Cazierul fiscal

Cazierul fiscal este evidența ținută de ANAF în care se înscriu faptele prin care contribuabilii au încălcat disciplina fiscală, contabilă, vamală sau financiară. Certificatul de cazier fiscal se obține gratuit, cel mai simplu online prin Spațiul Privat Virtual (SPV), și are valabilitate limitată. Este obligatoriu la operațiunile din registrul comerțului, unde o mențiune activă poate bloca autorizarea până la scoaterea din evidență.

Pe scurt

Cazierul fiscal este evidența ținută de ANAF în care se înscriu faptele prin care contribuabilii — persoane fizice, juridice sau entități fără personalitate juridică — au încălcat disciplina fiscală, contabilă, vamală sau financiară. Certificatul de cazier fiscal se obține gratuit, cel mai simplu online prin Spațiul Privat Virtual (SPV), și este obligatoriu la o serie de operațiuni în registrul comerțului — de la înființarea unei firme până la anumite mențiuni. Existența unor fapte înscrise poate bloca autorizarea operațiunii până la scoaterea lor din evidență.

Cadrul legal

Cazierul fiscal este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată prin Legea nr. 327/2015. Ordonanța a înlocuit vechea reglementare (OG nr. 75/2001).

Art. 1 din OG nr. 39/2015 — „Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidență și urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile și financiare de către contribuabili, în care se ține evidența persoanelor fizice, juridice și a entităților fără personalitate juridică care au săvârșit fapte sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina financiară."

Sursa: OG nr. 39/2015, Portal Legislativ (accesat 2026-09-03)

Evidența este administrată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Cea mai recentă modificare a fost adusă prin Legea nr. 179/2025 (Monitorul Oficial nr. 1025 din 5 noiembrie 2025, în vigoare de la 8 noiembrie 2025), care a rescris art. 6 alin. (1) lit. h) referitor la scoaterea din evidență în cazul reactivării contribuabililor declarați inactivi.

Sursa: Legea nr. 179/2025 — analiză, Universul Juridic (accesat 2026-09-03)

Acte normative conexe relevante:

• Legea nr. 207/2015 – Codul de procedură fiscală, în special art. 92 (declararea inactivității fiscale), la care trimite art. 6 din OG 39/2015;
• hotărârea de Guvern care stabilește concret faptele ce se înscriu în cazierul fiscal: HG nr. 1000 din 23 decembrie 2015 (art. 4 din ordonanță prevede că faptele se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; HG aprobă metodologia de organizare și funcționare a cazierului fiscal și, în anexă, lista faptelor). Portal Legislativ, doc. 174641 ⚠️ Numărul publicării în Monitorul Oficial nu a putut fi confirmat în mediul de cercetare — verificați pe legislatie.just.ro.

Sursa: Legea nr. 207/2015 – Codul de procedură fiscală (accesat 2026-09-03)

Explicație detaliată

Ce fapte se înscriu în cazierul fiscal

Potrivit art. 4 din OG nr. 39/2015, în cazierul fiscal se înscriu informații privind faptele sancționate contravențional sau penal de legile fiscale, contabile și vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară. În practică, este vorba despre abateri precum evaziunea fiscală, neînregistrarea în scopuri de TVA atunci când era obligatorie, nedepunerea declarațiilor, nereținerea sau nevărsarea impozitelor cu reținere la sursă, ori nerespectarea obligațiilor contabile.

Există însă o excepție importantă: faptele sancționate contravențional cu avertisment NU se înscriu în cazierul fiscal. Doar sancțiunile mai grave (amenzi contravenționale pentru faptele prevăzute expres sau condamnări penale) generează mențiuni.

Faptele concrete care se înscriu nu sunt lăsate la aprecierea organului fiscal, ci se stabilesc printr-o hotărâre a Guvernului — o listă precisă, tocmai pentru a asigura previzibilitatea. Actul de implementare este Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 23 decembrie 2015, care aprobă metodologia de organizare și funcționare a cazierului fiscal și, în anexă, lista concretă a faptelor sancționate ce se înscriu.

Sursa: HG nr. 1000/2015, Portal Legislativ (accesat 2026-09-04)

⚠️ Identificarea HG nr. 1000/2015 provine din metadatele de cross-referință ale Portalului Legislativ; numărul publicării în Monitorul Oficial nu a putut fi confirmat în mediul de cercetare — verificați forma la zi pe legislatie.just.ro, doc. 174641.

Circuitul informației este reglementat: organele competente să constate faptele și să aplice sancțiuni au obligația ca, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a actelor de sancționare (neatacate în termen), să le comunice organului fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul își are domiciliul fiscal. Acest termen de 5 zile este un termen de procedură internă (de organizare a evidenței), nu o condiție de validitate a înscrierii: necomunicarea în termen nu împiedică înscrierea ulterioară a faptei. OG nr. 39/2015 nu prevede sancțiuni explicite pentru întârzierea comunicării; răspunderea funcționarului poate fi antrenată pe dreptul comun (Statutul funcționarilor publici). Întârzierea poate fi totuși invocată în procedura de contestare a actului sancționator ca element de neregularitate procedurală (vezi Contestarea unei înscrieri eronate).

Sursa: OG nr. 39/2015 – cazierul fiscal, avocatnet.ro (accesat 2026-09-03)

Cine are cazier fiscal

Cazierul fiscal se ține pentru trei categorii de contribuabili: persoane fizice, persoane juridice și entități fără personalitate juridică. Important de reținut: mențiunile din cazierul fiscal se atașează și reprezentanților legali ori reprezentanților desemnați, astfel încât o persoană nu poate „scăpa" de consecințe schimbând doar forma juridică prin care activează.

PFA, întreprinderile individuale (II) și întreprinderile de familie (IF) intră direct sub incidența ordonanței — PFA ca persoană fizică, iar II și IF ca „entități fără personalitate juridică" (reglementate de OUG nr. 44/2008). Înscrierea se face pe codul fiscal al titularului (CNP/CUI), iar la interogarea ANAF–ONRC rezultatul se raportează la acel cod. Pentru IF, răspunderea solidară a membrilor poate atrage înscrieri și pe persoanele fizice membre.

La transformarea unei forme în alta (PFA → II, II → SRL etc.), potrivit art. 17–19 din OUG nr. 44/2008 transformarea nu radiază obligațiile anterioare: mențiunile din cazierul fiscal se transferă la noul cod fiscal/titular, fiind o evidență pe contribuabil, nu pe forma de organizare. ⚠️ Mecanismul detaliat de transfer trebuie confirmat în Normele metodologice (HG nr. 1000/2015).

Cazier fiscal vs cazier judiciar

O confuzie frecventă în practică: cazierul fiscal și cazierul judiciar sunt două evidențe distincte, administrate de autorități diferite, cu regimuri de acces diferite, dar care se suprapun parțial în zona infracțiunilor fiscale.

Suprafața comună: condamnările penale definitive pentru infracțiuni fiscale (ex. evaziune fiscală, art. 9 Cod penal) apar în ambele evidențe — în cazierul judiciar ca condamnare penală, în cel fiscal ca faptă sancționată de legile fiscale. Cele două certificate sunt însă documente separate, eliberate de instituții diferite, și nu se substituie între ele.

Sursa: Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (accesat 2026-09-04) · OG nr. 39/2015

Când este obligatoriu certificatul de cazier fiscal

Art. 8 din OG nr. 39/2015 stabilește că prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie pentru persoanele care se înscriu în registrul comerțului. Legea merge mai departe și prevede o sancțiune directă: se interzice autorizarea operațiunilor respective dacă în cazierul fiscal există informații înscrise potrivit art. 4. Cu alte cuvinte, o mențiune activă poate bloca înmatricularea unei firme sau numirea unui administrator.

Pentru a evita birocrația, schimbul de informații se face automat, electronic, între ANAF și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), pe baza unui protocol. La înființarea unei firme, ONRC interoghează singur baza ANAF pentru toți asociații, acționarii și fondatorii — solicitantul nu trebuie, de regulă, să depună el certificatul la dosar.

Sursa: Prezentarea cazierului fiscal — OG 39/2015, Lege5.ro (accesat 2026-09-03)

Interogarea automată ANAF–ONRC acoperă însă doar operațiunile de înmatriculare/înregistrare în registrul comerțului. Ea nu este suficientă iar solicitantul trebuie să depună certificatul de cazier fiscal în original în situații precum:

• operațiuni cu organisme în afara protocolului ANAF–ONRC — notari publici (acte autentificate), executori judecătorești, oficii de cadastru, autorități de autorizare specifică;
• participare la achiziții publice / licitații (SEAP/SICAP) — autoritatea contractantă cere certificatul în dosarul de calificare;
• deschidere de conturi bancare / operațiuni financiare — băncile îl solicită în procedura KYC;
• utilizare în străinătate / apostilare sau proceduri de licențiere externă;
• procedura de insolvență / radiere voluntară depusă la sindic sau la ONRC în afara fluxului automat.

⚠️ Lista nu este exhaustivă în OG nr. 39/2015; izvorăște din normele interne ale beneficiarilor. Confirmă în Normele metodologice (HG nr. 1000/2015) și în procedura emitentă.

O situație specială: persoanele fizice și juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România nu prezintă certificat de cazier fiscal, fiind suficientă o declarație autentică pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au săvârșit fapte de natura celor care se înscriu în cazier.

Scoaterea din evidență

Mențiunile din cazierul fiscal nu sunt permanente. Art. 6 din OG nr. 39/2015 prevede mai multe situații în care informațiile se scot din evidență — de exemplu la achitarea integrală a obligațiilor, la reabilitare sau la împlinirea anumitor termene.

Un caz frecvent în practică vizează contribuabilii declarați inactivi care ulterior sunt reactivați. După modificarea adusă prin Legea nr. 179/2025, art. 6 alin. (1) lit. h) corelează expres data scoaterii din evidență cu motivul concret al inactivității, prin trimitere la art. 92 din Codul de procedură fiscală:

• data scoaterii din evidență este data reactivării contribuabilului, dacă a fost declarat inactiv în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a), e)–g) din Legea nr. 207/2015;
• data scoaterii din evidență este data împlinirii unui termen de 3 luni de la reactivare, dacă a fost declarat inactiv în cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. b) și c).

Aceste reguli se aplică și reprezentanților legali, respectiv reprezentanților desemnați.

Sursa: Noi reglementări privind scoaterea din evidența cazierului fiscal, CECCAR (accesat 2026-09-03)

Contestarea unei înscrieri eronate

OG nr. 39/2015 nu reglementează o cale procedurală autonomă de contestare a înscrierii în cazierul fiscal; se aplică căile de drept comun, pe trei niveluri:

1. Sesizare administrativă la organul emitent — adresă la organul fiscal care a comunicat fapta (ANAF/DGFP) sau la structura ANAF care gestionează cazierul fiscal, solicitând rectificarea/ștergerea înscrierii eronate. Poate fi coroborată cu drepturile GDPR (rectificare/ștergere, sesizare ANSPDCP), dar temeiul procedural principal este intern.
2. Plângere contravențională — dacă fapta este sancțiune contravențională, plângere în termen de 15 zile de la comunicare la judecătorie (OUG nr. 2/2001 / Legea nr. 61/1991).
3. Contestație administrativă + contencios fiscal — împotriva actului administrativ fiscal care a stat la baza înscrierii: contestație la organul ierarhic superior (art. 268 și urm. din Codul de procedură fiscală, termen 45 de zile), apoi secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului (Legea nr. 554/2004 + art. 271 și urm. CPF). Ștergerea înscrierii se solicită ca efect al anulării actului.

Organul competent pentru cazierul fiscal este ANAF. ⚠️ Ordinea exactă și efectul suspensiv al contestației asupra înscrierii trebuie verificate pe textul consolidat al OG nr. 39/2015 (doc. 303156) și pe Normele metodologice (HG nr. 1000/2015).

Insolvență și radiere

• Insolvența (Legea nr. 85/2014) nu șterge automat mențiunile din cazierul fiscal. Cazierul ține evidența faptelor sancționate, iar scoaterea se face doar la îndeplinirea condițiilor din art. 6 din OG nr. 39/2015. Lichidatorul/administratorul judiciar nu are atribuția de a modifica cazierul fiscal.
• Radierea societății de la ONRC nu atrage automat ștergerea înscrierilor. Faptele săvârșite de reprezentantul legal sau administrator, înscrise pe persoana fizică în temeiul art. 4, rămân înscrise pe persoana fizică și după radierea firmei, până la îndeplinirea condițiilor de scoatere din art. 6. Cazierul fiscal al persoanei fizice este autonom față de cel al entității — societatea radiată nu mai primește mențiuni noi, dar cele existente la data radierii se conservă pe persoanele responsabile.

⚠️ Opinie bazată pe redactarea art. 1, 4 și 6 din OG nr. 39/2015 și pe principiul autonomiei cazierului persoanei fizice; confirmați pe textul consolidat (doc. 303156).

Aspecte practice

Cum obții certificatul de cazier fiscal online (prin SPV)

Cel mai simplu mod este prin Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF:

1. Autentifică-te în contul SPV — persoanele fizice cu utilizator și parolă, persoanele juridice cu certificat digital calificat (prin reprezentantul legal sau un împuternicit).
2. Accesează meniul Solicitări → Eliberare documente și alege Certificat de cazier fiscal.
3. Completează datele cerute (CNP/CUI și motivul solicitării) și trimite cererea.
4. Documentul ajunge în secțiunea Mesaje, ca PDF semnat electronic, de regulă în câteva ore până la 1–2 zile lucrătoare.

Certificatul electronic are aceeași valoare juridică ca cel ridicat la ghișeu.

Sursa: Cum scoți cazierul fiscal online, startco.ro (accesat 2026-09-03)

Cât costă și cât este valabil

• Eliberarea este gratuită. ANAF nu percepe taxă; dacă apelezi la un intermediar privat, suma plătită este comisionul acestuia, nu o taxă de stat.
• Valabilitatea este limitată: potrivit informațiilor ANAF, certificatul este valabil aproximativ 30 de zile pentru persoane juridice și 90 de zile pentru persoane fizice de la data emiterii. Solicită-l cât mai aproape de momentul în care ai efectiv nevoie de el.

⚠️ Nu există temei legal în OG nr. 39/2015 (nici la art. 9, nici altundeva) care să fixeze o valabilitate de 30/90 de zile. Art. 9 reglementează doar eliberarea gratuită prin SPV, fără un termen de valabilitate. Aceste 30/90 de zile sunt o convenție practică a beneficiarilor — bănci (norme interne KYC/AML), ONRC, autorități de achiziții publice — care solicită un certificat „recent". În lipsa unui temei normativ, certificatul nu „expiră" de drept: valabilitatea este determinată de beneficiar, nu de lege.

Sursa: Cazier fiscal — ghid, bono.ro (accesat 2026-09-03)

Cine poate accesa cazierul fiscal (confidențialitate)

Datele înscrise în cazierul fiscal au caracter confidențial. Potrivit art. 8 din OG nr. 39/2015, ele se furnizează numai titularului, precum și organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, la solicitarea acestora — o listă închisă de destinatari legali.

Un angajator, o bancă sau un partener comercial NU pot solicita direct ANAF cazierul fiscal al altei persoane. ANAF nu eliberează certificate la solicitarea terților pe baza unui simplu interes — spre deosebire de cazierul judiciar, unde art. 28 din Legea nr. 290/2004 prevede proceduri pentru eliberarea către alte persoane. Singurul mod legal în care un terț privat obține informația este să îi ceară titularului să prezinte propriul certificat (obținut gratuit din SPV), pe bază de consimțământ — mecanismul folosit în due-diligence comercial și în procedurile bancare.

În anumite fluxuri (ex. achiziții publice SEAP/SICAP, sau unele autorizări), beneficiarul acceptă o declarație pe proprie răspundere a titularului privind absența mențiunilor, în loc de certificat în original — dar aceasta este o cerință a beneficiarului, nu un drept de acces direct la evidența ANAF. Regimul strict de acces explică și de ce cazierul fiscal este compatibil cu art. 10 GDPR: tocmai pentru că nu deschide accesul terților privați.

Nu confunda cazierul fiscal cu certificatul de atestare fiscală

Sunt două documente diferite, ambele emise de ANAF:

• Cazierul fiscal — arată istoricul de conformare, adică faptele sancționate înscrise pe numele tău.
• Certificatul de atestare fiscală — arată dacă ai datorii restante la buget la data cererii. Este cerut la licitații, credite bancare, vânzarea/cesiunea firmei sau radiere.

La o vânzare de firmă / cesiune de părți sociale, cumpărătorul prudent verifică ambele: cazierul fiscal (al persoanelor implicate) și certificatul de atestare fiscală (al societății).

Greșeli frecvente de evitat

• Nu aștepta ultima zi înainte de o operațiune la ONRC: o mențiune activă în cazier poate bloca înmatricularea sau numirea unui administrator.
• Verifică din timp situația asociaților/administratorilor, mai ales dacă cineva a mai avut firme cu probleme fiscale — mențiunile îl urmăresc și ca reprezentant.
• Nu confunda cele două documente de mai sus atunci când ți se cere „dovada fiscală".
• Dacă ai fost declarat inactiv și ai fost apoi reactivat, verifică data corectă de scoatere din evidență conform art. 6 lit. h), pentru că de ea depinde momentul în care poți autoriza noi operațiuni.

Legislație europeană

Cazierul fiscal este un instrument pur național: nicio directivă sau regulament UE nu impune statelor membre să țină o astfel de evidență, iar conținutul faptelor înscrise ține de dreptul fiscal intern. Dreptul Uniunii devine însă relevant pe trei planuri — protecția datelor (evidența privește fapte sancționate), cooperarea administrativă între autoritățile fiscale și dimensiunea transfrontalieră a efectelor cazierului la înmatricularea societăților.

Directive și regulamente aplicabile

Prelucrarea datelor din cazierul fiscal — GDPR. Cazierul fiscal conține date despre fapte sancționate contravențional sau penal, așadar prelucrarea lor de către ANAF intră sub incidența Regulamentului general privind protecția datelor.

Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 10 — datele referitoare la condamnări penale și infracțiuni se prelucrează „numai sub controlul unei autorități oficiale", iar o evidență completă a acestora se ține „numai sub controlul unei autorități oficiale". Cazierul fiscal, administrat de ANAF, este exact o astfel de evidență sub control public. Temeiul prelucrării este art. 6 alin. (1) lit. e) — sarcină de interes public —, cu respectarea principiilor din art. 5 (minimizare, exactitate, limitarea stocării, ceea ce corespunde regimului de scoatere din evidență prevăzut de art. 6 din OG 39/2015). Sursa: Regulamentul (UE) 2016/679

Efectul transfrontalier asupra numirii administratorilor. O mențiune activă în cazierul fiscal poate bloca numirea unei persoane ca administrator. La nivel european, situația persoanelor decăzute din dreptul de a administra o societate este reglementată de dreptul societăților:

Directiva (UE) 2017/1132, art. 13i (introdus prin Directiva (UE) 2019/1151 privind digitalizarea) — un stat membru poate refuza numirea ca administrator a unei persoane care este decăzută din acest drept în alt stat membru, iar registrele comerțului fac schimb de informații privind decăderile prin sistemul de interconectare a registrelor (BRIS). Sursa: Directiva (UE) 2017/1132

Cooperarea administrativă în materie fiscală. Informațiile relevante pentru disciplina fiscală circulă între statele membre pe baza Directivei 2011/16/UE (DAC) — cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe — și a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul TVA. Aceste instrumente nu „exportă" cazierul fiscal ca atare, dar permit autorităților fiscale să obțină din alte state membre informații despre conduita fiscală a contribuabililor.

Sursa: Directiva 2011/16/UE · Regulamentul (UE) nr. 904/2010

Transpunerea în dreptul român

• GDPR este direct aplicabil, completat de Legea nr. 190/2018; prelucrarea din cazierul fiscal se sprijină pe cadrul special al OG nr. 39/2015 (care asigură „garanțiile adecvate" cerute de art. 10 GDPR: fapte stabilite prin hotărâre de Guvern, termene de scoatere din evidență, dreptul de acces la propriul cazier).
• Directiva 2011/16/UE (DAC) este transpusă în Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), Titlul X — chiar actul la care trimite art. 6 din OG 39/2015 pentru regimul inactivității fiscale.
• Directivele privind dreptul societăților (2017/1132 și 2019/1151) sunt reflectate în Legea nr. 31/1990 și în Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului (constituirea online, digitalizarea ONRC) — cadrul în care se realizează interogarea automată ANAF–ONRC a cazierului fiscal descrisă mai sus.

Nu există „gold-plating" specific: cazierul fiscal este o alegere de politică internă, iar România nu depășește cerințe UE printr-o suprareglementare, ci adaugă un instrument propriu compatibil cu principiile europene de proporționalitate și protecție a datelor.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-73/16, Puškár (Hotărârea din 27 septembrie 2017) — administrația fiscală slovacă ținea o listă cu persoane considerate „interpuși" („oameni de paie"), folosite fictiv ca administratori, întocmită pentru colectarea impozitelor și combaterea fraudei fiscale. Curtea a stabilit că o astfel de prelucrare nu este interzisă de dreptul UE: este licită în temeiul sarcinii de interes public (art. 7 lit. e din Directiva 95/46, azi art. 6 alin. (1) lit. e) GDPR), cu condiția respectării proporționalității și a dreptului la o cale de atac efectivă (art. 47 din Cartă). Raționamentul confirmă că o evidență fiscală a neregulilor, precum cazierul fiscal, este compatibilă cu dreptul UE atâta vreme cât rămâne necesară și proporțională. Sursa: CJUE, C-73/16 Puškár

Evoluții post-Puškár

⚠️ Nu a fost identificată, în sursele accesibile, o hotărâre CJUE mai recentă decât Puškár (2017) care să vizeze direct un registru fiscal de neregulități/sancțiuni în lumina art. 10 GDPR. Paginile curia.europa.eu și eur-lex.europa.eu nu au putut fi extrase automatizat în mediul de cercetare, motiv pentru care nu se citează cazuri neconfirmate.

Dezvoltări conexe confirmabile care întăresc regimul:

• EDPB Guidelines 10/2020 privind prelucrarea datelor privind condamnările penale — orientarea autorității europene pentru protecția datelor aplicabilă evidențelor administrative de sancțiuni precum cazierul fiscal (necesitate, proporționalitate, control oficial).
• Legea nr. 363/2022 operaționalizează ECRIS-TCN (sistemul UE pentru condamnările resortisanților țărilor terțe) și modifică Legea nr. 290/2004 — arată direcția de armonizare UE a evidențelor cu date penale, dar nu vizează cazierul fiscal.
• Regulamentul (UE) 2018/1725 (instituții UE) și Directiva (UE) 2016/680 (cooperare polițienească/judiciară) completează cadrul prelucrării datelor cu caracter penal.

Raționamentul Puškár rămâne valabil: o evidență fiscală a neregulilor este compatibilă cu dreptul UE atâta vreme cât rămâne necesară, proporțională și prevăzută de lege — iar regimul de acces strict din art. 8 din OG nr. 39/2015 (fără acces al terților privați) îndeplinește aceste cerințe.

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Contribuabilii străini din UE. Persoanele fizice și juridice străine neînregistrate fiscal în România nu prezintă certificat de cazier fiscal, ci o declarație autentică pe proprie răspundere. Soluția respectă principiul proporționalității și libertatea de stabilire (art. 49 TFUE): un stat nu poate cere un document pe care sistemul altui stat nu îl emite în aceeași formă.
• Verificarea decăderilor transfrontaliere. Prin BRIS, la numirea unui administrator ONRC poate, în principiu, verifica dacă persoana este decăzută din acest drept în alt stat membru — un plan de control complementar cazierului fiscal intern.
• Drepturile persoanei vizate. În baza GDPR, contribuabilul are drept de acces la datele din cazierul fiscal (dreptul de a obține propriul certificat, gratuit, prin SPV), de rectificare a mențiunilor eronate și de a contesta înscrierile, cu posibilitatea de a sesiza ANSPDCP și instanțele.
• Perspective. Digitalizarea registrelor (Directiva 2019/1151) și extinderea cooperării fiscale (pachetul DAC) consolidează schimbul transfrontalier de informații despre conduita fiscală, fără a transforma însă cazierul fiscal într-un instrument UE unic.

Întrebări frecvente

Cine poate solicita cazierul fiscal al unei firme? Reprezentantul legal al firmei (cu certificat digital calificat) sau un împuternicit, prin SPV. Pentru persoanele fizice, solicitarea se face cu utilizator și parolă de SPV.

Cât costă un certificat de cazier fiscal? Eliberarea de către ANAF este gratuită. Eventualele costuri apar doar dacă folosești un intermediar privat, iar acele sume sunt comisionul intermediarului.

Cât timp este valabil certificatul? Are valabilitate limitată — potrivit informațiilor ANAF, în jur de 30 de zile pentru persoane juridice și 90 de zile pentru persoane fizice. ⚠️ Aceste termene nu au temei legal în OG nr. 39/2015 (art. 9 prevede doar eliberarea gratuită, fără termen de valabilitate); sunt o convenție practică a beneficiarilor (bănci, ONRC, autorități de achiziții). Certificatul nu „expiră" de drept — valabilitatea o decide beneficiarul.

Cazierul fiscal este același lucru cu cazierul judiciar? Nu. Cazierul judiciar (Legea nr. 290/2004, administrat de Poliție/MJ) conține condamnările penale și măsurile cu caracter penal/administrativ și se cere la angajare în domenii sensibile sau autorizări profesionale. Cazierul fiscal (OG nr. 39/2015, administrat de ANAF) conține faptele sancționate de legile fiscale, contabile, vamale și financiare și se cere la operațiuni ONRC, licitații, înregistrare în scopuri de TVA. Suprapunerea: condamnările penale pentru infracțiuni fiscale (ex. evaziune) apar în ambele.

Poate un angajator, o bancă sau un partener să-mi solicite cazierul fiscal direct de la ANAF? Nu. Potrivit art. 8 din OG nr. 39/2015, datele din cazierul fiscal se furnizează numai titularului, organelor de urmărire penală și instanțelor — listă închisă. Un terț privat nu poate obține direct certificatul altcuiva; îți poate cere ție să prezinți propriul certificat (descărcat gratuit din SPV), pe bază de consimțământ.

Am nevoie de cazier fiscal ca să înființez o firmă? De regulă nu îl depui tu: la înmatriculare, ONRC interoghează automat baza ANAF pentru asociați, acționari și fondatori. Dacă însă cineva are mențiuni active, autorizarea operațiunii este interzisă până la remediere (art. 8 din OG 39/2015).

Ce fapte ajung în cazierul fiscal? Faptele sancționate contravențional (cu amendă) sau penal de legile fiscale, contabile, vamale și cele privind disciplina financiară. Faptele sancționate doar cu avertisment nu se înscriu.

Cum ies mențiunile din cazier? Prin scoaterea din evidență prevăzută la art. 6 din OG 39/2015 — de exemplu la achitarea obligațiilor, la reabilitare sau la împlinirea unor termene. Pentru contribuabilii declarați inactivi și apoi reactivați, data depinde de motivul inactivării (art. 6 lit. h), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 179/2025).

Cazierul fiscal este același lucru cu certificatul de atestare fiscală? Nu. Cazierul fiscal arată istoricul de fapte sancționate, iar certificatul de atestare fiscală arată dacă ai datorii la buget la data cererii. Sunt documente distincte.

Practică și opinii

⚠️ Analiză de specialitate — Universul Juridic Modificarea adusă prin Legea nr. 179/2025 înlocuiește formularea generică anterioară („neîndeplinirea obligațiilor declarative" / „celelalte cazuri prevăzute de lege") cu trimiteri exprese la cazurile de inactivitate fiscală din art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală. Efectul practic este o corelare mai precisă a datei de scoatere din evidența cazierului fiscal cu motivul concret al declarării inactivității, reducând incertitudinea privind momentul de la care contribuabilul reactivat poate autoriza din nou operațiuni. Sursa: O.G. nr. 39/2015 privind cazierul fiscal — modificări (Legea nr. 179/2025), Universul Juridic (accesat 2026-09-03)

⚠️ Opinie de specialitate — CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) Noile reguli stabilesc situații suplimentare în care data scoaterii din evidența cazierului fiscal este data reactivării contribuabilului, în funcție de temeiul inactivării. Pentru practicieni, aceasta înseamnă că verificarea momentului exact al scoaterii din evidență trebuie făcută prin raportare la litera concretă a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 pe baza căreia a fost declarată inactivitatea. Sursa: Noi reglementări privind scoaterea din evidență a contribuabililor, CECCAR (accesat 2026-09-03)

Notă: interpretările de mai sus aparțin autorilor citați și nu au valoare de act normativ; în caz de îndoială prevalează textul OG nr. 39/2015 și al Codului de procedură fiscală în forma consolidată la zi.

Referințe

1. Ordonanța Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată prin Legea nr. 327/2015 (Monitorul Oficial nr. 655 din 31 august 2015). Portal Legislativ: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170982 · versiune consolidată la zi: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/303156
2. Legea nr. 179/2025 pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) din OG nr. 39/2015 (Monitorul Oficial nr. 1025 din 5 noiembrie 2025, în vigoare 08.11.2025). Analiză: https://www.universuljuridic.ro/o-g-nr-39-2015-privind-cazierul-fiscal-modificari-legea-nr-179-2025/
3. Legea nr. 207/2015 – Codul de procedură fiscală, art. 92 (declararea inactivității fiscale): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170007
4. Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 23 decembrie 2015 — aprobă metodologia de organizare și funcționare a cazierului fiscal și lista faptelor ce se înscriu (art. 4 din OG nr. 39/2015): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/174641 ⚠️ Nr. publicării în Monitorul Oficial neconfirmat în mediul de cercetare.
5. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (pentru comparație cu cazierul fiscal): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/113349
6. CECCAR — Noi reglementări privind scoaterea din evidență a contribuabililor care au informații înscrise în cazierul fiscal: https://ceccar.ro/ro/?p=35032
7. Lege5.ro — Prezentarea cazierului fiscal (art. 8, OG nr. 39/2015): https://lege5.ro/Gratuit/g42tmobqg4/prezentarea-cazierului-fiscal-ordonanta-39-2015
8. avocatnet.ro — OG nr. 39/2015 – cazierul fiscal: https://www.avocatnet.ro/articol_41344/OG-nr-39-2015-cazierul-fiscal.html
9. startco.ro — Cazierul fiscal: ce este, când ai nevoie și cum îl obții online: https://startco.ro/blog/cum-scoti-cazierul-fiscal-online/
10. bono.ro — Cazier fiscal: cum îl obții gratuit online (ghid 2026): https://bono.ro/blog/cum-se-obtine-cazierul-fiscal-ghid-complet-pentru-persoane-fizice-si-juridice