Glosarul de mai jos definește termenii esențiali din procedura insolvenței reglementate de Legea nr. 85/2014. Fiecare termen este legat la un articol de referință care explică detaliat conceptul și aplicația sa practică, ajutând cititorii să înțeleagă rapid arhitectura procesuală a restructurării și lichidării.
Glosarul termeni juridici din domeniul insolvenței reunește conceptele și procedurile esențiale din Legea nr. 85/2014. Fiecare termen este definit succint și legat la articolul de profunzime corespunzător pentru o înțelegere cuprinzătoare.
Acordul de restructurare — definiție completă
O procedură de prevenire a insolvenței prin care un debitor aflat în dificultate negociază în prealabil cu creditorii o soluție extrajudiciară, supusă apoi confirmării judecătorului-sindic. Procedura este mai rapidă și mai flexibilă decât concordatul preventiv, dar nu suspendă de drept executările silite. Detalii: .
Administratorul judiciar — definiție completă
Practicianul în insolvență desemnat de judecătorul-sindic pentru a supraveghea și, după caz, a conduce activitatea debitorului în perioada de observație și în reorganizare. Verifică creanțele, întocmește rapoarte și este responsabil disciplinar, civil și penal pentru îndeplinirea atribuțiilor. Informații detaliate: .
Adunarea și comitetul creditorilor
Adunarea reunește toți creditorii cu drept de vot și decide prin vot valoric majorități în privința planului de reorganizare. Comitetul creditorilor este un organ restrâns (3 sau 5 membri) care supraveghează activitatea curentă a practicianului și ia decizii cu majoritate simplă. Vezi: .
Anularea actelor frauduloase în insolvență
Mecanismul prin care administratorul sau lichidatorul judiciar pot anula actele prin care debitorul și-a golit patrimoniul înainte de deschiderea procedurii, dintr-o perioadă suspectă de până la 2 ani. Bunurile anulate revin în averea debitorului și sunt distribuite creditorilor. Reguli detaliate: .
Atragerea răspunderii organelor de conducere
Procedura prin care administratorii și organele de conducere care au cauzat insolvența pot fi obligate să acopere din patrimoniul propriu, o parte sau întregul pasiv rămas neacoperit, pe baza art. 169 din Legea 85/2014. Răspunderea este personală, civilă și se extinde și la administratorii de fapt. Detalii: .
Concordatul preventiv
O procedură judiciară de prevenire a insolvenței deschisă înainte ca debitorul să fie declarat insolvent. Compania negociază cu creditorii un plan de restructurare, executările silite se suspendă automat, iar managementul păstrează controlul deplin asupra activității. Urmărește salvarea afacerii prin reorganizare gradată. Detalii: .
Faliment
Forma finală și lichidatoare a procedurii de insolvență, în care averea debitorului este vândută, creditorii sunt plătiți în ordinea legală, iar persoana juridică se dizolvă și se radiază. Poate fi atins după eșecul reorganizării sau direct, pentru debitorii fără șanse reale de redresare (procedura simplificată). Descriere detaliată: .
Plan de reorganizare
Documentul central al procedurii de reorganizare judiciară, propus de administrator, debitor sau creditori (care dețin minimum 20% din creanțe), care stabilește cum se restructurează activitatea și se plătesc creditorii. Trebuie aprobat de minimum 30% din valoarea creanțelor și confirmat de instanță. Durată: maxim 3–4 ani. Procedură completă: .
Procedura insolvenței
Procedura judiciară prin care un debitor aflat în imposibilitate de a-și plăti datoriile este supus fie unei reorganizări (pentru salvarea afacerii), fie unui faliment (pentru lichidare). Reglementată de Legea nr. 85/2014, procedura maximizează recuperarea creanțelor și, atunci când e posibil, păstrează întreprinderea viabilă. Cadrul general: .
Întrebări frecvente
1. Care este diferența dintre concordatul preventiv și procedura de insolvență? Concordatul preventiv este o procedură de prevenire a insolvenței, deschisă înainte ca debitorul să fie declarat insolvent, cu scopul de a evita insolvența prin restructurarea datoriilor cu acordul creditorilor. Procedura de insolvență se deschide când debitorul este deja insolvent și urmează fie o reorganizare judiciară, fie un faliment.
2. Ce rol are administratorul judiciar în procedura de insolvență? Administratorul judiciar este un organ al procedurii, desemnat de judecătorul-sindic, care supraveghează activitatea debitorului, verifică creanțele creditorilor, întocmește rapoarte și, dacă dreptul de administrare este ridicat, conduce direct activitatea debitorului în perioada de reorganizare.
3. Cum este posibil ca o firmă să revină din insolvență? O firmă revine din insolvență prin executarea unui plan de reorganizare aprobat de minimum 30% din creditori și confirmat de instanță, plan care restructurează datoriile și permite companiei să-și continue activitatea. Dacă planul este respectat integral, procedura se încheie și debitorul revine la situația normală.
4. Ce se întâmplă dacă nu pot plăti creditorii din activele disponibile? Creanțele se plătesc în ordinea legală strictă: mai întâi cheltuielile de procedură și creanțele garantate, apoi creanțele salariale, bugetare și, în final, creanțele chirografare. Dacă activele nu sunt suficiente, creditorii chirografari primesc o proporție din valoarea lor pe baza sumelor disponibile.
5. Ce pot face creditorii dacă debitorul nu respectă planul de reorganizare? Orice creditor sau administratorul judiciar poate cere judecătorului-sindic pronunțarea sentinței de faliment pentru nerespectarea planului, caz în care procedura trece în faliment și averea debitorului se lichidează pentru a acoperi datoriile rămase.
6. Care sunt actele frauduloase care pot fi anulate în insolvență? Legea permite anularea actelor prin care debitorul și-a golit patrimoniul înainte de deschiderea procedurii, dintr-o perioadă suspectă de până la 2 ani (sau 6 luni pentru unele tipuri), pe baza unei prezumții relative de fraudă, pentru ca bunurile să revină în averea debitorului și să fie împărțite creditorilor.
7. Pot fi tras la răspundere personală administratorii unei societăți insolvente? Da, administratorii și organele de conducere pot fi trasă la răspundere patrimonială dacă au săvârșit fapte anume prevăzute de lege (art. 169), care au contribuit la starea de insolvență, și sunt obligați să acopere din bunurile proprii pasivul rămas neacoperit.
8. Cine poate vota planul de reorganizare și cu ce majoritate? Toți creditorii care au creanțe admise în tabel pot vota planul, iar acesta se aprobă dacă minimum 30% din valoarea creanțelor votează în favoare. Acordul nu este necesar de la toți creditorii — chiar și dacă majoritatea votează împotrivă, planul poate fi omologat dacă se respectă anumite condiții legale.