Certificatul de performanță energetică

Certificatul de performanță energetică (CPE) este documentul care atestă clasa energetică a unei clădiri sau unități, pe o scară de la A la G, și consumul ei estimat de energie. Este obligatoriu la vânzarea, închirierea și recepția clădirilor și trebuie menționat în anunțurile imobiliare. Se eliberează de un auditor energetic pentru clădiri atestat, este valabil 10 ani și se întocmește conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Pe scurt

Certificatul de performanță energetică (CPE) este documentul care atestă clasa energetică a unei clădiri sau unități de clădire (apartament, spațiu comercial) și consumul ei estimat de energie, pe o scară de la A (cea mai eficientă) la G. El este obligatoriu, în principiu, la vânzarea și închirierea oricărei clădiri, la recepția construcțiilor noi și trebuie menționat în anunțurile imobiliare. CPE se eliberează de un auditor energetic pentru clădiri atestat, este valabil 10 ani și se întocmește conform Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (republicată), care transpune directiva europeană EPBD.

Cadrul legal

Certificatul de performanță energetică este reglementat de Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 23 septembrie 2020 și modificată ulterior (inclusiv prin Legea nr. 238/2024). Legea transpune în dreptul intern directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor (EPBD).

Art. 21 din Legea nr. 372/2005 — Certificatul de performanță energetică se elaborează și se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/proprietarului/administratorului, și este valabil 10 ani de la data eliberării. Valabilitatea nu se menține dacă în acest interval se execută lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale clădirii.

Art. 22 din Legea nr. 372/2005 — Pentru clădirile sau unitățile de clădire care se vând ori se închiriază, proprietarul este obligat să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului. La vânzare, originalul se transmite noului proprietar, iar o copie se depune la organul fiscal competent la înregistrarea contractului. Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea acestei obligații sunt supuse nulității relative, potrivit Codului civil.

Art. 23 alin. (2) — La construcțiile noi, procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor întocmit fără copia certificatului de performanță energetică anexată este nul de drept.

Art. 24 — În anunțurile de vânzare sau de închiriere, proprietarul/administratorul trebuie să precizeze informații din certificat privind indicatorii de performanță energetică prevăzuți la art. 6 (clasa energetică și consumul de energie).

Sursa: Legea nr. 372/2005 (republicată), M. Of. nr. 868/23.09.2020 — text pe portalul oficial legislatie.just.ro · republicare, Universul Juridic (accesat 2026-09-14)

Clădiri exceptate de la obligația de certificare

Certificatul nu este obligatoriu pentru anumite categorii de clădiri pe care legea le exclude expres de la cerințele de performanță energetică (numerotarea articolului diferă între republicări, iar Legea nr. 238/2024 a reformulat norma din „neaplicare” în „eliminarea obligativității aplicării cerințelor”):

• clădiri și monumente protejate — care fac parte din zone construite protejate ori au valoare arhitecturală/istorică deosebită, dacă aplicarea cerințelor le-ar modifica inacceptabil caracterul sau aspectul exterior;
• lăcașuri de cult și clădiri folosite pentru alte activități cu caracter religios;
• construcții provizorii prevăzute a fi utilizate cel mult 2 ani;
• clădiri rezidențiale destinate a fi folosite mai puțin de 4 luni pe an (și alte clădiri cu consum redus de energie ori folosite sub 4 luni/an);
• clădiri independente cu suprafață utilă mai mică de 50 m².

Excepția privește obligațiile de performanță energetică; consecința practică este că nici sancțiunea nulității relative la vânzare (art. 22) nu se aplică acestor clădiri, întrucât ea operează numai pentru clădirile supuse certificării. Un monument poate fi totuși certificat voluntar.

Sursa: Legea nr. 372/2005 (republicată) — republicare, Universul Juridic · text consolidat, Legestart (accesat 2026-09-14)

Obligația de afișare în clădirile frecventate de public

Distinct de vânzare/închiriere, legea impune afișarea la loc vizibil a certificatului în clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m² este ocupată de autorități/instituții publice ce prestează servicii pentru un număr mare de persoane. Pragul a fost coborât în timp (de la 500 m² la 250 m² din 9 iulie 2015). Răspunde titularul/administratorul spațiului, iar neafișarea este contravenție (1.250–2.500 lei, după Legea nr. 238/2024).

Sursa: AvocatNet — afișarea obligatorie peste 250 mp (accesat 2026-09-14)

Contravențiile și sancțiunile sunt reglementate în Capitolul XVI („Sistemul de control”), art. 34 și următoarele; ele se constată de Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.), iar regimul general este cel din O.G. nr. 2/2001 privind contravențiile.

Explicație detaliată

Ce este, de fapt, certificatul energetic

Certificatul de performanță energetică (CPE, cunoscut popular ca „certificat energetic”) este un document tehnic care „traduce” eficiența energetică a unei clădiri într-o informație ușor de comparat: o clasă energetică, notată de la A la G, și un consum anual estimat de energie, exprimat în kWh/m²·an. Clasa A înseamnă o clădire foarte eficientă (consum redus), iar clasa G una energofagă. Pe lângă încadrarea globală, certificatul cuprinde și indicatori privind consumul pentru încălzire, apă caldă, climatizare, ventilare și iluminat, precum și un indice al emisiilor de CO₂.

Scopul practic este dublu: pe de o parte, oferă cumpărătorului sau chiriașului o imagine obiectivă a costurilor viitoare cu utilitățile; pe de altă parte, stimulează proprietarii să investească în măsuri de eficientizare (izolație, tâmplărie performantă, surse regenerabile).

Cine îl emite și ce conține

Certificatul se întocmește exclusiv de un auditor energetic pentru clădiri atestat, pe baza unei expertize a clădirii (anvelopă, instalații, suprafețe, sistem de încălzire). Auditorul calculează performanța conform metodologiei naționale (Mc 001) și eliberează certificatul însoțit, de regulă, de un raport de audit cu recomandări de îmbunătățire. Documentul include datele de identificare ale clădirii, clasa energetică, consumul specific, indicatorii de la art. 6 din lege și perioada de valabilitate.

Când este obligatoriu

Legea nr. 372/2005 impune certificatul în mai multe situații:

• La vânzare — proprietarul trebuie să pună la dispoziția cumpărătorului o copie a CPE înainte de semnarea contractului, iar originalul se transmite noului proprietar (art. 22).
• La închiriere — chiriașul trebuie să primească o copie a certificatului înainte de încheierea contractului (art. 22).
• La recepția construcțiilor noi — certificatul se anexează la procesul-verbal de recepție; fără el, procesul-verbal este nul de drept (art. 23).
• În anunțurile imobiliare — informațiile privind clasa energetică și consumul trebuie precizate în anunțurile de vânzare sau închiriere (art. 24).

Valabilitate și reînnoire

Certificatul este valabil 10 ani de la data eliberării. Există însă o excepție importantă: dacă în acest interval clădirea trece prin lucrări de renovare majoră care îi modifică performanța energetică (de exemplu, anveloparea termică sau schimbarea sursei de încălzire), certificatul își pierde valabilitatea și trebuie reînnoit, pentru a reflecta noua clasă energetică (art. 21).

Legătura cu cerințele nZEB și cu tranziția europeană

Din 31 decembrie 2020, clădirile noi trebuie proiectate ca clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB). Această cerință decurge din directiva europeană EPBD și se reflectă în documentația de autorizare. Directiva a fost reformată prin Directiva (UE) 2024/1275, care ridică ștacheta spre clădiri cu emisii zero (din 2028 pentru clădirile publice noi, din 2030 pentru toate clădirile noi) și consolidează rolul certificatului energetic ca instrument de informare și de politică publică.

Ce va schimba, concret, Directiva (UE) 2024/1275 pentru CPE

Reformarea EPBD (CELEX 32024L1275) aduce modificări de fond care se vor reflecta în regimul CPE după transpunere:

• Standarde minime de performanță energetică (MEPS) pentru fondul construit existent, cu un calendar de reducere treptată a clădirilor cu cel mai slab randament (repere de scădere a consumului mediu de energie primară la 2030 și 2035 pentru parcul rezidențial).
• Model și scală armonizate la nivel UE pentru certificat (clase A–G recalibrate) și certificate în format digital, comparabile transfrontalier.
• Valabilitate plafonată la maximum 10 ani — România menține deja acest termen (art. 21).
• Energie solară pe acoperiș — obligații etapizate de instalare pe clădiri noi și pe clădiri publice/nerezidențiale existente peste anumite praguri.
• Cazane pe combustibili fosili — eliminarea stimulentelor financiare pentru cazanele autonome pe combustibili fosili (din 2025) și țintă de eliminare treptată până în 2040.

Stadiul transpunerii la 14 septembrie 2026: termenul principal (29 mai 2026) este depășit. România a transpus deocamdată doar art. 17 alin. (15) al directivei (regimul finanțării cazanelor pe combustibili fosili), prin O.G. nr. 16/2025 — lege de aprobare declarată constituțională de CCR la 15 iulie 2026. Pentru restul directivei, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere la 15 iulie 2026 (prima etapă a procedurii de infringement pentru netranspunere completă). Până la adoptarea legii de transpunere, regimul CPE rămâne cel din Legea nr. 372/2005 în forma consolidată actuală.

Sursa: Directiva (UE) 2024/1275, eur-lex · CE cere transpunerea completă a EPBD, JURIDICE.ro · CCR — OG 16/2025, JURIDICE.ro (accesat 2026-09-14)

Aspecte practice

Cum obții certificatul, pas cu pas

1. Contactezi un auditor energetic pentru clădiri atestat. Verifică atestatul (gradul și valabilitatea) înainte de a comanda lucrarea.
2. Pui la dispoziție documentele clădirii — releveu/plan (dacă există), suprafețe, detalii despre sistemul de încălzire, apă caldă, ferestre, izolație.
3. Auditorul face expertiza (de regulă și o vizită la fața locului) și calculează performanța energetică conform metodologiei.
4. Primești certificatul (valabil 10 ani) și, de obicei, un raport cu recomandări.

Pentru un apartament obișnuit, întocmirea durează în general câteva zile, iar costul este modest raportat la valoarea tranzacției imobiliare.

Sancțiuni pentru nerespectare

Regimul sancționator a fost înăsprit prin Legea nr. 238/2024 (aplicabilă din 28 februarie 2025). Amenzile contravenționale se aplică în funcție de faptă:

• Neprezentarea/neafișarea certificatului când legea o cere: 1.250–2.500 lei (anterior 500–1.000 lei).
• Lipsa informațiilor de performanță energetică în anunțurile de vânzare/închiriere: 1.250–2.500 lei — sancțiune aplicabilă și agențiilor imobiliare ori de publicitate imobiliară care difuzează anunțul.
• Nereguli imputabile auditorului/expertului tehnic atestat: praguri majorate, ajungând până la 5.000–10.000 lei pentru anumite fapte.
• Documentație de autorizare fără raportul de conformitate nZEB: 7.500–10.000 lei, în sarcina investitorului/dezvoltatorului.

Contravențiile se constată de Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.), iar procedura urmează O.G. nr. 2/2001 (inclusiv posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii în 15 zile). Limitele amenzilor se pot actualiza prin hotărâre de Guvern, în funcție de rata inflației.

Riscul juridic dincolo de amendă

Pe lângă sancțiunea contravențională, art. 22 prevede că vânzarea încheiată fără punerea la dispoziție a certificatului este supusă nulității relative, potrivit Codului civil — adică poate fi anulată la cererea cumpărătorului. La construcțiile noi, procesul-verbal de recepție întocmit fără CPE anexat este nul de drept (art. 23).

Greșeli frecvente de evitat

• Lași certificatul „pe ultima sută de metri”. La notar, lipsa CPE poate întârzia sau bloca autentificarea vânzării — comandă-l din timp.
• Refolosești un certificat expirat sau depășit de renovări. După o renovare majoră, certificatul trebuie reînnoit; unul mai vechi de 10 ani nu mai este valabil.
• Omiti clasa energetică din anunț. Este o obligație distinctă, sancționabilă, care privește și agenția imobiliară.
• La închiriere, nu dai copia chiriașului. Unele administrații fiscale condiționează înregistrarea contractului de anexarea copiei CPE; practica diferă local, deci verifică cerințele administrației fiscale competente.

Situații speciale și remedii

Vânzarea silită și înstrăinarea în insolvență

Obligația de certificat (art. 22) privește „clădirile care se vând”, fără a distinge după modul vânzării, deci se aplică și în executarea silită imobiliară și în insolvență. Diferența ține de cine îl procură și de sancțiune:

• La executarea silită, actul de adjudecare (art. 852 și urm. din Codul de procedură civilă) este un act al executorului judecătoresc, nu un contract negociat. Certificatul se obține, de regulă, de la debitor/proprietar, iar în lipsă poate fi procurat la cererea creditorului sau a executorului.
• În insolvență/faliment (Legea nr. 85/2014), lichidatorul judiciar organizează valorificarea activelor și procură certificatul pe seama averii debitorului.

⚠️ Observație practică: nulitatea relativă din art. 22 este gândită pentru contractul de vânzare; aplicarea ei directă actului de adjudecare este discutabilă, deoarece adjudecarea se contestă pe calea specială a contestației la executare, nu prin acțiunea în nulitate de drept comun. Riscul dominant al lipsei CPE rămâne, în aceste proceduri, cel contravențional (I.S.C.), nu desființarea transferului.

Certificatul există, dar este inexact sau clasa este supraevaluată

Când certificatul a fost eliberat, dar performanța reală este vizibil sub clasa certificată, beneficiarul are, pe lângă sesizarea contravențională a auditorului, remedii civile:

• dol / viciu de consimțământ — art. 1214 din Codul civil (anularea contractului plus daune, dacă informația falsă l-a determinat să contracteze);
• garanția pentru vicii ascunse — art. 1707 și urm. din Codul civil, când performanța reală afectează folosința bunului;
• răspunderea civilă delictuală a auditorului — art. 1357 din Codul civil (daune-interese).

Practic, se poate cere un nou audit și se poate sesiza MDLPA/I.S.C. pentru verificarea certificatului și, după caz, sancționarea auditorului.

Sursa: Dolul și eroarea în NCC, JURIDICE.ro · Garanția contra viciilor ascunse, JURIDICE.ro (accesat 2026-09-14)

CPE, finanțările de eficientizare și aspectele fiscale

Certificatul este, tot mai des, o precondiție de finanțare. Programele de eficientizare (de exemplu „Casa Eficientă Energetic”/AFM, componenta „valul renovării” din PNRR, reabilitarea termică a blocurilor) cer de regulă audit energetic și CPE „înainte” și „după” lucrări, pentru a dovedi saltul de performanță (tipic cel puțin o clasă energetică sau o reducere-țintă a consumului de energie primară).

Fiscal: pentru PFA și persoane juridice, costul auditului/CPE aferent activității este cheltuială deductibilă, iar serviciul auditorului este supus TVA la cota standard.

⚠️ Plafoanele de decontare, procentul minim de reducere și cota de TVA la zi diferă de la un apel/ghid la altul — verifică ghidul finanțatorului (AFM/MDLPA/PNRR) și forma la zi a Codului fiscal.

Cât de fiabilă este clasa energetică și cum verifici autenticitatea

Clasa rezultă dintr-un calcul (metodologia Mc 001), sensibil la datele de intrare, așa că pot exista diferențe între auditori pentru aceeași clădire. Calitatea este controlată prin atestarea auditorilor de către MDLPA (pe grade profesionale), prin verificări I.S.C. și prin posibila suspendare/retragere a atestatului pentru abateri. Un beneficiar verifică autenticitatea prin numărul de înregistrare al certificatului și datele auditorului atestat, coroborate cu raportul de audit anexat.

Jurisprudență națională

Notă de context. Regimul certificatului de performanță energetică (CPE) este rar litigiat direct: cele mai multe dispute se sting la nivel notarial (refuzul autentificării fără CPE), iar sancțiunea civilă — nulitatea relativă — operează numai la cererea părții lezate, astfel încât spețele publicate cu soluție expresă pe acest temei sunt puține. Secțiunea de mai jos reflectă orientările doctrinare și practice consolidate din surse de specialitate aprobate, categorisite PRO / CONTRA / nuanțe.

Decizii relevante

Decizii favorabile (PRO)

Practica notarială (UNNPR) — obligația de informare operează ex ante Practica majoritară a notarilor publici este de a refuza autentificarea contractelor translative de proprietate asupra clădirilor în lipsa prezentării CPE de către proprietar. Efectul practic: obligația din art. 22 din Legea nr. 372/2005 este sancționată încă înainte de a se ajunge în instanță, iar cumpărătorul este protejat prin blocarea perfectării actului fără certificat. · Instanțele și doctrina rețin că finalitatea normei este protecția consimțământului informat al cumpărătorului. Sursa: https://www.juridice.ro/131782/precizari-ale-uniunii-nationale-a-notarilor-publici-din-romania-ref-certificatul-de-performanta-energetica-a-cladirii.html (accesat 2026-09-14)

Sancțiunea nulității relative — mecanism de protecție a cumpărătorului Introdusă expres prin Legea nr. 159/2013 (de transpunere a Directivei 2010/31/UE) și menținută în forma republicată (art. 22), nulitatea relativă permite anularea contractului la cererea părții ale cărei interese au fost lezate atunci când copia CPE nu a fost pusă la dispoziție anterior încheierii actului. · Doctrina reține că sancțiunea se justifică prin caracterul protector al normei — consimțământ liber și în cunoștință de cauză asupra costurilor energetice viitoare. Sursa: https://www.juridice.ro/263233/modificari-semnificative-in-materia-legislatiei-privind-certificatele-de-performanta-energetica-a-cladirilor.html (accesat 2026-09-14)

Decizii contrare sau limitative (CONTRA)

Perioada „inexistenței sancțiunilor" — limitarea efectului practic Analize de specialitate au evidențiat intervale în care lipsa unei sancțiuni contravenționale exprese a fost interpretată ca o cvasi-„inexistență a sancțiunilor", amenda nefiind aplicată în practică. Concluzia limitativă: nulitatea relativă nu se constată din oficiu — dacă niciuna dintre părți nu o invocă, contractul rămâne valabil, iar simpla lipsă a CPE nu afectează automat transferul dreptului de proprietate. Sursa: https://www.juridice.ro/100350/consecinte-legale-ale-neprezentarii-certificatului-de-performanta-energetica-a-cladirilor-la-incheierea-contractelor-de-vanzare-cumparare-imobiliara-ori-de-inchiriere-inexistenta-sanctiunilor.html (accesat 2026-09-14)

⚠️ Domeniul de aplicare restrâns al nulității — opinie doctrinară Sancțiunea nulității relative afectează numai contractele translative de proprietate asupra clădirilor supuse certificării. În consecință, ea nu se aplică actelor cu titlu gratuit (de ex. donația) și nici, potrivit doctrinei, înstrăinării unor construcții nerezidențiale exceptate. Rezultă un regim mai îngust decât ar sugera formularea generală a obligației de informare. Sursa: https://www.juridice.ro/263233/modificari-semnificative-in-materia-legislatiei-privind-certificatele-de-performanta-energetica-a-cladirilor.html (accesat 2026-09-14)

Nuanțe și cazuri speciale

Contestarea amenzii ISC — plângerea contravențională — Amenzile aplicate de Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.) pentru nerespectarea obligațiilor privind CPE se contestă prin plângere contravențională la judecătorie, în 15 zile de la comunicarea procesului-verbal (regimul O.G. nr. 2/2001, art. 31-36). Instanța verifică legalitatea (formă) și temeinicia (fond) și poate anula procesul-verbal ori înlocui amenda cu avertisment, în raport cu gradul redus de pericol social al faptei. Sursa: https://www.juridice.ro/690505/rubrica-anularea-procesului-verbal-de-constatare-a-contraventiei.html (accesat 2026-09-14)

Nulitate absolută vs. relativă — distincția pe tipuri de acte — Spre deosebire de vânzare/închiriere (nulitate relativă, art. 22), procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor întocmit fără copia CPE este nul de drept (art. 23), adică lovit de o nulitate mai severă, ce protejează un interes public de conformitate a construcțiilor noi. Sursa: https://www.juridice.ro/263233/modificari-semnificative-in-materia-legislatiei-privind-certificatele-de-performanta-energetica-a-cladirilor.html (accesat 2026-09-14)

Jurisprudență CJUE

Cauza C-67/12, Comisia Europeană c. Spania (CJUE, Camera a zecea, hot. 16 ianuarie 2014) — Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor privind transpunerea incompletă a Directivei 2002/91/CE (predecesoarea EPBD), inclusiv art. 7 — sistemul de certificare a performanței energetice a clădirilor. Curtea confirmă că instituirea și aplicarea corectă a sistemului de certificare energetică este o obligație de transpunere sancționabilă la nivel UE, statele membre răspunzând pentru transpunerea completă. Relevant pentru România în contextul procedurii de infringement deschise de Comisie pentru întârzierea transpunerii Directivei (UE) 2024/1275. Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:62012CJ0067 (accesat 2026-09-14)

Tendințe jurisprudențiale

• Litigiu direct redus, filtru notarial puternic. Cele mai multe situații de lipsă a CPE nu ajung în instanță, fiind blocate anterior de refuzul notarial de autentificare; jurisprudența publicată strict pe nulitatea CPE rămâne, de aceea, limitată.
• Sancțiune civilă „slabă" prin natura ei. Nulitatea relativă (invocabilă doar de partea lezată, confirmabilă, prescriptibilă) oferă protecție reală doar cumpărătorului diligent care o valorifică; ea nu funcționează ca instrument automat de invalidare a tranzacțiilor.
• Deplasarea presiunii spre contravențional. Prin Legea nr. 101/2020 și Legea nr. 238/2024, accentul practic s-a mutat pe amenzi majorate, extinse și la agențiile imobiliare (anunțuri), astfel încât contenciosul probabil se va concentra pe plângeri contravenționale împotriva proceselor-verbale I.S.C., nu pe acțiuni în nulitate.
• Presiune europeană crescândă. Linia CJUE (C-67/12) și infringementul pe Directiva 2024/1275 anunță o interpretare mai strictă a obligațiilor de certificare — de urmărit forma consolidată la zi a Legii nr. 372/2005 după transpunere.

Întrebări frecvente

Este obligatoriu certificatul energetic la vânzarea apartamentului? Da. Proprietarul trebuie să pună la dispoziția cumpărătorului o copie a certificatului înainte de semnarea contractului, iar originalul se transmite noului proprietar (art. 22 din Legea nr. 372/2005). În practică, notarul îl solicită la autentificarea vânzării.

Dar la închiriere? Da, legea cere ca și chiriașul să primească o copie a certificatului înainte de încheierea contractului. Aplicarea la înregistrarea contractului de închiriere diferă însă de la o administrație fiscală la alta, așa că verifică cerințele administrației competente.

Cât este valabil certificatul? 10 ani de la data eliberării. Dacă între timp faci o renovare majoră care schimbă performanța energetică (izolație, tâmplărie, sursă de încălzire), certificatul trebuie reînnoit înainte de acest termen.

Cine poate elibera certificatul? Doar un auditor energetic pentru clădiri atestat. Verifică atestatul auditorului înainte de a comanda lucrarea.

Ce amendă risc dacă nu am certificat? După Legea nr. 238/2024, neprezentarea/neafișarea certificatului se sancționează cu 1.250–2.500 lei, iar lipsa informațiilor de performanță în anunțuri tot cu 1.250–2.500 lei (inclusiv pentru agenția imobiliară). În plus, vânzarea încheiată fără CPE poate fi anulată (nulitate relativă).

Ce înseamnă clasele energetice A–G? Sunt o scară de eficiență: A este cea mai performantă (consum mic de energie), iar G cea mai slabă. Clasa se stabilește pe baza consumului de energie primară, exprimat în kWh/m²·an.

Am nevoie de certificat pentru închirierea în regim Airbnb sau pentru subînchiriere? Da. Legea nu distinge după durata închirierii, așa că obligația de a pune la dispoziție o copie a certificatului se aplică și închirierilor de scurtă durată, inclusiv între persoane fizice. Un singur certificat, valabil 10 ani, acoperă însă închirierile succesive ale aceleiași unități — nu ai nevoie de unul nou pentru fiecare contract. Costul îl suportă, de regulă, proprietarul.

Este obligatoriu certificatul și la vânzarea prin licitație (executare silită)? Da, obligația privește orice vânzare de clădire. La executarea silită, certificatul se procură de obicei de la debitor/proprietar (sau la cererea executorului), iar în insolvență de către lichidatorul judiciar. Riscul practic al lipsei lui este mai ales contravențional.

Cum verific că un certificat primit este autentic? Verifică numărul de înregistrare al certificatului și datele auditorului atestat (atestatul MDLPA), coroborate cu raportul de audit anexat. Dacă suspectezi o clasă supraevaluată, poți comanda un audit nou și poți sesiza MDLPA/I.S.C.

Sunt clădiri scutite de certificat? Da: monumentele/clădirile protejate (dacă cerințele le-ar altera aspectul), lăcașurile de cult, construcțiile provizorii (≤2 ani), clădirile folosite sub 4 luni pe an și clădirile independente sub 50 m².

Practică și opinii

Regimul juridic al certificatului energetic a fost, în timp, subiect de dezbatere — mai ales în privința consecințelor lipsei acestuia la încheierea contractelor.

⚠️ Opinie de specialitate — analiză publicată pe JURIDICE.ro Doctrina a discutat pe larg efectele neprezentării certificatului la vânzare/închiriere, inclusiv perioade în care lipsa unei sancțiuni exprese a fost interpretată ca „inexistență a sancțiunilor”. Concluzia practică pentru cumpărător: chiar și atunci când amenda contravențională nu este aplicată, obligația de informare din art. 22 rămâne, iar nerespectarea ei poate atrage nulitatea relativă a contractului. Sursa: Consecințe legale ale neprezentării certificatului de performanță energetică — JURIDICE.ro (accesat 2026-09-14)

⚠️ Opinie de specialitate — AvocatNet.ro Modificările succesive ale Legii nr. 372/2005 (inclusiv Legea nr. 101/2020 și Legea nr. 238/2024) au extins obligațiile de informare la anunțurile imobiliare și au majorat semnificativ amenzile, sancțiunea aplicându-se și agențiilor imobiliare, nu doar proprietarilor. Sursa: Schimbări la legislația privind performanța energetică a clădirilor — AvocatNet.ro (accesat 2026-09-14)

De reținut: România are un proiect de lege în lucru pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1275, iar Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement pentru întârzieri. Cadrul se va schimba în anii următori (cerințe de emisii zero pentru clădirile noi), deci verifică întotdeauna forma consolidată la zi a legii.

Sancțiunea nulității relative este menținută. În forma consolidată actuală a Legii nr. 372/2005 (după republicarea din 2020 și Legea nr. 238/2024), art. 22 păstrează expres regula potrivit căreia contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără punerea la dispoziție a certificatului sunt supuse nulității relative, potrivit Codului civil. Discuțiile despre „inexistența sancțiunilor” din analizele mai vechi priveau absența, într-o anumită perioadă, a unei sancțiuni contravenționale exprese, nu eliminarea nulității; cele două planuri (civil și contravențional) coexistă, iar Legea nr. 238/2024 a întărit tocmai latura contravențională.

⚠️ Nivelul real de aplicare (enforcement). Nu există statistici publice consolidate privind numărul anual de procese-verbale I.S.C. pe CPE, proporția anulărilor în instanță ori frecvența constatării contravenției — I.S.C. publică rapoarte de activitate generale, fără defalcare pe certificarea energetică. Prudent, se poate spune doar că presiunea de conformare vine în practică mai ales din filtrul notarial (refuzul autentificării fără CPE) și din cerințele de finanțare, controlul contravențional propriu-zis fiind perceput ca sporadic. Cifrele concrete nu pot fi afirmate fără date oficiale defalcate.

Referințe

1. Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 23 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare (inclusiv Legea nr. 238/2024) — art. 6, 21, 22, 23, 24 și Cap. XVI. Portal oficial: https://legislatie.just.ro · Republicare: https://www.universuljuridic.ro/legea-nr-372-2005-privind-performanta-energetica-a-cladirilor-republicare-m-of-nr-868-23-09-2020/
2. Legea nr. 101/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 (obligații de informare în anunțuri, regimul sancționator).
3. Legea nr. 238/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 (majorarea amenzilor, aplicabilă din 28 februarie 2025).
4. O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
5. Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare — EPBD recast), CELEX 32024L1275: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32024L1275
6. Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), abrogată de la 29 mai 2026 de Directiva (UE) 2024/1275.
7. JURIDICE.ro — Consecințe legale ale neprezentării certificatului de performanță energetică: https://www.juridice.ro/100350/
8. AvocatNet.ro — Schimbări la legislația privind performanța energetică a clădirilor: https://www.avocatnet.ro/articol_65858/
9. AvocatNet.ro — Afișarea certificatului energetic obligatorie pentru clădirile peste 250 mp: https://www.avocatnet.ro/articol_42348/
10. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență; Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, art. 852 și urm. — adjudecarea).
11. Codul civil (Legea nr. 287/2009) — art. 1214 (dol), 1357 (răspundere delictuală), 1707 și urm. (garanția pentru vicii ascunse).
12. JURIDICE.ro — CE solicită României transpunerea completă a directivelor UE (incl. EPBD): https://www.juridice.ro/839335/ · CCR — O.G. nr. 16/2025 (cazane pe combustibili fosili): https://www.juridice.ro/826674/
13. Legestart — Legea nr. 372/2005, republicarea 1 (text consolidat): https://legestart.ro/legislatie-legea-nr-3722005-privind-performanta-energetica-a-cladirilor-republicarea-1/