OSS și IOSS — TVA pentru e-commerce

OSS și IOSS sunt regimuri speciale de TVA care permit unei firme să declare și să plătească, dintr-un singur stat membru, TVA-ul datorat în toată UE pentru vânzările online către consumatori. Pentru bunurile la distanță și serviciile electronice există un prag comun de 10.000 EUR pe an: sub el aplici TVA din România, peste el datorezi TVA-ul statului cumpărătorului. IOSS acoperă separat importurile de colete de până la 150 EUR.

Pe scurt

OSS (One Stop Shop) și IOSS (Import One Stop Shop) sunt regimuri speciale de TVA care permit unei firme să declare și să plătească, într-un singur stat membru, TVA-ul datorat în toate celelalte state UE pentru vânzările online către consumatori (B2C). Pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță și serviciile electronice există un prag comun de 10.000 EUR/an: sub el aplici TVA din România, peste el TVA-ul se datorează în statul cumpărătorului și îl colectezi prin OSS. IOSS acoperă separat importurile de colete cu valoare de până la 150 EUR.

Cadrul legal

Regimurile OSS și IOSS au fost introduse în legislația română prin Ordonanța de urgență nr. 59/2021, care a transpus pachetul european de TVA pentru comerțul electronic, aplicabil de la 1 iulie 2021. Sediul materiei se află în Titlul VII (TVA) din Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, la articolele 314–315³:

• Art. 314 — Regimul special pentru serviciile prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană (regimul „non-UE"). Se adresează firmelor din afara UE care prestează servicii către consumatori din UE.
• Art. 315 — Regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările interne facilitate de interfețele electronice și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în UE, dar nu în statul membru de consum (regimul „UE" / OSS). Acesta este regimul folosit de majoritatea comercianților online din România.
• Art. 315² — Regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe (IOSS), pentru colete cu valoare intrinsecă de maximum 150 EUR.
• Art. 315³ — Mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import, o alternativă la IOSS folosită de operatorii poștali și de curierat.

Art. 315 alin. (6) Cod fiscal — persoana impozabilă care utilizează regimul UE depune, pe cale electronică, o declarație specială de TVA pentru fiecare trimestru calendaristic, indiferent dacă a efectuat sau nu operațiuni, până la sfârșitul lunii următoare încheierii trimestrului. Sursa: Codul fiscal, Legea 227/2015 (accesat 2026-09-02)

Procedura de înregistrare și de declarare, atunci când România este stat membru de înregistrare, este stabilită prin Ordinul ANAF nr. 1387/2021 (publicat în Monitorul Oficial nr. 853 din 7 septembrie 2021).

Sursa: Procedura din 1 septembrie 2021, Ordinul ANAF 1387/2021 (accesat 2026-09-02)

Explicație detaliată

Problema pe care o rezolvă OSS

Regula generală a TVA la vânzările la distanță este că taxa se datorează în statul membru al consumatorului (locul unde se încheie transportul bunurilor). Fără un regim simplificat, un magazin online din România care vinde în zece state UE ar trebui, teoretic, să se înregistreze în scopuri de TVA în fiecare dintre acele zece state. Ghișeul unic OSS elimină această povară: firma se înregistrează o singură dată, în România, depune o singură declarație specială și face o singură plată, iar ANAF redistribuie TVA-ul către statele de consum.

Cele trei regimuri OSS și distincția dintre ele

• Regimul UE (art. 315) — folosit de firmele stabilite în UE. Acoperă vânzările intracomunitare de bunuri la distanță (B2C) și serviciile prestate către consumatori din alte state membre. Este regimul tipic pentru un comerciant online român.
• Regimul non-UE (art. 314) — folosit de firmele din afara UE care prestează servicii către consumatori europeni.
• Regimul de import — IOSS (art. 315²) — folosit pentru bunuri aduse din afara UE, în colete de maximum 150 EUR.

Pragul de 10.000 EUR

Elementul central pentru un vânzător român este pragul unic de 10.000 EUR pe an (echivalent cu aproximativ 46.337 lei). Acesta este un prag combinat care însumează:

• vânzările intracomunitare de bunuri la distanță către consumatori din alte state UE; și
• serviciile TBE (telecomunicații, radiodifuziune, televiziune și servicii furnizate pe cale electronică) prestate acelorași consumatori.

Regula de aplicare:

• Sub prag — locul livrării/prestării rămâne în România; aplici cota de TVA din România și declari totul prin decontul obișnuit (formular 300). Nu ai nevoie de OSS.
• Peste prag (sau dacă optezi voluntar) — locul se mută în statul de consum; trebuie să aplici cota de TVA din statul cumpărătorului și să colectezi/declari acest TVA, cel mai simplu prin OSS.

Pragul se verifică raportat la anul calendaristic curent și cel precedent. Vânzările B2B (către firme) nu au plafon.

Precizare importantă privind sfera OSS. Pragul de 10.000 EUR se aplică doar vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță și serviciilor TBE. El nu înseamnă că celelalte servicii B2C rămân în afara OSS. Dimpotrivă: regimul UE acoperă TOATE serviciile B2C prestate într-un stat membru unde prestatorul nu este stabilit (nu doar TBE) — de exemplu servicii legate de bunuri imobile, transport, acces la evenimente, închirierea pe termen scurt a mijloacelor de transport. Pentru aceste servicii non-TBE, locul prestării este la destinație de la primul euro (nu există prag de 10.000 EUR), iar TVA-ul aferent poate fi declarat prin OSS. Așadar, serviciile non-TBE „nu intră în plafon" în sensul că sunt taxabile la destinație indiferent de valoare — nu în sensul că ar fi excluse din OSS.

Sursa: Codul fiscal, art. 315 și Directiva 2006/112/CE, art. 369a–369k (accesat 2026-09-02)

Cum funcționează IOSS la import

IOSS (art. 315²) se aplică vânzărilor la distanță de bunuri importate din afara UE, cu o valoare intrinsecă de maximum 150 EUR pe transport și neaccizabile. Mecanismul:

1. Vânzătorul (sau interfața electronică) colectează TVA de la client în momentul vânzării, la cota din statul de consum.
2. La intrarea coletului în UE, importul este scutit de TVA, pe baza numărului IOSS comunicat autorității vamale prin declarația vamală (set redus de date, H7).
3. Vânzătorul depune lunar o declarație specială IOSS, în euro, și plătește TVA-ul colectat.

Reforma din 2021 a eliminat scutirea de TVA la import pentru coletele sub 10 EUR (astfel încât orice colet este acum taxabil), dar a păstrat scutirea de taxe vamale pentru bunurile sub 150 EUR. Fără IOSS, TVA-ul se plătește la import, de regulă de către client, la livrare.

Mecanismul special alternativ (art. 315³)

Când IOSS nu este folosit, pentru coletele de maximum 150 EUR intervine mecanismul special prevăzut la art. 315³: operatorul poștal sau firma de curierat care prezintă bunurile în vamă poate colecta TVA-ul de la destinatar și îl plătește lunar, pe bază de autorizație vamală, până în a 16-a zi a lunii următoare. În acest caz, persoana obligată la plata TVA este destinatarul bunurilor.

Aspecte practice

Înregistrarea

• Înregistrarea în OSS/IOSS se face electronic, prin portalul dedicat de pe site-ul ANAF, folosind certificat digital calificat. România devine „stat membru de înregistrare".
• Pentru regimul UE (OSS), regimul se aplică începând cu prima zi a trimestrului calendaristic următor depunerii cererii. Excepție: dacă prima livrare are loc înainte de acea dată, regimul se aplică chiar de la data primei livrări, cu condiția să informezi ANAF până cel târziu pe data de 10 a lunii următoare primei livrări.
• Pentru IOSS, în urma înregistrării primești un număr IOSS, pe care îl comunici transportatorului/declarantului vamal pentru a beneficia de scutirea de TVA la import.

Declararea și plata

• Declarația se depune și dacă nu ai avut operațiuni în perioada respectivă (declarație „pe zero").
• Sumele se raportează în euro; pentru încasările în alte monede se folosește cursul de schimb publicat de BCE pentru ultima zi a perioadei.
• Trebuie să aplici cota de TVA corectă a fiecărui stat de consum — cotele diferă semnificativ între statele membre. Aceasta este o sursă frecventă de erori.

Evidențe

Vânzătorii și interfețele electronice (marketplace-uri) care facilitează aceste vânzări au obligația de a ține registre electronice ale operațiunilor, păstrate 10 ani, care trebuie puse la dispoziția autorităților la cerere.

Cum stabilești dacă un client este B2C sau B2B și unde se află

Cota și regimul aplicabile depind de statutul și locul clientului, pe care vânzătorul trebuie să le poată dovedi:

• B2C sau B2B? Verifici codul de TVA al clientului în sistemul VIES (baza UE de validare a codurilor de TVA). Dacă furnizează un cod valid, operațiunea este B2B (nu intră în OSS și nu are plafon — se aplică taxarea inversă la client). În lipsa unui cod valid, clientul se prezumă consumator (B2C) și aplici regulile OSS.
• Unde se află clientul? Pentru bunuri, locul este cel unde se încheie transportul. Pentru serviciile electronice (TBE), locul clientului se dovedește, potrivit art. 24b din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 282/2011, cu două elemente de probă necontradictorii (de exemplu adresa de facturare, adresa IP, țara contului bancar/IBAN, prefixul cartelei SIM). Pentru un volum redus de servicii TBE (sub 100.000 EUR/an) este suficient un singur element de probă.

Sursa: Regulamentul (UE) 282/2011, art. 24b (accesat 2026-09-02)

Greșeli frecvente de evitat

• Confundarea pragului de 10.000 EUR cu vechile praguri naționale de vânzare la distanță (35.000/100.000 EUR pe stat) — acestea au fost eliminate din 1 iulie 2021.
• Includerea greșită în plafon a vânzărilor B2B sau a serviciilor non-TBE.
• Aplicarea cotei din România după depășirea pragului, în loc de cota statului de consum.
• Netransmiterea numărului IOSS către curier, ceea ce duce la taxarea TVA a doua oară, la import.

Situații speciale și conformare

Stoc în alt stat membru (Amazon FBA și modele similare)

Dacă îți depozitezi marfa într-un depozit dintr-un alt stat UE — de exemplu prin Amazon FBA (Fulfillment by Amazon) în Germania sau Polonia — apar două consecințe importante:

• Transferul propriului stoc din România în acel depozit este o livrare intracomunitară asimilată în România și o achiziție intracomunitară asimilată în statul de destinație (art. 270 alin. (10) Cod fiscal / art. 17 Directiva 2006/112/CE). Aceasta declanșează obligația de a te înregistra în scopuri de TVA în statul unde ține stocul.
• Livrările interne efectuate din acel stoc către clienți aflați în același stat (marfa nu traversează o frontieră) NU sunt vânzări la distanță și NU pot fi declarate prin OSS. Ele sunt operațiuni locale, impozabile în statul respectiv, și impun înregistrare locală în scopuri de TVA acolo, cu decont local.

Prin OSS declari doar vânzările la distanță (marfa pleacă din statul de stocare către clienți din alte state). Concluzie practică: stocarea în FBA multi-țară aduce, aproape întotdeauna, una sau mai multe înregistrări locale de TVA pe lângă OSS.

Sursa: Codul fiscal, art. 315 și art. 270 (accesat 2026-09-02); Directiva 2006/112/CE (accesat 2026-09-02)

Recuperarea TVA-ului plătit în alte state (TVA în amonte)

Prin declarația specială OSS nu poți deduce TVA-ul achitat pe achizițiile tale (mărfuri, servicii de fulfillment, publicitate) în alte state membre — OSS este exclusiv un mecanism de colectare a TVA-ului datorat la vânzare. TVA-ul suportat în alt stat UE se recuperează separat, prin procedura de rambursare pentru persoane impozabile stabilite în alt stat membru (Directiva 2008/9/CE, „a 8-a directivă"), transpusă la art. 302 Cod fiscal:

• Depui o cerere electronică de rambursare prin portalul ANAF, care o transmite statului de rambursare.
• Termen de depunere: până la 30 septembrie a anului calendaristic următor perioadei de rambursare.
• Statul de rambursare decide, de regulă, în 4 luni (prelungibil la 6–8 luni dacă solicită informații suplimentare).

Dacă însă ești deja înregistrat local în acel stat (vezi situația stocului de mai sus), TVA-ul în amonte se deduce direct în decontul local, nu prin Directiva 2008/9/CE.

Sursa: Directiva 2008/9/CE și Codul fiscal, art. 302 (accesat 2026-09-02)

Firme mici, PFA și interacțiunea cu scutirea internă

O firmă sau un PFA neînregistrat în scopuri de TVA în România (scutit ca întreprindere mică, plafon 300.000 lei — art. 310 Cod fiscal) rămâne scutit pentru operațiunile interne, dar scutirea nu se extinde la comerțul transfrontalier: la depășirea pragului de 10.000 EUR de vânzări intracomunitare la distanță + servicii TBE, TVA-ul se datorează în statul de consum și trebuie colectat, cel mai simplu prin OSS. Pentru operațiunile intracomunitare, ANAF îi atribuie o înregistrare specială de TVA în temeiul art. 317 Cod fiscal (cod special) — aceasta nu este înregistrarea normală de la art. 316 și nu anulează scutirea internă de la art. 310: cele două coexistă. Practic, PFA-ul aplică în continuare regim de scutire pe piața internă și, în paralel, colectează și virează prin OSS TVA-ul statelor de consum.

Sursa: Codul fiscal, art. 310, 316, 317 (accesat 2026-09-02)

Corectarea declarațiilor, retururi și rambursări către clienți

O declarație OSS deja depusă nu se rectifică prin redepunerea aceleiași perioade. Corecția se face într-o declarație a unei perioade ulterioare, în termen de 3 ani de la data la care declarația inițială trebuia depusă, indicând statul de consum, perioada vizată și suma de ajustat (art. 61 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 282/2011). La fel, retururile de marfă și rambursările către clienți care reduc baza impozabilă se reflectă ca ajustare (în minus) în declarația perioadei în care survin. Astfel, TVA-ul redistribuit către statul de consum corespunde sumelor efectiv datorate.

Sursa: Regulamentul (UE) 282/2011, art. 61 (accesat 2026-09-02)

Ieșirea din regim: excludere, carantină și radiere

• Radiere voluntară: poți renunța la regim printr-o notificare către ANAF, cu respectarea unui termen de preaviz; poți, de asemenea, schimba statul membru de identificare (art. 57g / 58a Reg. 282/2011).
• Excludere: neconformarea repetată (de regulă după 3 somații neurmate de depunere/plată) duce la excluderea din regim decisă de statul de identificare.
• Carantină: după excluderea pentru încălcări repetate ale regulilor, persoana nu mai poate utiliza regimurile speciale pentru o perioadă de 2 ani (art. 58b Reg. 282/2011). În acest interval, obligațiile de TVA transfrontaliere trebuie gestionate prin înregistrări în fiecare stat de consum.

Sursa: Regulamentul (UE) 282/2011, art. 58b (accesat 2026-09-02)

Sancțiuni și recuperare transfrontalieră

Pentru nedepunerea declarației speciale sau plata cu întârziere, se aplică obligațiile fiscale accesorii din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015): dobândă de 0,02%/zi (art. 174), penalitate de întârziere de 0,01%/zi (art. 176) și, pentru sumele nedeclarate, penalitate de nedeclarare de 0,08%/zi (art. 181, redusă cu 75% în condițiile legii). Important: TVA-ul datorat aparține fiecărui stat de consum, iar fiecare stat aplică propriile sancțiuni pentru sumele datorate pe teritoriul său. Recuperarea sumelor neîncasate se face inclusiv transfrontalier, prin asistența reciprocă la recuperarea creanțelor (Directiva 2010/24/UE, transpusă în Codul de procedură fiscală): un stat membru poate cere altui stat membru executarea creanței de TVA pe teritoriul acestuia.

Sursa: Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015) și Directiva 2010/24/UE (accesat 2026-09-02)

Legislație europeană

Regimurile OSS și IOSS nu sunt o invenție a legiuitorului român, ci transpunerea directă a dreptului Uniunii. Ele izvorăsc din sistemul comun de TVA reglementat de Directiva 2006/112/CE și din „pachetul european de TVA pentru comerțul electronic", aplicabil în toată UE de la 1 iulie 2021.

Directive și regulamente aplicabile

Sediul european al materiei este Directiva 2006/112/CE (sistemul comun de TVA), Titlul XII, Capitolul 6 — „Regimuri speciale":

Art. 59c Directiva 2006/112/CE — pragul unic de 10.000 EUR pe an calendaristic (fără TVA): sub acest plafon, locul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță și al serviciilor TBE (telecomunicații, radiodifuziune, TV, electronice) rămâne în statul de origine; la depășire (sau prin opțiune) se aplică principiul destinației. Sursa: Directiva 2006/112/CE, text consolidat (accesat 2026-09-02)

• Art. 358a–369 — regimul special non-UE (corespondentul art. 314 Cod fiscal).
• Art. 369a–369k — regimul special UE / OSS pentru vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, livrări interne facilitate de interfețe și servicii B2C (corespondentul art. 315 Cod fiscal). Declarație trimestrială.
• Art. 369l–369x — regimul special de import / IOSS pentru bunuri importate în trimiteri ≤ 150 EUR (corespondentul art. 315² Cod fiscal). Declarație lunară.
• Art. 14a — regula furnizorului prezumat („deemed supplier"): interfața electronică care facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate ≤ 150 EUR sau livrarea în UE pentru vânzători din afara UE este considerată că a primit și a livrat ea însăși bunurile.
• Art. 143 alin. (1) lit. (ca) — scutirea de TVA la import a bunurilor declarate valid în IOSS.

Aceste reguli au fost introduse prin pachetul de TVA pentru comerțul electronic:

Directiva (UE) 2017/2455 și Directiva (UE) 2019/1995 ale Consiliului — au instituit OSS/IOSS, regula furnizorului prezumat și au eliminat vechea scutire de TVA pentru coletele sub 22 EUR. Surse: Directiva (UE) 2017/2455 · Directiva (UE) 2019/1995 (accesate 2026-09-02)

Cadrul de aplicare tehnică este completat de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2026 (modifică Reg. 282/2011, inclusiv art. 9a privind interfețele electronice) și de Regulamentul (UE) 2017/2454 (cooperarea administrativă dintre autoritățile fiscale, prin modificarea Reg. 904/2010). Normele detaliate de schimb de informații pentru OSS/IOSS sunt actualizate periodic — cel mai recent prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1869, care modifică Reg. impl. (UE) 2020/194.

Transpunerea în dreptul român

România a transpus pachetul european fidel, prin Ordonanța de urgență nr. 59/2021, care a inserat regimurile speciale în Titlul VII din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015). Corespondența este directă, articol cu articol:

Nu există gold-plating (suprareglementare): pragul de 10.000 EUR, plafonul de 150 EUR pentru IOSS, periodicitatea declarativă (trimestrială OSS / lunară IOSS) și obligația de păstrare a evidențelor 10 ani reproduc întocmai cerințele directivei. Mecanismul special de la art. 315³ Cod fiscal corespunde regimului special de declarare a TVA la import prevăzut de directivă (art. 369y–369zb), folosit când IOSS nu este utilizat.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-695/20, Fenix International Ltd (hotărâre din 28 februarie 2023, Marea Cameră) — Curtea a confirmat validitatea art. 9a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011: o platformă (interfață electronică) care facilitează servicii furnizate pe cale electronică este, în principiu, considerată furnizor prezumat, colectând și plătind TVA în nume propriu. Consolidează răspunderea marketplace-urilor. Sursa: CJUE, C-695/20 (accesat 2026-09-02)

Cauza C-276/18, KrakVet Marek Batko (hotărâre din 18 iunie 2020) — Curtea a clarificat noțiunea de bunuri „expediate sau transportate de furnizor ori în numele acestuia": atunci când furnizorul are un rol determinant în organizarea transportului, se aplică regimul vânzărilor la distanță și TVA este datorat în statul de destinație. Hotărârea subliniază și necesitatea cooperării între autorități pentru a evita dubla impunere. Sursa: CJUE, C-276/18 (accesat 2026-09-02)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Valabilitate la nivelul întregii UE. Un număr OSS/IOSS obținut în România produce efecte în toate statele membre: comerciantul declară și plătește într-un singur loc, iar TVA-ul este redistribuit către statele de consum prin mecanismul de cooperare administrativă (Reg. 904/2010). Cotele de TVA rămân însă cele naționale ale fiecărui stat de consum.
• Furnizorul prezumat pentru platforme. După cauza C-695/20, marketplace-urile (Amazon, eMAG, platforme non-UE) care facilitează vânzări trebuie să analizeze atent dacă devin ele însele obligate la plata TVA — aspect esențial pentru vânzătorii care listează pe astfel de platforme.
• Reforma „TVA în era digitală" (ViDA). Pachetul ViDA, adoptat la 11 martie 2025 — Directiva (UE) 2025/516, Regulamentul (UE) 2025/517 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/518 — extinde treptat înregistrarea unică de TVA și schemele OSS, întărește rolul platformelor (inclusiv în economia colaborativă) și introduce raportarea digitală, cu aplicare eșalonată din 2027. Modificările vor fi transpuse în Codul fiscal în anii următori.

  Sursa: Directiva (UE) 2025/516 (accesat 2026-09-02)

• Import și vamă. La nivel vamal, Regulamentul delegat (UE) 2026/1022 introduce o taxă vamală temporară de 3 EUR pentru vânzările la distanță de mărfuri importate în trimiteri cu valoare intrinsecă ≤ 150 EUR, semn al presiunii asupra regimului coletelor de valoare mică.

  Sursa: Regulamentul delegat (UE) 2026/1022 (accesat 2026-09-02)

Întrebări frecvente

Sunt obligat să folosesc OSS? Nu. OSS este un regim opțional de simplificare. Alternativa este să te înregistrezi în scopuri de TVA în fiecare stat membru în care vinzi peste prag — mai costisitor și mai birocratic. Sub pragul de 10.000 EUR nu ai nevoie nici de OSS, nici de înregistrări externe.

Cum se calculează pragul de 10.000 EUR? Însumezi, pe an calendaristic, vânzările intracomunitare de bunuri la distanță plus serviciile TBE către consumatori din toate celelalte state UE. Este un prag unic, la nivelul întregii UE, nu unul separat per stat. La depășire, treci la TVA-ul statului de consum.

Ce TVA aplic după depășirea pragului? Cota de TVA a statului în care se află cumpărătorul. De exemplu, pentru un client din Germania aplici cota germană, nu pe cea din România. Prin OSS declari și plătești acest TVA într-un singur loc, în România.

Care e diferența dintre OSS și IOSS? OSS acoperă vânzările de bunuri și servicii în interiorul UE (mărfuri deja aflate în UE). IOSS acoperă vânzările de bunuri importate din afara UE, în colete de maximum 150 EUR.

Trebuie să depun declarație dacă nu am avut vânzări? Da. Declarația specială de TVA se depune pentru fiecare perioadă de raportare, chiar dacă nu ai efectuat operațiuni (declarație „pe zero").

Vând pe un marketplace (Amazon, eMAG). Cine plătește TVA-ul? În multe situații, interfața electronică este considerată furnizor prezumat („deemed supplier") și devine ea responsabilă de colectarea și plata TVA — mai ales la bunurile importate ≤ 150 EUR și la vânzările facilitate pentru vânzători din afara UE. Verifică regimul concret al platformei.

Îmi țin stocul în Amazon FBA în Germania. Îmi ajunge OSS? Nu. Livrările către clienți germani făcute din stocul aflat deja în Germania sunt operațiuni interne acolo și nu pot fi declarate prin OSS — ai nevoie de o înregistrare locală de TVA în Germania. În plus, transferul propriului stoc din România în depozitul german este o livrare intracomunitară asimilată. Prin OSS declari doar vânzările din stocul german către clienți din alte state UE.

Cum recuperez TVA-ul plătit pe cheltuieli în alte state UE? Prin OSS nu poți deduce TVA-ul de pe achiziții. TVA-ul suportat în alt stat membru se recuperează separat, prin cererea de rambursare Directiva 2008/9/CE (art. 302 Cod fiscal), depusă electronic prin portalul ANAF până la 30 septembrie a anului următor. Dacă ești deja înregistrat local în acel stat, îl deduci direct în decontul local.

Sunt PFA neplătitor de TVA. Ce fac dacă depășesc 10.000 EUR la vânzări în UE? Scutirea internă (art. 310 Cod fiscal, plafon 300.000 lei) nu acoperă vânzările transfrontaliere. La depășirea pragului de 10.000 EUR trebuie să colectezi TVA-ul statului de consum, cel mai simplu prin OSS, pe baza unei înregistrări speciale de TVA (art. 317). Aceasta coexistă cu scutirea ta pe piața internă — nu devii automat plătitor de TVA în România.

Practică și opinii

⚠️ Opinie / material informativ — ANAF, „Regimul special UE — One Stop Shop (OSS)" Vechiul regim MOSS, care se aplica exclusiv serviciilor electronice, de telecomunicații și de radiodifuziune/televiziune (TBE), a fost extins din 1 iulie 2021 la vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, devenind OSS. Astfel, un comerciant online poate declara printr-o singură declarație trimestrială TVA-ul datorat în toate statele membre de consum. Sursa: ANAF — material informativ OSS (accesat 2026-09-02)

⚠️ Opinie specialistă — redacția avocatnet.ro Pentru comerțul online cu bunuri importate, avantajul IOSS este că permite scutirea TVA la import și colectarea TVA doar la livrarea către clientul final; în lipsa înregistrării în IOSS, importul devine taxabil, iar TVA-ul este suportat de client la livrare, ceea ce descurajează achizițiile. Sursa: avocatnet.ro — TVA: Pentru comerțul online de bunuri importate va exista IOSS (accesat 2026-09-02)

⚠️ Notă de context (evoluție legislativă) — ViDA în detaliu. Pachetul european „TVA în era digitală" (Directiva (UE) 2025/516, adoptată în martie 2025) aduce pentru OSS/IOSS, cu aplicare eșalonată, în principal:

• Înregistrarea unică de TVA (Single VAT Registration) la nivelul UE, care reduce nevoia de înregistrări locale multiple — aplicabilă din 1 iulie 2028;
• Extinderea OSS la transferul de bunuri proprii între state membre (relevantă direct pentru modelele de tip Amazon FBA / stoc în alt stat), tot din 2028, astfel încât transferul de stoc să nu mai impună o înregistrare locală separată;
• rol extins al platformelor („deemed supplier") pentru anumite servicii.

Separat, în cadrul reformei vamale UE, este în discuție eliminarea pragului de 150 EUR la IOSS și posibila generalizare/obligativitate a IOSS pentru importuri — acestea nu sunt încă în vigoare. Transpunerea în Codul fiscal român va urma calendarul UE (termen-țintă de transpunere înainte de 1 iulie 2028). Vânzătorii care folosesc OSS/IOSS ar trebui să urmărească aceste modificări. Regulile din prezentul articol reflectă cadrul în vigoare la data redactării. Sursa: Directiva (UE) 2025/516 (accesat 2026-09-02)

Referințe

1. Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, Titlul VII (TVA), art. 314, 315, 315², 315³ — regimurile speciale OSS, IOSS și mecanismul special de import; art. 270 alin. (10), 302, 310, 316, 317 — transfer de bunuri proprii, rambursarea TVA, scutirea întreprinderilor mici și înregistrarea specială. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/171282
2. Codul de procedură fiscală — Legea nr. 207/2015, art. 174, 176, 181 (obligații fiscale accesorii) și dispozițiile privind asistența reciprocă la recuperarea creanțelor. legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170007
3. Ordonanța de urgență nr. 59/2021 — transpunerea pachetului UE de TVA pentru comerțul electronic (în vigoare de la 1 iulie 2021).
4. Ordinul ANAF nr. 1387/2021 — Procedura de înregistrare și de declarare pentru regimurile speciale art. 314, 315, 315², când România este stat membru de înregistrare (Monitorul Oficial nr. 853/7.09.2021). legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/248171
5. Ordinul ANAF nr. 2618/2025 — mecanismul special pentru declararea și plata TVA la import (art. 315³). static.anaf.ro — OPAVR 2618/2025
6. Directiva 2008/9/CE — rambursarea TVA către persoane impozabile stabilite în alt stat membru („a 8-a directivă"). eur-lex.europa.eu/eli/dir/2008/9/oj
7. Directiva 2010/24/UE — asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor. eur-lex.europa.eu — 32010L0024
8. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 282/2011 — art. 24b (dovada locului clientului), 58b (excludere/carantină), 61 (corectarea declarațiilor). eur-lex.europa.eu — 32011R0282
9. Directiva (UE) 2025/516 — pachetul „TVA în era digitală" (ViDA). eur-lex.europa.eu — 32025L0516
10. ANAF — Regimul special UE One Stop Shop (OSS), material informativ. static.anaf.ro
11. ANAF — Înregistrarea în regimurile speciale de TVA (septembrie 2021). static.anaf.ro
12. ⚠️ avocatnet.ro — „TVA: Pentru comerțul online de bunuri importate va exista IOSS". avocatnet.ro/articol_57990
13. ⚠️ Lege5.ro — Mecanism special pentru declararea și plata TVA la import (OUG 59/2021, actualizat 2026). lege5.ro