Concediul paternal

Concediul paternal: tatăl salariat are 10 zile lucrătoare plătite (15 cu atestat de puericultură), de cerut în primele 8 săptămâni de la naștere.

Publicat: Actualizat:

Concediul paternal este dreptul tatălui salariat la 10 zile lucrătoare libere și plătite pentru îngrijirea nou-născutului, majorate la 15 zile dacă a absolvit un curs de puericultură. Se cere în scris în primele 8 săptămâni de la naștere. Indemnizația, egală cu salariul, este suportată integral de angajator, care nu poate refuza concediul și nici concedia tatăl în această perioadă.

Pe scurt

Concediul paternal este dreptul tatălui salariat la 10 zile lucrătoare libere și plătite pentru a participa efectiv la îngrijirea copilului nou-născut. Dacă tatăl a absolvit un curs de puericultură, durata crește cu încă 5 zile lucrătoare, ajungând la 15 zile. Concediul se cere în scris, în primele 8 săptămâni de la naștere, iar indemnizația — egală cu salariul — este suportată integral de angajator, care este obligat să îl acorde și nu poate concedia salariatul aflat în concediu paternal.

Concediul paternal este reglementat de un act normativ dedicat, distinct de concediul de creștere a copilului și de concediul de odihnă:

  • Legea concediului paternal nr. 210/1999 — actul-cadru, care stabilește dreptul, durata, condițiile de acordare și indemnizația.

    Sursa: Legea nr. 210/1999, forma consolidată (accesat 2026-08-26)

  • Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000 — detaliază procedura de solicitare și actele necesare.

    Sursa: Norme metodologice / HG nr. 244/2000 (accesat 2026-08-26)

Modificarea esențială din 2022

Forma actuală a legii este rezultatul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 845 din 29 august 2022), aprobată ulterior prin Legea nr. 196/2024 (Monitorul Oficial nr. 588 din 25 iunie 2024). Aceasta a dublat durata de bază a concediului — de la 5 la 10 zile lucrătoare — și a introdus obligații ferme pentru angajatori, cu sancțiuni.

Art. 1 din Legea nr. 210/1999 — Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea noului-născut și de a facilita concilierea vieții profesionale cu viața de familie. Sursa: legislatie.just.ro/258132 (accesat 2026-08-26)

OUG nr. 117/2022 a fost adoptată pentru a transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor, care impune un minim de 10 zile lucrătoare de concediu paternal în toate statele membre.

De asemenea, prin Legea nr. 33/2020, dreptul la concediu paternal a fost extins expres la polițiști, cadre militare, soldați și gradați profesioniști, precum și la funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Explicație detaliată

Cine are dreptul

Titularul dreptului este tatăl copilului nou-născut care participă efectiv la îngrijirea acestuia. Legea și normele metodologice sunt clare: dreptul se acordă indiferent dacă copilul este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat de titular.

Un aspect important, întărit de modificările din 2022: concediul paternal nu depinde de vechimea salariatului la angajatorul respectiv. Un tată angajat cu o săptămână înainte de naștere are exact același drept ca unul cu ani de vechime. Dreptul aparține tuturor salariaților cu contract individual de muncă, dar și categoriilor speciale (polițiști, militari, funcționari publici cu statut special) prin Legea nr. 33/2020.

Durata: 10 sau 15 zile lucrătoare

  • 10 zile lucrătoare — durata de bază, plătită integral.
  • +5 zile lucrătoare — majorare acordată dacă tatăl a obținut atestatul de absolvire a unui curs de puericultură (îngrijirea sugarului). Total: 15 zile lucrătoare.

Se numără zile lucrătoare, nu calendaristice — weekendurile și sărbătorile legale nu se scad din zilele de concediu. Înainte de OUG nr. 117/2022, durata de bază era de doar 5 zile, iar majorarea pentru cursul de puericultură (de 10 zile la acea vreme) se acorda o singură dată, la primul copil. În prezent, majorarea de 5 zile se poate acorda pentru fiecare copil nou-născut.

Termenul: primele 8 săptămâni de la naștere

Concediul nu poate fi „amânat" oricât. El se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului. Cererea se face în scris, către angajator, și se justifică cu certificatul de naștere al copilului, din care rezultă calitatea de tată a solicitantului.

În interiorul acestui interval de 8 săptămâni, salariatul poate stabili concret zilele — nu este obligatoriu să fie luate imediat după naștere sau consecutiv, dar practica uzuală și scopul legii (prezența în primele săptămâni) încurajează efectuarea lor cât mai aproape de momentul nașterii.

Cât și cine plătește

Pe durata concediului paternal, salariatul primește o indemnizație egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Spre deosebire de indemnizația de creștere a copilului (suportată de la bugetul de stat), indemnizația de concediu paternal se plătește din fondul de salarii al angajatorului — este, practic, salariul obișnuit pentru acele zile.

O consecință practică importantă pentru tații cu mai multe contracte de muncă: fiecare angajator datorează concediul și indemnizația aferentă, iar angajatorul nu are dreptul să ceară dovezi privind exercitarea dreptului la ceilalți angajatori.

Decesul mamei

Legea prevede o situație specială de protecție a copilului: în cazul decesului mamei copilului survenit la naștere sau în perioada concediului de lăuzie, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, dincolo de zilele de concediu paternal propriu-zis.

Protecția locului de muncă

Modificările din 2022 au transformat concediul paternal dintr-un drept „pe hârtie" într-unul cu garanții reale:

  • Interdicția concedierii — angajatorul nu poate dispune încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul salariatului aflat în concediu paternal. Excepția vizează doar situațiile de reorganizare judiciară sau faliment al angajatorului.
  • Reintegrarea — la încetarea concediului, salariatul are dreptul să revină la același loc de muncă sau la unul echivalent, în condiții echivalente.
  • Dreptul la îmbunătățiri — salariatul beneficiază de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi lipsit.
  • Interzicerea tratamentului defavorabil — este interzis orice tratament mai puțin favorabil aplicat tatălui pentru că a solicitat sau a efectuat concediul paternal.

Aspecte practice

Pași concreți pentru tată

  1. Pregătește certificatul de naștere al copilului — documentul justificativ de bază.
  2. Depune o cerere scrisă la angajator, în interiorul celor 8 săptămâni de la naștere. Indică perioada dorită (10 zile sau, dacă ai atestatul de puericultură, 15 zile).
  3. Anexează atestatul de absolvire a cursului de puericultură, dacă îl ai și vrei cele 5 zile suplimentare.
  4. Păstrează o copie a cererii înregistrate (număr de înregistrare) — este dovada solicitării în termen.

Cursul de puericultură — cât de accesibil este

Cele 5 zile suplimentare depind de atestatul de absolvire a unui curs de puericultură (îngrijirea sugarului). În practică, cursul poate fi urmat prin medicul de familie, prin unități sanitare și furnizori de educație medicală, inclusiv în format online, iar durata este redusă (câteva ședințe), astfel încât atestatul poate fi obținut, de regulă, în interiorul ferestrei de 8 săptămâni — chiar și pe parcursul sarcinii.

⚠️ Legea nu impune o listă unică de furnizori acreditați și nu detaliază costul; disponibilitatea concretă variază local, așa că se recomandă demararea cursului din timp, dacă tatăl dorește cele 5 zile în plus.

Ce trebuie să știe angajatorul

  • Acordarea concediului este obligatorie, nu opțională. Nu poate fi refuzată pe motiv de „volum de muncă" sau vechime redusă.
  • Indemnizația (egală cu salariul) se plătește din fondul de salarii al firmei și se tratează ca element salarial.
  • Angajatorul are o obligație de informare: trebuie să aducă la cunoștința salariaților existența dreptului la concediu paternal.
  • Este interzisă concedierea pe durata concediului (excepție: reorganizare judiciară/faliment) și orice tratament defavorabil ulterior.

Sancțiuni pentru angajator

Nerespectarea legii este contravenție și se sancționează de inspectorii de muncă (ITM):

  • 4.000 – 8.000 lei — pentru încălcarea art. 4¹ alin. (1) din Legea nr. 210/1999, care cuprinde atât neacordarea concediului paternal solicitat, cât și neîndeplinirea obligației de informare a salariaților cu privire la existența dreptului (art. 4¹ alin. (1) coroborat cu art. 5¹ alin. (1)). În același plafon intră și menținerea drepturilor dobândite la revenirea din concediu (art. 4² alin. (1)).
  • 3.000 – 100.000 lei — pentru concedierea salariatului aflat în concediu paternal (în afara reorganizării judiciare/falimentului), nereintegrarea la același loc de muncă ori în condiții echivalente și tratamentul defavorabil ulterior. Sancțiunea rezultă din trimiterea făcută de art. 5¹ alin. (2) din Legea nr. 210/1999 la art. 37 alin. (1) din Legea nr. 202/2002 (republicată), care prevede amendă contravențională „de la 3.000 lei la 100.000 lei".

Surse: Legea nr. 202/2002 (republicată), art. 37 alin. (1) — legislatie.just.ro, doc 148674 · avocatnet.ro — obligații și amenzi noi la concediul paternal (accesat 2026-08-26)

Greșeli frecvente de evitat

  • Ratarea termenului de 8 săptămâni — după acest interval dreptul nu mai poate fi valorificat pentru copilul respectiv. Depune cererea din timp.
  • Confuzia cu concediul de creștere a copilului — sunt drepturi diferite: concediul paternal are 10–15 zile plătite de angajator; concediul de creștere a copilului (OUG nr. 111/2010) durează până la 2 ani, cu indemnizație de la stat. Ele se pot cumula (tatăl ia întâi concediul paternal, apoi eventual pe cel de creștere).
  • Renunțarea „de bunăvoie" la cererea angajatorului — dreptul este garantat legal; presiunea de a renunța poate constitui tratament defavorabil sancționabil.
  • Salariați cu mai multe locuri de muncă — dreptul se acordă la fiecare angajator, care nu poate cere dovezi despre exercitarea lui în altă parte.

Situații speciale, regim fiscal și remedii

Legea nr. 210/1999 este construită în jurul raportului de muncă (salariat – angajator), ceea ce lasă în afara textului o serie de situații pe care le clarificăm mai jos. Acolo unde legea tace, distingem explicit între ceea ce rezultă clar din text și interpretarea rezonabilă (marcată ⚠️).

Tații care nu sunt salariați (PFA, II, liber-profesioniști, administratori)

Concediul paternal presupune, prin construcția legii, un angajator care acordă zilele libere și plătește indemnizația din fondul de salarii. Titularul dreptului este tatăl asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat care își desfășoară activitatea într-o unitate, adică salariatul cu contract individual de muncă (plus categoriile speciale asimilate prin Legea nr. 33/2020 — polițiști, militari, funcționari publici cu statut special).

Sursa: Legea nr. 210/1999, Art. 2 alin. (1), forma consolidată (accesat 2026-08-26)

Prin urmare, tații care nu sunt salariați — persoane fizice autorizate (PFA), titulari de întreprindere individuală, liber-profesioniști sau administratori cu contract de mandat — nu beneficiază de concediul paternal reglementat de Legea nr. 210/1999, pentru că nu există un angajator care să acorde concediul și să suporte indemnizația. Aceștia își pot organiza liber activitatea, dar fără dreptul legal la zile plătite pe acest temei.

⚠️ Această excludere este, în principiu, compatibilă cu Directiva (UE) 2019/1158: directiva se adresează „lucrătorilor" (persoane cu raport de muncă în sensul dreptului național și al jurisprudenței CJUE), iar lucrătorii care desfășoară o activitate independentă sunt, de regulă, în afara domeniului ei de aplicare. Statele membre pot extinde protecția și la nesalariați, dar nu sunt obligate — România nu a făcut-o.

Nașteri multiple, făt mort și deces neonatal

Legea acordă concediul „tatălui copilului nou-născut" ca drept unic legat de eveniment, nu de numărul de copii: la o naștere de gemeni sau tripleți, durata rămâne 10 zile lucrătoare (15 cu atestatul de puericultură), fără multiplicare. ⚠️ Legea tace expres asupra nașterilor multiple; concluzia decurge din formularea la singular a duratei și din scopul de participare la îngrijire în primele săptămâni.

Majorarea de 5 zile pentru cursul de puericultură se raportează la calitatea de tată care a absolvit cursul, nu la fiecare copil în parte — la o naștere multiplă tatăl atestat primește o singură majorare de 5 zile, nu câte 5 pentru fiecare geamăn.

Pentru făt mort sau deces neonatal, textul nu prevede nimic. ⚠️ Întrucât scopul declarat al legii este „îngrijirea copilului nou-născut", dreptul își pierde obiectul dacă nu există un copil de îngrijit; în practică, aceste situații sunt lăsate în afara concediului paternal și țin de alte forme de protecție (concediu medical al mamei, zile libere pentru evenimente familiale din contractul colectiv). Este o zonă în care o clarificare legislativă ar fi utilă.

Natura termenului de 8 săptămâni

Termenul de 8 săptămâni de la naștere are, din formulare, natura unui termen de decădere: după împlinirea lui, dreptul nu mai poate fi valorificat pentru copilul respectiv.

Sursa: Legea nr. 210/1999, Art. 2 alin. (2) (accesat 2026-08-26)

⚠️ Legea nu reglementează situațiile de imposibilitate obiectivă — copil internat săptămâni întregi în terapie intensivă neonatală, tată spitalizat, forță majoră. Într-un litigiu, o instanță ar putea reține suspendarea sau repunerea în termen pe temeiul imposibilității obiective (principiu general de drept), dar textul nu oferă un mecanism expres. Este o tensiune reală cu ipoteza decesului mamei, unde legea permite tatălui să efectueze restul concediului de lăuzie dincolo de cele 8 săptămâni: în acel caz termenul strict cedează în fața protecției copilului, ceea ce arată că rigiditatea celor 8 săptămâni nu este absolută în spiritul legii.

Dovada paternității pentru tatăl necăsătorit

Cererea se justifică cu certificatul de naștere din care rezultă calitatea de tată. Pentru tatăl necăsătorit care nu apare (încă) în certificatul copilului, este necesară în prealabil stabilirea filiației prin recunoaștere, potrivit Codului civil (Legea nr. 287/2009, art. 408 și urm.): recunoașterea se poate face la înregistrarea nașterii, prin declarație la starea civilă, prin înscris autentic notarial sau prin testament. După recunoaștere, tatăl este trecut în certificat și poate proba calitatea cerută de lege.

⚠️ Recomandarea practică: recunoașterea trebuie făcută cât mai devreme (ideal odată cu înregistrarea nașterii), tocmai pentru a nu consuma din fereastra de 8 săptămâni — dacă filiația nu este stabilită în acest interval, dreptul la concediu paternal riscă să nu mai poată fi exercitat.

Regimul fiscal al indemnizației: impozit, contribuții, stagiu și vechime

Indemnizația de concediu paternal este egală cu salariul și se plătește din fondul de salarii al angajatorului, deci este tratată fiscal ca venit din salarii (Codul fiscal — Legea nr. 227/2015, art. 76). În consecință, ea este supusă:

  • impozitului pe venit de 10%;
  • contribuției de asigurări sociale (CAS) — 25%;
  • contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) — 10%;
  • contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM) — 2,25%, datorată de angajator.

Consecința esențială: fiind un venit salarial contributiv, perioada concediului paternal se ia în calcul ca stagiu de cotizare pentru pensie și ca vechime în muncă. Aici apare o diferență majoră față de indemnizația de creștere a copilului (suportată de la bugetul de stat pe alt temei) — la concediul paternal tatăl rămâne, sub aspect fiscal și de asigurări, în situația unui salariat plătit normal.

Costul pentru angajator și lipsa unui mecanism de decontare

Spre deosebire de indemnizația de creștere a copilului, plătită de la bugetul de stat, indemnizația de concediu paternal este suportată integral de angajator, fără un mecanism de recuperare/decontare de la stat. Cheltuiala rămâne o cheltuială salarială deductibilă la calculul impozitului pe profit, dar nu există o facilitate dedicată de subvenționare sau restituire.

⚠️ Pentru microîntreprinderi și angajatorii mici, dublarea duratei din 2022 (de la 5 la 10 zile), cumulată cu obligația de reintegrare, înseamnă un cost real — de aceea unele voci de specialitate au semnalat necesitatea unui mecanism de decontare, absent deocamdată din lege.

Ce faci dacă angajatorul refuză sau întârzie plata

Amenda aplicată de ITM sancționează angajatorul, dar nu pune banii în mâna tatălui. Pentru recuperarea efectivă a indemnizației, salariatul are la dispoziție acțiunea în justiție pe calea conflictului individual de muncă:

  • Instanța competentă: tribunalul (completul specializat pentru litigii de muncă) de la domiciliul reclamantului; procedura este scutită de taxă judiciară de timbru.
  • Termenul de prescripție: 3 ani de la data nașterii dreptului la plată, potrivit Codului muncii (Legea nr. 53/2003, art. 268 alin. (1) lit. c) — termen aplicabil drepturilor salariale neachitate.
  • Ce poate obține: plata indemnizației restante, plus dobânzi/penalități de întârziere; hotărârea este executorie.

⚠️ În paralel, salariatul poate sesiza Inspecția Muncii (ITM) pentru aplicarea contravenției — cele două căi nu se exclud, dar doar acțiunea în instanță recuperează efectiv banii.

Jurisprudență națională

Concediul paternal este o instituție relativ nouă în forma sa consolidată (după OUG nr. 117/2022), astfel încât jurisprudența internă dedicată este încă în formare. Cea mai relevantă poziționare recentă aparține Înaltei Curți, iar reperele de fond provin din jurisprudența CJUE privind egalitatea de tratament între tați și mame.

Decizii relevante

Nuanțe și cazuri speciale

ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 178/2025 (19 mai 2025) — momentul formulării cererii de indemnizație pentru concediul paternal Sesizarea (Tribunalul Iași, Dosar nr. 2.218/99/2024) urmărea să afle dacă solicitantul indemnizației trebuie să depună cererea scrisă anterior efectuării concediului sau o poate depune și în timpul ori după efectuare, cât timp respectă termenul de 8 săptămâni de la nașterea copilului. Înalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă, astfel că problema de fond rămâne nedezlegată la nivel de principiu. Practic, reperul sigur rămâne termenul de 8 săptămâni prevăzut de Legea nr. 210/1999; recomandarea prudentă pentru salariat este depunerea cererii scrise cât mai devreme, pentru a evita orice discuție privind data solicitării. Sursa: juridice.ro — ÎCCJ, DCD de respingere privind momentul cererii de indemnizație pentru concediu paternal (accesat 2026-08-26)

Jurisprudență CJUE

Legea română transpune Directiva (UE) 2019/1158, iar principiile de fond au fost deja conturate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în litigii privind refuzul de a acorda taților concedii legate de creșterea copilului. Aceste hotărâri sunt relevante pentru interpretarea garanțiilor din Legea nr. 210/1999 (interdicția tratamentului defavorabil și caracterul individual al dreptului).

Decizii favorabile taților (PRO)

CJUE, C-104/09, Roca Álvarez (30 septembrie 2010) — refuzul concediului pentru tată în funcție de statutul mamei Curtea a stabilit că o reglementare care acordă mamelor salariate un concediu pentru îngrijirea copilului, dar îl refuză tatălui salariat atunci când mama nu are calitatea de salariat, reprezintă discriminare directă pe criterii de sex. Concediul, desprins de alăptare, se acordă în calitate de părinte, iar tații și mamele se află în situație comparabilă. · Instanța a reținut că măsura nu poate fi justificată prin protecția stării biologice a femeii și riscă să perpetueze repartizarea tradițională a rolurilor. Sursa: eur-lex.europa.eu — C-104/09 Roca Álvarez (accesat 2026-08-26)

CJUE, C-222/14, Maïstrellis (16 iulie 2015) — dreptul individual al tatălui la concediu parental Unui funcționar public (tată) i s-a refuzat concediul pentru creșterea copilului pe motiv că soția nu lucra, deși mama funcționară l-ar fi primit necondiționat. Curtea a calificat această diferență drept discriminare directă pe criterii de sex (art. 14 coroborat cu art. 2 din Directiva 2006/54). · Instanța a reținut că dreptul la concediu este un drept individual al fiecărui părinte, care nu poate fi condiționat de statutul profesional al celuilalt părinte. Sursa: eur-lex.europa.eu — C-222/14 Maïstrellis (accesat 2026-08-26)

Decizie contrară sau limitativă (CONTRA)

CJUE, C-463/19, Syndicat CFTC (18 noiembrie 2020) — limita rezervării unui concediu doar în favoarea mamei Curtea a admis că o convenție colectivă poate rezerva lucrătoarelor femei un concediu suplimentar, ulterior concediului legal de maternitate, cu condiția ca acesta să vizeze protecția femeii în legătură cu efectele sarcinii și ale maternității — nu simpla calitate de părinte. Hotărârea nuanțează linia Roca Álvarez / Maïstrellis: rezervarea unui concediu exclusiv pentru mamă este compatibilă cu dreptul UE doar când protejează starea biologică a femeii, iar nu rolul parental (unde tații și mamele sunt în situație comparabilă). Sursa: eur-lex.europa.eu — C-463/19 Syndicat CFTC (accesat 2026-08-26)

Tendințe jurisprudențiale

  • La nivel european, orientarea CJUE este constant favorabilă tatălui: concediile legate de creșterea copilului sunt drepturi individuale, ce nu pot fi condiționate de statutul profesional al mamei, iar orice condiționare de acest fel este tratată ca discriminare directă (Roca Álvarez, Maïstrellis). Excepția (Syndicat CFTC) este strict circumscrisă protecției stării biologice a mamei — logică ce, în dreptul român, corespunde concediului de maternitate/lăuzie, distinct de concediul paternal.
  • La nivel intern, jurisprudența dedicată concediului paternal este încă redusă și predominant procedurală: singura intervenție recentă a ÎCCJ (Decizia nr. 178/2025) a lăsat nedezlegată chestiunea momentului cererii, confirmând implicit că termenul de 8 săptămâni este reperul determinant. Este de așteptat ca litigiile viitoare să vizeze mai ales respectarea garanțiilor introduse în 2022 — interdicția concedierii, reintegrarea și interzicerea tratamentului defavorabil — pe măsură ce mecanismul sancționator (amenzi aplicate de ITM) este activat în practică.

Întrebări frecvente

Câte zile de concediu paternal mi se cuvin? 10 zile lucrătoare plătite. Dacă ai obținut atestatul de absolvire a unui curs de puericultură, durata crește cu încă 5 zile, deci 15 zile lucrătoare în total.

Până când pot cere concediul? În primele 8 săptămâni de la nașterea copilului. Cererea se face în scris și se justifică cu certificatul de naștere. După acest termen, dreptul nu mai poate fi valorificat pentru copilul respectiv.

Cine îmi plătește zilele de concediu? Angajatorul. Indemnizația este egală cu salariul corespunzător perioadei și se suportă din fondul de salarii al angajatorului — practic, primești salariul normal pentru acele zile.

Contează de cât timp lucrez la firmă? Nu. Concediul paternal se acordă indiferent de vechimea în companie. Un tată angajat recent are același drept ca unul cu ani de vechime.

Angajatorul poate să refuze? Nu. Acordarea este obligatorie. Refuzul poate fi sancționat de ITM cu amendă de 4.000–8.000 lei, iar concedierea pe durata concediului este interzisă (cu excepția reorganizării judiciare sau falimentului).

Se aplică și dacă am adoptat copilul? Da. Dreptul se acordă indiferent dacă copilul este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat de tată.

Am două locuri de muncă — primesc concediu la ambele? Da. Dreptul se acordă la fiecare angajator, iar aceștia nu pot cere dovezi despre exercitarea concediului la celălalt angajator.

Am gemeni — primesc mai multe zile? Nu. Durata rămâne 10 zile lucrătoare (15 cu atestatul de puericultură) indiferent de numărul de copii născuți la aceeași naștere. Legea leagă dreptul de eveniment, nu de numărul de copii.

Indemnizația se impozitează și contează la pensie? Da. Fiind plătită ca salariu din fondul de salarii, indemnizația este supusă impozitului pe venit (10%) și contribuțiilor sociale (CAS, CASS, CAM), iar perioada se ia în calcul ca stagiu de cotizare pentru pensie și ca vechime în muncă.

Sunt PFA / liber-profesionist — am dreptul la concediu paternal? Nu. Concediul paternal din Legea nr. 210/1999 se adresează taților salariați (și categoriilor speciale asimilate), pentru că presupune un angajator care acordă zilele și plătește indemnizația. Persoanele fizice autorizate, titularii de întreprindere individuală, liber-profesioniștii și administratorii cu contract de mandat nu beneficiază de acest concediu.

Sunt tată necăsătorit și nu apar în certificatul copilului — ce fac? Trebuie mai întâi să stabilești filiația prin recunoașterea paternității (la starea civilă, prin înscris autentic notarial sau prin testament, potrivit Codului civil). După ce ești trecut în certificatul de naștere, poți solicita concediul — de aceea recunoașterea trebuie făcută cât mai devreme, ca să nu pierzi fereastra de 8 săptămâni.

Angajatorul nu îmi plătește indemnizația — cum recuperez banii? Poți acționa în instanță pe calea conflictului individual de muncă, la tribunalul de la domiciliul tău (procedură scutită de taxă de timbru), în termen de prescripție de 3 ani. Amenda ITM sancționează angajatorul, dar doar acțiunea în instanță recuperează efectiv indemnizația restantă, plus dobânzi de întârziere.

Practică și opinii

Practicienii în dreptul muncii subliniază că reforma din 2022 a schimbat fundamental natura concediului paternal — dintr-un drept simbolic (5 zile, fără sancțiuni reale) într-unul efectiv, cu obligații clare și amenzi pentru angajatori.

⚠️ Opinie / analiză de specialitateUniversul Juridic Modificările aduse prin OUG nr. 117/2022 aliniază legislația română la Directiva (UE) 2019/1158, majorând durata la 10 zile și introducând protecția împotriva concedierii, obligația de reintegrare și interdicția tratamentului defavorabil al tatălui care își exercită dreptul. Sursa: universuljuridic.ro — Legea concediului paternal 210/1999, modificări OUG 117/2022 (accesat 2026-08-26)

⚠️ Opinie practicăAvocatNet.ro Pentru salariații cu mai multe contracte de muncă, fiecare angajator datorează separat concediul paternal și indemnizația aferentă, iar angajatorul nu poate condiționa acordarea de dovezi privind exercitarea dreptului la ceilalți angajatori. Sursa: avocatnet.ro — concediul paternal în cazul angajaților cu mai multe contracte (accesat 2026-08-26)

⚠️ ComentariuJURIDICE.ro Prin aprobarea OUG 117/2022 (Legea nr. 196/2024), majorarea de 5 zile pentru cursul de puericultură se aplică pentru fiecare copil nou-născut, nu doar pentru primul, extinzând sfera beneficiarilor față de forma anterioară a legii. Sursa: juridice.ro — Tații au dreptul la 10 zile de concediu paternal (accesat 2026-08-26)

⚠️ Analiză — conformitatea cu Directiva (UE) 2019/1158 Prin OUG nr. 117/2022, adoptată pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1158 (termen de transpunere: 2 august 2022), România a adus durata la minimul de 10 zile lucrătoare cerut de directivă și a introdus garanțiile de protecție a locului de muncă. La nivel de durată și de protecție împotriva tratamentului defavorabil, transpunerea apare conformă; rămân în discuție aspecte de articulare cu concediul parental și absența unui mecanism de decontare, care ar putea face obiectul unor ajustări viitoare în funcție de evoluția jurisprudenței CJUE.

Referințe

  1. Legea concediului paternal nr. 210/1999, forma consolidată — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/258132 (accesat 2026-08-26)
  2. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 210/1999, aprobate prin HG nr. 244/2000 (Monitorul Oficial nr. 150/2000) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/21812 (accesat 2026-08-26)
  3. OUG nr. 117/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 210/1999 (Monitorul Oficial nr. 845/2022) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/258699 (accesat 2026-08-26)
  4. Legea nr. 196/2024 privind aprobarea OUG nr. 117/2022 (Monitorul Oficial nr. 588/2024) — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/284516 (accesat 2026-08-26)
  5. Legea nr. 33/2020 pentru completarea Legii nr. 210/1999 (extindere la polițiști, militari, funcționari publici cu statut special)
  6. Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor
  7. Universul Juridic — Legea concediului paternal nr. 210/1999, modificări (OUG nr. 117/2022)universuljuridic.ro (accesat 2026-08-26)
  8. AvocatNet.ro — Modificările recente la concediul paternal vin cu obligații și amenzi noi pentru angajatoriavocatnet.ro/articol_62326 (accesat 2026-08-26)
  9. AvocatNet.ro — Concediul paternal în cazul angajaților cu mai multe contracte de muncăavocatnet.ro/articol_64539 (accesat 2026-08-26)
  10. JURIDICE.ro — Tații au dreptul la 10 zile de concediu paternaljuridice.ro/741112 (accesat 2026-08-26)
  11. Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), art. 76 — venituri din salarii (regimul de impozit și contribuții al indemnizației) (accesat 2026-08-26)
  12. Codul muncii (Legea nr. 53/2003), art. 266–268, în special art. 268 alin. (1) lit. c) — conflictul individual de muncă și prescripția de 3 ani (accesat 2026-08-26)
  13. Codul civil (Legea nr. 287/2009), art. 408 și urm. — stabilirea filiației prin recunoaștere (accesat 2026-08-26)
  14. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați (republicată), art. 37 alin. (1) — regimul contravențional (amendă 3.000–100.000 lei) la care trimite art. 5¹ alin. (2) din Legea nr. 210/1999 — legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/148674 (accesat 2026-08-26)

Articole conexe