Contractul de Leasing (Financiar și Operațional)

📅Creat: 14 februarie 2026
✏️Actualizat: acum 1 lună

Contractul de Leasing (Financiar și Operațional)

Pe scurt

Leasingul este un contract prin care o societate de leasing (locator) transmite unei alte persoane (utilizator/locatar) dreptul de a folosi un bun mobil sau imobil pe o perioadă determinată, în schimbul plății unor rate periodice. Există două tipuri principale: leasingul financiar, care permite dobândirea bunului la finalul contractului, și leasingul operațional, care funcționează ca o simplă închiriere pe termen lung, fără transfer de proprietate.

Leasingul este reglementat în România prin:

  • Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (modificată ultima dată prin Legea nr. 83/2021)
  • Codul Civil, Art. 2214-2228 (Legea 287/2009, consolidare decembrie 2025)
  • Codul Fiscal (Legea 227/2015) pentru tratamentul fiscal

Art. 1 alin. (1) din OG 51/1997 — Prezenta ordonanță se aplică operațiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale.

Sursa: OG 51/1997, consolidată 19.04.2021

Modificările aduse prin Legea 83/2021 au introdus protecții suplimentare pentru consumatori, eliminând caracterul executoriu automat al contractelor de leasing cu consumatorii și conferind consumatorului dreptul de a cumpăra cu prioritate bunul finanțat dacă contractul este reziliat.

Tipuri de leasing

1. Leasing financiar

Leasingul financiar este operațiunea prin care se transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele legate de dreptul de proprietate asupra bunului către utilizator. La finalul contractului, utilizatorul poate deveni proprietar prin plata unei valori reziduale.

Caracteristici principale:

  • Durata contractului acoperă în mod normal durata de viață utilă a bunului
  • Valoarea totală a ratelor de leasing aproape acoperă întreaga valoare a bunului
  • Utilizatorul suportă riscurile legate de folosirea bunului (deteriorare, pierdere, întreținere)
  • La finalul contractului există opțiunea de cumpărare la o valoare reziduală convenită (de regulă mică)
  • Din punct de vedere fiscal, utilizatorul este considerat proprietar economic

Art. 1 alin. (3) din OG 51/1997 — Leasingul financiar este operațiunea de leasing prin care se transferă cea mai mare parte din riscurile și avantajele legate de dreptul de proprietate asupra activului. Transferul dreptului de proprietate poate avea loc sau nu.

Sursa: OG 51/1997

Exemplu practic: O companie achiziționează prin leasing financiar un utilaj în valoare de 100.000 EUR. Contractul este pe 5 ani, cu rate lunare și o valoare reziduală de 1.000 EUR la final. Compania poate deduce dobânda și amortiza bunul în bilanț ca și cum ar fi proprietar. După 5 ani, plătește 1.000 EUR și devine proprietar definitiv.

2. Leasing operațional

Leasingul operațional este un contract de închiriere pe termen lung în care locatorul păstrează proprietatea bunului și oferă dreptul de folosință pe o perioadă determinată, fără transfer de proprietate.

Caracteristici principale:

  • Durata contractului este mai scurtă decât durata de viață utilă a bunului
  • Valoarea totală a ratelor NU acoperă întreaga valoare a bunului
  • Locatorul (societatea de leasing) rămâne proprietar pe toată durata contractului
  • Locatorul suportă riscurile legate de valoarea reziduală și depreciere
  • La finalul contractului, bunul revine locatorului (fără opțiune de cumpărare sau cu o opțiune la valoarea de piață)
  • Utilizatorul poate prelungi contractul sau returna bunul

Art. 2 lit. d) din OG 51/1997 — Rata de leasing reprezintă: în cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului și dobânda de leasing, care se stabilește pe baza ratei dobânzii convenite prin acordul părților; în cazul leasingului operațional, chiria se stabilește prin acordul părților.

Sursa: OG 51/1997

Exemplu practic: O firmă are nevoie de o flotă de 10 autoturisme pentru echipa de vânzări. Prin leasing operațional pe 3 ani, plătește rate lunare fixe care includ întreținerea, asigurarea și înlocuirea automată a mașinilor în caz de defecțiune. După 3 ani, mașinile se returnează și se poate încheia un nou contract pentru modele noi.

Tabel comparativ

Aspect Leasing Financiar Leasing Operațional
Scop principal Achiziție de active pe termen lung Utilizare temporară de echipamente
Transfer de proprietate Da, la final (opțiune cumpărare) Nu
Durata Acoperă viața utilă a bunului Mai scurtă decât viața utilă
Proprietar fiscal Utilizatorul Locatorul
Amortizare De către utilizator De către locator
Avans inițial Necesar (20-50%) Nu este necesar sau foarte mic
Riscul de depreciere Suportat de utilizator Suportat de locator
Întreținere și asigurare În sarcina utilizatorului Adesea incluse în rată
Înregistrare în bilanț Ca activ și datorii Ca cheltuială operațională

Părțile contractului

Locator/Finanțator

Este persoana juridică care deține bunul și îl pune la dispoziția utilizatorului. Conform Art. 19 din OG 51/1997, societățile de leasing trebuie să aibă un capital social minim echivalent cu 200.000 EUR.

Obligații principale:

  • Să achiziționeze bunul dorit de utilizator de la furnizor
  • Să predea bunul utilizatorului în stare de funcționare
  • Să asigure folosința liniștită a bunului (să nu existe sarcini sau pretenții de la terți)
  • În leasing operațional: să suporte costurile de întreținere majoră și să asigure înlocuirea bunului defect

Utilizator/Locatar

Poate fi persoană fizică sau juridică care folosește bunul în schimbul plății ratelor de leasing.

Obligații principale:

  • Să plătească ratele de leasing la termen
  • Să folosească bunul cu diligenţă și conform destinației
  • În leasing financiar: să asigure bunul și să suporte costurile de întreținere
  • Să permită locatorului verificări periodice ale bunului
  • Să returneze bunul în stare corespunzătoare (uzura normală acceptată) la finalul contractului, dacă nu exercită opțiunea de cumpărare

Furnizor

Este persoana de la care locatorul achiziționează bunul dorit de utilizator. De regulă, utilizatorul alege singur furnizorul și tipul bunului, iar locatorul cumpără conform specificațiilor.

Obiectul contractului

Pot face obiectul unui contract de leasing:

  • Bunuri mobile: autoturisme, utilaje, echipamente IT, mașini agricole, echipamente medicale
  • Bunuri imobile: clădiri, spații comerciale, terenuri
  • Bunuri necorporale: software (conform modificărilor din 2004)

Excepții: Conform Art. 1 alin. (2) din OG 51/1997, nu pot face obiectul leasingului înregistrările pe bandă audio și video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele, drepturile de autor și bunurile necorporale (cu excepția drepturilor de utilizare a programelor pentru calculator, conform alin. 3).

Active digitale și intangibile — Limitări

Licențe SaaS (Software-as-a-Service):

  • NU pot face obiectul leasingului conform OG 51/1997 — SaaS nu conferă un drept de utilizare transferabil, ci un acces bazat pe abonament
  • Modelul SaaS este incompatibil cu structura leasingului (locatorul nu poate "achiziționa" o licență SaaS pentru a o închiria utilizatorului)
  • Soluție practică: Contracte directe de abonament SaaS, nu leasing

Baze de date, domenii web, proprietate intelectuală (brevete):

  • Brevetele sunt explicit excluse conform Art. 1 alin. (2) OG 51/1997
  • Bazele de date și domeniile web intră în categoria bunurilor necorporale excluse, cu excepția software-ului
  • Drepturile de autor sunt de asemenea excluse

Ce poate fi obiect de leasing:

  • Software (licențe perpetuale de utilizare a programelor pentru calculator) — singura excepție clară din categoria bunurilor necorporale
  • Echipamente fizice care conțin software (ex: servere cu licențe pre-instalate, aparatură medicală cu software integrat)

Concluzie: OG 51/1997 limitează leasingul la bunuri corporale (mobile și imobile) și la software ca singură excepție din categoria bunurilor necorporale. Activele pur digitale (SaaS, cloud, IP) nu pot face obiectul leasingului și necesită alte forme contractuale (licențiere, abonament).

Aspecte fiscale și contabile

Tratament fiscal — Leasing financiar

Conform Codului Fiscal, în cazul leasingului financiar:

  • Utilizatorul este tratat ca proprietar din punct de vedere fiscal
  • Utilizatorul înregistrează bunul ca activ fix în bilanț
  • Utilizatorul amortizează bunul conform duratei normale de utilizare
  • Utilizatorul deduce dobânda inclusă în ratele de leasing ca cheltuială deductibilă
  • Comisionul de administrare este cheltuială deductibilă

Tratament fiscal — Leasing operațional

În cazul leasingului operațional:

  • Locatorul rămâne proprietar fiscal
  • Locatorul amortizează bunul în bilanțul său
  • Utilizatorul deduce întreaga rată de leasing (chiria) ca cheltuială operațională deductibilă
  • Bunul NU apare în bilanțul utilizatorului

TVA la leasing

Deductibilitatea TVA depinde de tipul de bun și modul de utilizare:

  • Autoturisme și vehicule mixte:

    • 50% TVA deductibil dacă vehiculul este folosit atât în interes economic, cât și personal
    • 100% TVA deductibil dacă vehiculul este folosit exclusiv în scopul activității economice (de exemplu, taxi, transport marfă, școală de șoferi)
  • Alte bunuri (utilaje, echipamente): de regulă 100% TVA deductibil dacă sunt folosite în activitatea economică

Notă: Deductibilitatea trebuie dovedită prin jurnal de parcurs pentru autovehicule sau alte documente justificative.

Surse fiscale:

Leasing imobiliar — Taxe locale și tratament fiscal

În cazul bunurilor imobile (clădiri, spații comerciale), tratamentul taxelor locale diferă în funcție de tipul de leasing:

Leasing financiar — Bunuri imobile

  • Impozit pe clădiri: Suportat de utilizator ca proprietar economic, conform Art. 453 Codul Fiscal — „impozitul pe clădiri se datorează de proprietar sau de titularul dreptului de folosință"
  • Taxe notariale pentru înregistrare: Suportate de locator la achiziția inițială, apoi de utilizator la transferul final de proprietate (dacă exercită opțiunea de cumpărare)
  • Amortizare fiscală: Utilizatorul amortizează clădirea conform duratei normale de utilizare (20-60 ani pentru construcții)
  • Taxe de întabulare: La finalizarea contractului, când se transferă proprietatea către utilizator

Leasing operațional — Bunuri imobile

  • Impozit pe clădiri: Suportat de locator ca proprietar legal
  • Amortizare fiscală: Efectuată de locator în bilanțul propriu
  • Rată de leasing: Utilizatorul deduce întreaga chirie ca cheltuială operațională, inclusiv pentru contracte pe termen lung (peste 10 ani)
  • Tratament special pentru contracte lungi: Chiar dacă durata depășește 10 ani, nu se convertește automat în leasing financiar — clasificarea rămâne conform criteriilor OG 51/1997 (transfer de riscuri și beneficii)

Notă: Conform Codul Fiscal Art. 456, evaluarea clădirilor pentru impozit local se face la valoarea de inventar pentru persoane juridice sau valoarea impozabilă (stabilită de autorități) pentru persoane fizice.

Avantaje și dezavantaje

Avantaje generale

Pentru utilizator:

  • Acces rapid la echipamente fără să blochezi capitalul propriu
  • Flexibilitate financiară — rate eșalonate în loc de plată integrală
  • Protecție împotriva devalorizării (în special în leasing operațional)
  • Facilități fiscale — deductibilitate dobânzii sau a chiriei
  • Acces la tehnologie modernă fără investiții mari inițiale

Pentru locator:

  • Garanție reală — bunul rămâne în proprietatea sa până la plata finală
  • Recuperare ușoară a bunului în caz de neplată
  • Profit din dobândă și comisioane

Dezavantaje

Pentru utilizator:

  • Cost total mai mare decât achiziția directă (din cauza dobânzii și comisioanelor)
  • Obligații stricte de plată — nerespectarea poate duce la rezilierea contractului și pierderea bunului
  • Restricții de utilizare — limite de kilometraj (la autovehicule), interdicții de modificare sau subînchiriere
  • În leasing operațional: lipsă de proprietate — nu poți vinde sau greva bunul
  • Incompatibilitate cu anumite programe de finanțare — multe granturi naționale nu acceptă finanțarea prin leasing

Pentru locator:

  • Risc de neplată și costuri de recuperare
  • Depreciere a bunurilor returnate (în leasing operațional)

Protecția consumatorilor

Modificările aduse prin Legea 83/2021 au introdus protecții importante pentru consumatori:

  1. Eliminarea caracterului executoriu — contractele de leasing cu consumatori NU mai au titlu executoriu. Locatorul trebuie să obțină o hotărâre judecătorească pentru executare silită.

  2. Drept de cumpărare cu prioritate — Dacă contractul este reziliat și consumatorul returnează bunul la timp, are drept de preempțiune (cumpărare cu prioritate) în termen de 30 de zile la valoarea de piață.

  3. Restituire proporțională — Consumatorul are dreptul la restituirea unei părți din sumele plătite dacă bunul se restituie înainte de termen în anumite condiții.

Art. 8 alin. (2) din OG 51/1997 (introdus prin Legea 83/2021) — Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în situația în care locatarul/utilizatorul este consumator.

Sursa: OG 51/1997, modificată prin Legea 83/2021

Aplicarea în timp — Contracte anterioare Legii 83/2021

Legea 83/2021 a intrat în vigoare la 19 aprilie 2021. Pentru contractele încheiate anterior acestei date:

  • Caracterul executoriu (Art. 8 OG 51/1997) nu se mai aplică consumatorilor din momentul intrării în vigoare a legii, indiferent când a fost încheiat contractul
  • Legea are efect imediat asupra contractelor în curs de executare — locatorii trebuie să obțină hotărâre judecătorească pentru executare silită, chiar dacă contractul a fost semnat înainte de aprilie 2021
  • Acest principiu decurge din Art. 15 alin. (2) Codul Civil: „Legea nouă este aplicabilă executării în viitor a contractelor în curs la intrarea ei în vigoare"

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 59/2021, a validat acest regim, considerând că protecția consumatorilor justifică modificarea efectelor contractelor în curs.

Notă practică: Societățile de leasing au trebuit să modifice procedurile de executare silită pentru toate contractele cu consumatori, inclusiv cele anterioare aprilie 2021.

Rezilierea contractului

Contractul de leasing poate fi reziliat în următoarele situații:

Reziliere pentru neplata ratelor

Locatorul poate rezilia contractul dacă utilizatorul nu plătește ratele la scadență. De regulă, contractele prevăd un termen de grație (15-30 zile) și posibilitatea rezilierii după două sau mai multe rate neachitate.

Consecințe:

  • Utilizatorul trebuie să returneze bunul
  • Utilizatorul datorează ratele restante plus penalități/daune-interese
  • Locatorul păstrează ratele plătite și poate valorifica bunul
  • Utilizatorul poate solicita restituirea diferenței dintre sumele plătite și prejudiciul real al locatorului (conform Codului Civil)

Reziliere de comun acord

Părțile pot conveni oricând rezilierea anticipată, de regulă printr-o compensație financiară plătită de utilizator.

Reziliere în caz de insolvență

Conform Legii 85/2014 privind procedurile de insolvență:

  • Contractul de leasing financiar poate fi continuat dacă locatorul consimte în termen de 3 luni
  • În lipsa consimțământului, contractul se consideră reziliat automat
  • Locatorul poate recupera bunul, iar creanța sa se reduce cu valoarea de evaluare a bunului recuperat

⚠️ Opinie specialistă — Vasile Godîncă-Herlea (CITR SPRL)

Legea 85/2014 a creat un regim special pentru contractele de leasing în insolvență, dând locatorului un drept excepțional de refuz al continuării. Această prevedere a generat controverse, deoarece acordă locatorilor o poziție privilegiată comparativ cu alți creditori.

Sursa: Contractele de leasing conform Legii nr. 85/2014 – probleme teoretice și practice, Juridice.ro, 22 septembrie 2015

Bunuri în leasing folosite ca garanție indirectă — Drepturi ale creditorilor ipotecari

Problema: Utilizatorul unui contract de leasing financiar nu este proprietar legal al bunului (locatorul rămâne proprietar până la plata finală), dar bunul este în posesia și folosința utilizatorului. Ce se întâmplă dacă utilizatorul încearcă să folosească bunul ca "garanție indirectă" pentru alte finanțări?

Răspuns juridic:

  1. Imposibilitatea constituirii de garanții reale — Utilizatorul nu poate constitui ipotecă sau gaj asupra bunului în leasing, deoarece nu este proprietar (conform Art. 2343 Cod Civil: „debitorul trebuie să fie proprietarul bunului grevat")

  2. Creditorii ipotecari ai utilizatorului — Dacă utilizatorul obține credite garantate cu alte bunuri (ex: sediul firmei, stocuri), acești creditori ipotecari nu au niciun drept asupra bunului în leasing, care aparține locatorului

  3. În procedura de insolvență — Dacă utilizatorul intră în insolvență dar plățile la leasing sunt la zi:

    • Bunul NU intră în masa credală a utilizatorului (nu aparține patrimoniului debitorului)
    • Locatorul are dreptul de retenție — poate recupera bunul conform Legii 85/2014 Art. 105
    • Contractul poate continua dacă locatorul consimte în termen de 3 luni (leasing financiar)
    • Creditorii ipotecari ai utilizatorului nu pot executa bunul în leasing pentru a-și recupera creanțele
  4. Clasificare în insolvență — Conform Legii 85/2014 Art. 105:

    • Dacă plățile sunt la zi, bunul nu se clasifică în masa credală a utilizatorului insolvent
    • Locatorul are calitate de proprietar, nu de creditor pentru valoarea bunului
    • Creanța locatorului (ratele restante, dacă există) se înscrie în tabelul de creanțe ca creanță preferențială conform Art. 159 alin. (1) pct. 3

Concluzie: Bunul în leasing financiar este protejat de dreptul de proprietate al locatorului și nu poate fi folosit ca garanție de către utilizator, nici direct, nici indirect. În insolvență, bunul se restituie locatorului dacă acesta refuză continuarea contractului.

Aspecte practice și greșeli frecvente

1. Alegerea tipului greșit de leasing

Greșeală: Mulți antreprenori aleg leasing financiar când au nevoie doar de utilizare temporară sau viceversa.

Soluție:

  • Alege leasing financiar dacă vrei să deții bunul pe termen lung (utilaje, spații comerciale)
  • Alege leasing operațional dacă vrei echipamente care se uzează rapid sau tehnologie ce se înveche repede (IT, automobile)

⚠️ Opinie specialistă — Marian Dumitrache (Consultant Fonduri Europene)

Leasingul operațional este recomandat pentru companii medii și mari care doresc economii pe termen lung prin externalizarea managementului flotei. Leasingul financiar este mai avantajos pentru companiile mici care vor să devină proprietari.

Sursa: Leasing operațional sau leasing financiar: Care este soluția optimă de finanțare pentru antreprenori, Avocatnet.ro, 29 mai 2018

2. Nerespectarea limitelor de kilometraj (autoturisme)

Contractele de leasing operațional prevăd limite anuale de kilometraj. Depășirea atrage taxe suplimentare considerabile (de regulă 0,10 - 0,30 EUR/km).

Soluție: Estimează realist necesarul anual și negociază din start un plafon mai mare dacă anticipezi utilizare intensă.

3. Nesocotirea costurilor totale

Mulți compară doar rata lunară, ignorând:

  • Avansul inițial (20-50% în leasing financiar)
  • Dobânda efectivă (DAE — Dobânda Anuală Efectivă)
  • Comisioanele (de analiză, administrare, rambursare anticipată)
  • Valoarea reziduală (în leasing financiar)
  • Asigurarea CASCO (de regulă obligatorie)

Soluție: Cere costul total al leasingului și compară cu alte oferte sau cu un credit bancar clasic.

4. Ignorarea clauzelor de reziliere

Multe contracte conțin penalități mari pentru reziliere anticipată sau clauze care obligă plata tuturor ratelor rămase.

Soluție: Citește cu atenție secțiunea de reziliere și solicită ajustări dacă nu e clară sau echitabilă.

5. Utilizare în programe cu finanțare europeană

Importante:

  • Multe granturi naționale nu acceptă finanțarea prin leasing
  • Pentru fonduri europene, doar leasingul financiar (cu transfer de proprietate în perioada de implementare) este acceptat

Soluție: Consultă ghidul solicitantului înainte de a încheia un contract de leasing pentru echipamente finanțate din fonduri publice.

6. Vehicule de serviciu acordate angajaților — Răspunderi și tratament fiscal

Când un angajator pune la dispoziția angajaților vehicule în leasing (auto de serviciu), apar mai multe obligații din perspectiva legislației muncii și fiscală:

Răspundere pentru contravenții rutiere:

  • Angajatorul răspunde pentru contravenții dacă nu identifică conducătorul auto (conform OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice)
  • Soluție: Țineți evidență strictă (foi de parcurs) cu cine conduce vehiculul la fiecare moment

Răspundere pentru accidente de muncă:

  • Dacă accidentul survine în timpul deplasării în interes de serviciu (ex: vizită client), se califică ca accident de muncă conform Legii 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă
  • Angajatorul răspunde pentru asigurarea condițiilor de lucru sigure, inclusiv verificarea tehnică a vehiculului
  • Asigurarea CASCO (de regulă obligatorie în leasing) acoperă pagubele materiale, dar angajatorul poate fi tras la răspundere pentru prejudiciile angajatului accidentat

Avantaj în natură — Tratament fiscal:

  • Conform Codului Fiscal Art. 76 alin. (4), folosirea autovehiculului de serviciu și în scop personal constituie avantaj în natură impozabil
  • Valoarea avantajului: 2,5% din valoarea de intrare a vehiculului pe lună (pentru vehicule în proprietate) sau echivalentul ratei de leasing pentru vehicule în leasing operațional
  • Impozit și contribuții: Angajatorul calculează impozit pe venit (10%) și CAS/CASS pe avantajul în natură

Exemplu practic: Rată leasing 500 EUR/lună pentru un vehicul folosit mixt (serviciu + personal). Angajatul va plăti impozit pe 500 EUR × 10% = 50 EUR/lună, plus contribuții sociale.

Legislație europeană

Directive și regulamente aplicabile

La nivel european, contractele de leasing sunt reglementate în principal prin Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori și noua Directiva (UE) 2023/2225, care o înlocuiește începând cu 20 noiembrie 2026.

Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori

Art. 2 alin. (2) lit. (d) — Prezenta directivă nu se aplică contractelor de închiriere sau de leasing în care nu este prevăzută obligația de a cumpăra obiectul contractului, nici în contractul în sine, nici printr-un contract separat.

Sursa: Directiva 2008/48/CE, EUR-Lex

Directiva distinge clar: leasingul financiar (cu opțiune sau obligație de cumpărare) este acoperit de regulile privind protecția consumatorilor din Directiva de credit, în timp ce leasingul operațional (fără obligație de cumpărare) nu este acoperit.

Începând cu 20 noiembrie 2026, va intra în vigoare Directiva (UE) 2023/2225, care extinde sfera de aplicare:

Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit pentru consumatori

Sfera de aplicare extinsă — Noua directivă include și contractele de închiriere sau leasing care prevăd o opțiune (nu doar obligația) de cumpărare pentru consumator, cum sunt contractele de finanțare auto cu opțiune de cumpărare la final.

Excepție: contractele de închiriere „pură" (fără nicio opțiune sau obligație de cumpărare) rămân în afara sferei de aplicare.

Sursa: Directiva 2023/2225, EUR-Lex

IFRS 16 — Tratamentul contabil al leasingului

Pentru companiile care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), contractele de leasing sunt reglementate de IFRS 16 – Contracte de leasing, în vigoare din 1 ianuarie 2019 și adoptat în UE.

IFRS 16 elimină distincția dintre leasing financiar și operațional pentru locatar, obligându-l să recunoască în bilanț:

  • Un activ de drept de utilizare (reprezentând dreptul de a folosi bunul)
  • O datorie de leasing (reprezentând obligația de a plăti ratele)

Pentru locator, distincția dintre leasing financiar și operațional rămâne valabilă.

Sursa: IFRS 16 Leases

Transpunerea în dreptul român

România a transpus Directiva 2008/48/CE prin Ordonanța de Urgență nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

OUG 50/2010, Art. 2 alin. (2) lit. d) — Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică contractelor de leasing sau de închiriere în cazul în care obligația sau opțiunea de a cumpăra obiectul contractului nu este stabilită nici prin contractul în sine, nici printr-un alt contract separat.

Sursa: OUG 50/2010, actualizată

Consecințe practice:

  • Leasingul financiar pentru consumatori (cu opțiune sau obligație de cumpărare) beneficiază de protecțiile OUG 50/2010: drept de retractare (14 zile), informare precontractuală obligatorie, limitări ale dobânzii, etc.
  • Leasingul operațional (fără opțiune de cumpărare) nu este acoperit de OUG 50/2010 și rămâne reglementat exclusiv de OG 51/1997 privind operațiunile de leasing

România trebuie să transpună Directiva 2023/2225 până la 20 noiembrie 2025, ceea ce va extinde protecția consumatorilor și la contractele de leasing care prevăd doar o opțiune de cumpărare (nu neapărat o obligație).

Modificări legislative necesare:

  1. OUG 50/2010 (transpunerea directivei de credit pentru consumatori):

    • Modificarea Art. 2 alin. (2) lit. d) pentru a include contractele de leasing cu opțiune de cumpărare (nu doar obligație)
    • Extinderea obligațiilor de informare precontractuală (TAEG, cost total al creditului) la toate formele de leasing cu opțiune
  2. OG 51/1997 (legislația primară a leasingului):

    • Armonizarea definițiilor cu noua directivă
    • Posibil: clarificarea distincției dintre "opțiune" și "obligație" de cumpărare în definiția leasingului financiar (Art. 1 alin. 3)
    • Consolidarea protecțiilor introduse prin Legea 83/2021

Termen: 20 noiembrie 2025 (transpunere) → 20 noiembrie 2026 (aplicare efectivă)

Notă: La data redactării (februarie 2026), transpunerea ar fi trebuit finalizată, dar aplicarea efectivă începe în noiembrie 2026. Verificați legislația actualizată pentru modificările concrete adoptate.

Jurisprudență CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat aplicabilitatea Directivei de credit consumatorilor la contractele de leasing:

Cauzele conexate C-38/21, C-47/21, C-232/21VK împotriva BMW Bank GmbH și altele

Data hotărârii: 21 decembrie 2023

Chestiune: Contractele de leasing pentru autovehicule (fără obligație de cumpărare) intră sub incidența Directivei 2008/48/CE?

Hotărâre: CJUE a confirmat că leasingul de autovehicule fără obligație de cumpărare este exclus din sfera de aplicare a Directivei 2008/48/CE conform Art. 2 alin. (2) lit. (d). Consumatorii nu beneficiază de dreptul de retractare sau de protecțiile specifice creditului consumatorilor pentru astfel de contracte.

Implicații: Această decizie limitează semnificativ protecția consumatorilor în cazul leasingului operațional auto, unde nu există obligație de cumpărare.

Sursa: CJUE, C-38/21, EUR-Lex

Aspecte practice din perspectivă europeană

1. Recunoașterea și executarea contractelor transfrontaliere

Pentru contracte de leasing cu elemente transfrontaliere (ex: societate română închiriază echipamente de la un locator din Germania):

  • Legea aplicabilă este determinată de Regulamentul Roma I (CE) 593/2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale. Părțile pot alege legea aplicabilă în contract.
  • Competența jurisdicțională este stabilită de Regulamentul Bruxelles Ia (UE) 1215/2012. De regulă, acțiunile pot fi introduse fie la domiciliul pârâtului, fie la locul executării obligației.
  • Recunoașterea hotărârilor este automată în UE — o hotărâre dintr-un stat membru este executorie în alt stat membru fără proceduri suplimentare (exequatur a fost abolit).

2. Protecția consumatorilor în leasing transfrontalier

Dacă un consumator român încheie un contract de leasing cu un locator din alt stat UE:

  • Se aplică protecția consumatorilor din țara de reședință a consumatorului (România), chiar dacă contractul prevede altfel
  • Consumatorul nu poate renunța la drepturile minime garantate de directivele UE

3. Schimbări viitoare — Directiva 2023/2225

Începând cu 20 noiembrie 2026, consumatorii români vor beneficia de:

  • Protecție extinsă pentru contracte de leasing auto cu opțiune de cumpărare (nu doar obligație)
  • Informare îmbunătățită privind costul total al creditului (TAEG — Rata dobânzii anuale efective)
  • Limitări ale comisioanelor pentru rambursare anticipată
  • Reguli mai stricte pentru publicitate și comercializare

Companiile de leasing trebuie să se pregătească pentru modificări legislative și proceduri noi de evaluare a solvabilității consumatorilor.

Jurisprudență națională

Decizii relevante

Decizii favorabile utilizatorului (PRO)

Tribunalul Sibiu, 11.02.2026 — Contestație la executare în raport cu un contract de leasing În apel, finanțatorul a contestat soluția primei instanțe care anulase executarea silită începută împotriva utilizatorului. Tribunalul a respins apelul și a menținut soluția favorabilă contestatorului. Instanța a reținut, în esență, că apărările de tardivitate și de validitate a executării nu impun schimbarea soluției de anulare a executării silite. Sursa: ReJust

Tribunalul Brașov, 19.12.2025 — Rezoluțiune contract / litigiu cu profesioniști Într-un litigiu privind executarea și încetarea raportului de leasing, instanța a admis cererea, confirmând posibilitatea sancționării neexecutării contractuale atunci când condițiile rezoluțiunii sunt îndeplinite. Instanța a valorizat conduita contractuală efectivă a părților și probele privind neexecutarea obligațiilor esențiale. Sursa: ReJust

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Tribunalul București, 03.02.2026 — Acțiune în constatarea rezoluțiunii unui contract de leasing imobiliar Reclamanta a solicitat constatarea rezoluțiunii și restituirea sumelor achitate în executarea contractului de leasing. Cererea a fost respinsă. Instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru desfacerea raportului contractual în forma cerută de reclamantă. Sursa: ReJust

Tribunalul Brașov, 30.01.2026 — Rezoluțiune contract de leasing În apel, instanța a menținut soluția de fond și a respins apelul ca nefondat într-un litigiu de rezoluțiune contractuală în materia leasingului. Instanța a reținut că motivele de apel nu răstoarnă analiza primei instanțe privind executarea obligațiilor asumate de părți. Sursa: ReJust

Tribunalul Gorj, 13.01.2026 — Contestație la executare în raport cu finanțatorul Contestatorul a invocat motive de nelegalitate a executării, iar tribunalul a respins apelul, menținând soluția nefavorabilă utilizatorului. Instanța a menținut abordarea strictă a termenelor și condițiilor procedurale din materia executării silite. Sursa: ReJust

Tribunalul Alba, 11.02.2026 — Insolvență; dispută conexă privind nulitatea unui leasing financiar În procedura insolvenței, a fost consemnată acțiunea lichidatorului pentru constatarea nulității absolute a unui contract de leasing financiar, ca instrument de reconfigurare a masei active/pasive. Instanța a tratat litigiile privind validitatea leasingului în logica regulilor speciale din Legea nr. 85/2014. Sursa: ReJust

Tendințe jurisprudențiale

Deciziile recente identificate pe ReJust arată, în principal, trei direcții:

  1. În litigiile de executare, instanțele verifică strict legalitatea actelor de executare și respectarea termenelor procedurale; rezultatul poate fi fie menținerea anulării executării, fie respingerea contestației, în funcție de probatoriu.
  2. În cererile de rezoluțiune, standardul de probă este ridicat: simpla invocare a neexecutării nu este suficientă dacă partea nu dovedește gravitatea și consecințele neexecutării.
  3. În insolvență, contractul de leasing este tratat în corelație cu regulile speciale ale Legii nr. 85/2014, inclusiv prin acțiuni conexe privind validitatea contractului și efectele asupra masei credale.

Întrebări frecvente

1. Pot obține leasing dacă sunt PFA sau microîntreprindere?

Da. Majoritatea societăților de leasing acceptă PFA, SRL-uri și microîntreprinderi. Vei trebui să prezinți documente financiare (bilanț, declarații fiscale) și, uneori, garanții suplimentare.

2. Pot vinde bunul înainte de finalizarea contractului?

În leasing financiar: Nu poți vinde bunul direct, deoarece locatorul este încă proprietar legal. Poți negocia rambursarea anticipată a contractului, plătind soldul rămas și dobânda aferentă, apoi preluând proprietatea.

În leasing operațional: Nu, bunul este proprietatea locatorului și nu poate fi vândut de utilizator.

3. Ce se întâmplă dacă bunul se deteriorează sau este furat?

Dacă bunul este asigurat CASCO (de regulă obligatoriu), asigurarea acoperă prejudiciul. Suma primită de la asigurator se folosește pentru:

  • Reparația bunului, sau
  • Achitarea soldului rămas către locator (în caz de distrugere totală sau furt)

Dacă bunul nu este asigurat sau asigurarea nu acoperă, utilizatorul rămâne obligat să plătească ratele până la final.

4. Pot modifica bunul (ex: tuning la mașină, upgrade la echipament)?

De regulă, nu fără acordul scris al locatorului. Contractele interzic modificări substanțiale care ar putea afecta valoarea bunului. Modificările minore (ex: autocolante firmă) sunt de obicei permise.

5. Cum se calculează valoarea reziduală în leasing financiar?

Valoarea reziduală este stabilită în contract și reprezintă prețul de cumpărare la finalul perioadei de leasing. De regulă, este între 1% și 10% din valoarea inițială a bunului. Cu cât valoarea reziduală este mai mare, cu atât ratele lunare sunt mai mici (dar plătești mai mult la final pentru a deveni proprietar).

6. Pot deduce TVA-ul la leasing?

Da, conform regulilor generale:

  • 100% TVA deductibil pentru bunuri folosite exclusiv în activitatea economică
  • 50% TVA deductibil pentru autovehicule folosite mixt (afaceri + personal)
  • Trebuie să dovedești utilizarea economică (jurnal de parcurs pentru autovehicule)

7. Ce diferență este între leasing și credit bancar?

Aspect Leasing Credit bancar
Proprietate imediată Nu (în financiar devii proprietar la final) Da
Garanții Bunul în sine Ipotecă, gaj, fidejusiune
Dobândă De regulă mai mare Mai mică
Flexibilitate Rate fixe, durate fixe Poate fi renegociat
Aprobare Mai rapidă Mai lentă și mai rigidă

Leasingul este mai ușor de obținut, dar mai costisitor pe termen lung decât un credit.

Referințe

  1. Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legislatie.just.ro

  2. Legea nr. 83/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997, legislatie.just.ro

  3. Codul Civil (Legea 287/2009), consolidare decembrie 2025, Art. 2214-2228, legislatie.just.ro

  4. Codul Fiscal (Legea 227/2015) — Contracte de leasing, lege5.ro

  5. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență

  6. Vasile Godîncă-Herlea, Contractele de leasing conform Legii nr. 85/2014 – probleme teoretice și practice, Juridice.ro, 22 septembrie 2015, juridice.ro

  7. Marian Dumitrache, Leasing operațional sau leasing financiar: Care este soluția optimă de finanțare pentru antreprenori, Avocatnet.ro, 29 mai 2018, avocatnet.ro

  8. Marian Dumitrache, Finanțarea prin leasing: Principalele dezavantaje pe care firmele trebuie să le cunoască, Avocatnet.ro, 4 iunie 2018, avocatnet.ro

  9. ANAF, Tratamentul fiscal al contractelor de leasing, static.anaf.ro

  10. TVA la leasing — Cum se tratează corect deductabilitatea?, Business Lease Romania, businesslease.ro

Legislație și jurisprudență europeană

  1. Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori, EUR-Lex

  2. Directiva (UE) 2023/2225 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 privind contractele de credit pentru consumatori, EUR-Lex

  3. OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (transpunerea Directivei 2008/48/CE), Lege5

  4. IFRS 16 — Leases, International Financial Reporting Standard, IFRS Foundation

  5. CJUE, Cauzele conexate C-38/21, C-47/21, C-232/21VK împotriva BMW Bank GmbH și altele, hotărârea din 21 decembrie 2023, EUR-Lex

  6. Regulamentul Roma I (CE) nr. 593/2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale

  7. Regulamentul Bruxelles Ia (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială