și regulamente aplicabile

Intrastat nu se întemeiază pe o directivă (care ar necesita transpunere), ci pe regulamente UE direct aplicabile:

Regulamentul (UE) 2019/2152 privind statisticile europene de întreprindere (EBS) — actul-cadru în vigoare. Impune statelor membre colectarea statisticilor de comerț intra-UE cu bunuri (fluxurile de sosiri și expedieri), stabilește variabilele comune și schimbul de microdate privind expedierile între statele membre. A înlocuit fostul Regulament (CE) nr. 638/2004 (în prezent arhivat). Sursa: Regulamentul (UE) 2019/2152 — CELEX 32019R2152 (accesat 2026-08-05)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei din 30 iulie 2020 — detaliază specificațiile tehnice ale EBS: cerințele exacte în materie de date pentru Intrastat (cod NC, masă netă, țară parteneră, natura tranzacției, valoare, iar la declarația extinsă valoarea statistică, condițiile de livrare și modul de transport) și modalitățile de schimb de microdate privind expedierile (standard SDMX). A abrogat cele 10 acte de aplicare anterioare. Sursa: Regulamentul (UE) 2020/1197 — CELEX 32020R1197 (accesat 2026-08-05)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică — instituie Nomenclatura Combinată (NC). Codul NC din 8 cifre înscris pe fiecare linie a declarației Intrastat provine din anexa I a acestui regulament, actualizată anual de Comisie. Sursa: Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 — CELEX 31987R2658 (accesat 2026-08-05)

Transpunerea în dreptul român

Fiind vorba de regulamente (direct aplicabile), România nu „transpune" un text în sensul directivelor, ci organizează colectarea națională a datelor cerute de UE:

• Legea nr. 422/2006 (modificată prin OG nr. 5/2022 pentru alinierea la Reg. (UE) 2019/2152) desemnează Institutul Național de Statistică drept autoritate responsabilă și stabilește regimul sancționator — vezi și Intrastat vs. Declarația 390 și sancțiuni.
• Pragurile valorice — pe care regulamentul UE le lasă la latitudinea fiecărui stat membru — sunt fixate anual prin ordin al președintelui INS (pentru 2026, Ordinul INS nr. 1.604/2025: 1.000.000 lei prag standard).
• Normele de completare (Ordinul INS nr. 1623/2022) preiau variabilele impuse de Reg. 2020/1197.

Nu există gold-plating semnificativ: România cere strict variabilele armonizate la nivel UE, iar pragurile naționale sunt în intervalul uzual al statelor membre. Diferența de la stat la stat privește nivelul pragurilor, nu conținutul declarației.

Jurisprudență CJUE

Nu există o hotărâre a Curții de Justiție a UE cu număr de cauză (C-XXX/YY) care să vizeze direct obligația de raportare Intrastat — fiind o obligație pur statistică, implementată național, ea ajunge rareori în fața Curții. Jurisprudența europeană relevantă în practică privește clasificarea în Nomenclatura Combinată (codul NC declarat):

⚠️ Cauza 36/71, Günter Henck / Hauptzollamt Emden (Hotărârea din 14 decembrie 1971) — linie jurisprudențială generală de clasificare tarifară, nu hotărâre specifică Intrastat. Curtea a stabilit că încadrarea unei mărfi se determină după caracteristicile și proprietățile obiective ale acesteia, astfel cum rezultă din textul poziției NC și din notele de secțiune/capitol. Principiul guvernează alegerea corectă a codului NC și în declarația Intrastat. Sursa: Curia — căutare cauza 36/71 · eur-lex CELEX 61971CJ0036 (accesat 2026-08-05)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Valabilitate la nivelul UE. Obligația Intrastat există în toate cele 27 de state membre, dar pragurile și modalitățile diferă de la stat la stat (fiecare stat își fixează pragurile, revizuite anual). O firmă românească activă în mai multe state membre poate datora Intrastat în fiecare, la praguri diferite.
• Un singur flux, în perspectivă. Prin schimbul de microdate privind expedierile (Reg. 2019/2152 + 2020/1197), statisticile de introduceri pot fi reconstituite din datele raportate de partenerul expeditor. Aceasta este baza tendinței europene de reducere a sarcinii de raportare pe fluxul de sosiri („single flow" / „flux unic"). Calendar pentru România: schimbul obligatoriu de microdate pe expedieri funcționează la nivel UE din 2022, iar unele state membre au început să reducă cerințele pe sosiri, dar INS nu a anunțat un termen oficial de eliminare a fluxului de introduceri pentru operatorii români. Deocamdată, obligația pe sosiri rămâne integral în vigoare în România — este o tendință, nu un orizont fixat.
• Coduri NC unitare. Deoarece codul NC este armonizat european și se actualizează anual, o clasificare corectă asigură comparabilitatea datelor între state; un cod greșit distorsionează statistica UE și poate atrage corecții.
• Confidențialitate statistică. Datele Intrastat sunt protejate de regimul secretului statistic prevăzut de Reg. (UE) 2019/2152 și sunt folosite exclusiv în scopuri statistice, nu fiscale.

Întrebări frecvente

1. Care este pragul Intrastat pentru 2026? 1.000.000 lei pentru introduceri (achiziții intra-UE de bunuri) și, separat, 1.000.000 lei pentru expedieri (livrări intra-UE), conform Ordinului INS nr. 1.604/2025. Pragurile se verifică independent, pe fiecare flux.

2. Până când depun declarația Intrastat? Lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare lunii de referință, exclusiv electronic prin sistemul INS.

3. Dacă depun declarația 390 mai trebuie să depun și Intrastat? Da, sunt obligații diferite. Declarația 390 este fiscală (către ANAF, fără prag, include și servicii), iar Intrastat este statistică (către INS, cu prag de 1.000.000 lei/flux, doar bunuri). Peste prag depui ambele pentru bunuri.

4. Serviciile intra-UE se declară în Intrastat? Nu. Intrastat vizează exclusiv mișcarea fizică a bunurilor. Serviciile intracomunitare se raportează doar în declarația 390.

5. Am depășit pragul abia în luna mai. De când raportez? Din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului depășește pragul — deci prima declarație acoperă chiar luna mai. Odată intrat în obligație, raportezi până la finalul anului și tot anul următor.

6. Ce este declarația Intrastat „extinsă"? Este declarația cu variabile suplimentare (valoarea statistică, condițiile de livrare Incoterms și modul de transport), obligatorie peste pragurile mai ridicate — 10.000.000 lei la introduceri și 20.000.000 lei la expedieri. Sub aceste valori se depune declarația standard.

7. Ce se întâmplă dacă nu depun sau depun cu întârziere? Constituie contravenție sancționată cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei (art. 10 alin. (1) din Legea nr. 422/2006). Erorile se pot corecta prin declarație rectificativă.

8. Trebuie să declar și transferul propriului stoc din alt stat membru? Da. Se raportează mișcarea fizică a bunurilor, inclusiv transferurile între sediile aceleiași firme, bunurile trimise pentru prelucrare/reparații și cele returnate — chiar în lipsa unei vânzări.

9. La o operațiune triunghiulară în care sunt doar intermediar, datorez Intrastat? Nu, dacă bunurile nu tranzitează fizic România. Obligația Intrastat urmează mișcarea fizică a mărfii, nu factura — chiar dacă firma ta română apare în lanțul de facturare, Intrastat îl datorează operatorii din statele de expediere și de sosire efectivă a bunurilor.

10. Vând online către consumatori din UE și folosesc OSS. Mai depun Intrastat? Da, dacă mișcarea fizică de bunuri pe un flux depășește 1.000.000 lei/an. OSS și pragul de 10.000 EUR privesc exclusiv TVA; Intrastat este o obligație statistică separată, declanșată de mișcarea de bunuri, indiferent că vânzarea e B2C și cumpărătorul nu are cod de TVA.

Practică și opinii

⚠️ Observație practică — surse de specialitate în fiscalitate (JURIDICE.ro, CECCAR Business Magazine, avocatnet.ro)

Menținerea pragurilor de 1.000.000 lei pentru 2026 (nemodificate față de 2025) este semnalată constant în presa de specialitate ca un element de continuitate util pentru planificarea sarcinii administrative a firmelor cu comerț intra-UE. Aceleași surse subliniază cea mai frecventă eroare din practică: tratarea Intrastat și a declarației 390 ca o singură obligație, deși ele merg către instituții diferite și au reguli diferite privind pragul, obiectul (bunuri vs. bunuri și servicii) și termenul.

Surse: Pragurile valorice Intrastat pentru 2026 (JURIDICE.ro); Ce praguri Intrastat se aplică în 2026 (avocatnet.ro) — accesate 2026-08-05

⚠️ Recomandare de conformare

Pentru operatorii aflați aproape de prag, practicienii recomandă monitorizarea lunară a valorii cumulate pe fiecare flux și configurarea unui marcaj Intrastat în sistemul ERP/contabil, astfel încât luna intrării în obligație să fie identificată din timp. Argumentul: obligația apare chiar în luna depășirii cumulatului, iar depunerea cu întârziere este contravenție (amendă 7.500–15.000 lei), fără posibilitatea de „recuperare" ulterioară prin plata unei creanțe, ca la TVA.

Notă: opiniile de mai sus au caracter orientativ; pentru situații particulare (lanțuri de aprovizionare complexe, operațiuni triunghiulare, stocuri call-off) consultați un specialist și ghidul oficial de completare al INS.

Referințe

1. Legea nr. 422/2006 privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri (M. Of. nr. 967 din 4 decembrie 2006), cu modificările ulterioare (OG nr. 5/2022) — art. 1 (obiect, sistem Intrastat, INS), art. 10 alin. (1) (sancțiuni). legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/77304
2. Regulamentul (UE) 2019/2152 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de întreprindere (JO L 327/1, 17.12.2019) — baza UE a Intrastat. eur-lex.europa.eu — CELEX 32019R2152
3. Ordinul INS nr. 1.604/2025 privind pragurile valorice Intrastat pentru anul 2026 (M. Of., Partea I, nr. 1022 din 5 noiembrie 2025; în vigoare de la 1 februarie 2026). intrastat.ro — OPINS_PRAGURI_1604_2026.pdf
4. Normele de completare a Declarației statistice Intrastat (aprobate prin Ordinul INS nr. 1623/2022). legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/263261
5. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1197 al Comisiei — specificații tehnice EBS și lista excluderilor din statistica intra-UE (Anexa V). eur-lex.europa.eu — CELEX 32020R1197
6. OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor — art. 13 (prescripție), art. 28 (plata a jumătate din minimul amenzii), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 203/2018. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29779
7. Pragurile valorice Intrastat pentru comerțul intra-UE cu bunuri în 2026 — JURIDICE.ro (accesat 2026-08-05). juridice.ro/805461
8. Ce praguri Intrastat se aplică în 2026 — avocatnet.ro (accesat 2026-08-05). avocatnet.ro/articol_70970
9. Noile praguri valorice Intrastat pentru anul 2026 — CECCAR Business Magazine (accesat 2026-08-05). ceccarbusinessmagazine.ro
10. Declarația Intrastat — cine depune, termen, sancțiuni (art. 10 Legea 422/2006) — fiscalitatea.ro (accesat 2026-08-05). fiscalitatea.ro/declaratia-intrastat-24678
11. Intrastat general guide (teritorii speciale, cod XI Irlanda de Nord) — HMRC, Notice 60 (accesat 2026-08-05). uktradeinfo.com — Notice 60