Munca zilierilor

Munca zilierilor este o formă de muncă ocazională reglementată de Legea nr. 52/2011, în care o persoană fizică prestează activități pentru un beneficiar fără contract individual de muncă. Zilierul poate lucra cel mult 90 de zile la același beneficiar și 120 de zile pe an în total, cu excepția agriculturii, unde limita urcă la 180 de zile. Remunerația orară nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe oră.

Pe scurt

Munca zilierilor este o formă de muncă necalificată, ocazională, reglementată prin Legea nr. 52/2011, în care o persoană fizică (zilierul) prestează activități pentru un beneficiar fără contract individual de muncă, contra unei remunerații plătite zilnic sau săptămânal. Zilierul poate lucra maximum 90 de zile pe an la același beneficiar și 120 de zile pe an în total (cu excepții în agricultură și domenii conexe, unde limita urcă la 180 de zile), iar remunerația orară nu poate fi mai mică decât valoarea/oră a salariului minim brut pe țară. Beneficiarul are obligații stricte: înregistrarea în Registrul electronic de evidență a zilierilor, reținerea impozitului pe venit de 10% și a CAS de 25%, precum și asigurarea condițiilor de securitate a muncii.

Cadrul legal

Munca zilierilor este reglementată printr-un act special, care derogă de la Codul muncii:

• Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare.
• Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 (2015).
• Ordinul MMPS nr. 1140/2020 — Metodologia de întocmire și transmitere a Registrului electronic de evidență a zilierilor.
• Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal (regimul de impozitare și contribuțiile sociale).
• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă (obligațiile de SSM ale beneficiarului).

Art. 1 lit. a) din Legea nr. 52/2011 — „a) zilier - persoana fizică ce are capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. Pot desfășura activități cu caracter ocazional persoanele fizice, cetățeni români sau străini, în condițiile legii;" Sursa: Legea nr. 52/2011, formă consolidată (accesat 2026-08-25)

Elementul definitoriu este derogarea de la Codul muncii: relația dintre zilier și beneficiar nu este un raport de muncă în sensul Legii nr. 53/2003 și nu presupune încheierea unui contract individual de muncă.

Art. 2 din Legea nr. 52/2011 — „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii […], prezenta lege reglementează modul în care zilierii pot executa activități cu caracter ocazional." Sursa: Legea nr. 52/2011 (accesat 2026-08-25)

Cele trei noțiuni-cheie sunt: zilierul (persoana care prestează munca), beneficiarul de lucrări (persoana juridică, PFA, întreprindere individuală/familială sau altă entitate pentru care se prestează munca) și Registrul electronic de evidență a zilierilor (instrumentul obligatoriu de raportare).

Explicație detaliată

Cine poate fi zilier și cine poate fi beneficiar

Poate fi zilier orice persoană fizică, cetățean român sau străin, care a împlinit 16 ani și are capacitate de muncă. Prin excepție, un minor de 15 ani poate presta activități ca zilier numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali și doar pentru activități potrivite cu dezvoltarea sa fizică. Zilierul are dreptul de a refuza munca solicitată, fără consecințe asupra unei colaborări ulterioare.

Beneficiarul de lucrări poate fi o persoană juridică, o persoană fizică autorizată (PFA), o întreprindere individuală sau familială ori o altă entitate prevăzută de lege. Persoanele fizice fără formă de organizare nu pot folosi zilieri — o gospodărie obișnuită nu poate angaja legal un zilier în temeiul acestei legi.

În ce domenii se poate lucra cu zilieri

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta numai în domeniile expres prevăzute de lege (raportate la codurile CAEN), printre care:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe (diviziunea 01 CAEN);
• silvicultură, exclusiv exploatările forestiere;
• piscicultură și acvacultură;
• activități în grădini botanice și zoologice, rezervații naturale;
• spectacole, producții cinematografice și audiovizuale, publicitate, activități cu caracter cultural;
• activități de manipulare a mărfurilor și de curățenie și întreținere, dar numai în cadrul domeniilor de mai sus.

⚠️ Folosirea zilierilor în afara domeniilor permise de lege este contravenție. De exemplu, o firmă de construcții sau un magazin nu pot încadra personal ca zilieri pentru activitatea lor curentă.

Durata muncii și plafoanele de zile

Activitatea ocazională are o durată de minimum o zi, corespunzătoare a 8 ore de muncă. Durata zilnică nu poate depăși 12 ore pentru adulți. Pentru minorii cu vârsta între 16 și 18 ani, limita este de 6 ore pe zi și maximum 30 de ore pe săptămână, fără muncă de noapte. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore, plata se face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore.

Legea impune două plafoane cumulative privind numărul de zile:

Prin excepție, zilierii care ocupă un loc de muncă în urma intermedierii realizate de o agenție acreditată pot presta activități pentru același beneficiar până la 180 de zile cumulate pe an.

Remunerația

Remunerația se stabilește prin negociere directă între zilier și beneficiar, însă cuantumul brut orar nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Practic, tariful minim al zilierilor crește automat ori de câte ori este majorat salariul minim.

Atenție: vechile limite fixe (2–10 lei/oră) din forma inițială a legii au fost abrogate prin O.U.G. nr. 26/2019; în prezent reperul este exclusiv salariul minim.

Plata se face în numerar, la sfârșitul fiecărei zile de lucru sau la sfârșitul săptămânii, iar dovada plății o constituie semnătura zilierului în evidența ținută de beneficiar.

Registrul electronic de evidență a zilierilor

Beneficiarul are obligația de a înregistra, în ordine cronologică și la începutul zilei de muncă, toți zilierii care prestează activități în folosul său. Din 20 decembrie 2019, Registrul electronic de evidență a zilierilor este unica modalitate de transmitere a acestor date, prin portalul pus la dispoziție de Inspecția Muncii, potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul MMPS nr. 1140/2020.

Sursa: Metodologia Registrului electronic de evidență a zilierilor (Ordinul 1140/2020) (accesat 2026-08-25)

Securitatea și sănătatea în muncă

Deși nu există un contract de muncă, beneficiarul răspunde de instruirea zilierului și de asigurarea condițiilor de securitate și sănătate în muncă, potrivit Legii nr. 319/2006. Zilierii nu pot fi folosiți pentru activități pentru care legea impune calificare, autorizare specială sau condiții periculoase peste limitele permise.

Aspecte practice

Regimul fiscal — ce reține și declară beneficiarul

Din remunerația zilierului, beneficiarul calculează, reține și virează la buget:

• impozit pe venit 10%, aplicat asupra remunerației brute (după deducerea CAS);
• contribuția de asigurări sociale (CAS) 25% — introdusă prin O.U.G. nr. 26/2019, începând cu veniturile lunii mai 2019. Prin plata CAS, zilierul devine asigurat în sistemul public de pensii.

Aceste sume se declară în Declarația 112, iar termenul de plată și declarare este data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit remunerația.

Ce nu se datorează:

• CASS (contribuția de sănătate) — activitatea de zilier nu conferă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Zilierul se poate asigura opțional, potrivit art. 180 din Codul fiscal (10% aplicat la o bază de 6 salarii minime brute).
• CAM (contribuția asigurătorie de muncă) — nu se datorează pentru zilieri.

Sursa: ANAF – Regimul fiscal aplicabil veniturilor zilierilor (accesat 2026-08-25)

Greșeli frecvente ale beneficiarilor

• Folosirea zilierilor în domenii nepermise (construcții, comerț, HoReCa în regim curent) — riscă amenzi și recalificarea raportului.
• Depășirea plafoanelor de 90/120 de zile — după atingerea limitei, colaborarea trebuie oprită ori transformată într-un raport de muncă real.
• Neînregistrarea în Registrul electronic înainte de începerea muncii — una dintre cele mai sancționate încălcări.
• Plata sub tariful orar minim (sub valoarea/oră a salariului minim) — atrage amendă.
• Tratarea zilierului ca „salariat mascat" — dacă activitatea are caracter permanent, ITM poate recalifica relația în contract individual de muncă, cu consecințe fiscale retroactive.

Sancțiuni

Nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 52/2011 constituie contravenție. De exemplu, nerespectarea nivelului remunerației minime se sancționează cu amendă de 10.000 lei. Alte încălcări — depășirea plafoanelor de zile, utilizarea zilierilor în afara domeniilor permise sau neînregistrarea în Registrul electronic — atrag, la rândul lor, amenzi contravenționale, aplicate de Inspecția Muncii.

Checklist pentru beneficiar

1. Verifică dacă domeniul tău de activitate este permis pentru muncă zilieră.
2. Confirmă că zilierul are minimum 16 ani (sau acord parental la 15 ani).
3. Înregistrează zilierul în Registrul electronic la începutul zilei.
4. Respectă durata zilnică (max. 12 ore) și plafoanele anuale (90/120 zile).
5. Plătește cel puțin tariful orar = salariul minim brut/oră, zilnic sau săptămânal, cu semnătură.
6. Reține și declară impozitul 10% și CAS 25% în Declarația 112 până pe 25 ale lunii următoare.
7. Asigură instruirea SSM și condiții de securitate.

Situații speciale și drepturile zilierului

Regimul derogatoriu al muncii zilierilor ridică o serie de întrebări practice pe care Legea nr. 52/2011 nu le tratează exhaustiv. Mai jos sunt clarificate cele mai frecvente.

Zilierii cetățeni străini: UE vs. state terțe

Legea nr. 52/2011 permite ca zilierul să fie „cetățean român sau străin" (art. 1), însă derogarea privește doar regimul de dreptul muncii (lipsa contractului individual de muncă), NU și regimul de intrare și ședere a străinilor:

• Cetățenii UE/SEE și cei elvețieni beneficiază de libera circulație a lucrătorilor și nu au nevoie de aviz de angajare pentru a presta activități ca zilieri.
• Resortisanții din state terțe (non-UE) trebuie să dețină un drept de ședere valabil care permite accesul la muncă pe teritoriul României, potrivit O.U.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor. Legea nr. 52/2011 nu conține o derogare de la aceste reguli de imigrație.

⚠️ Corelarea avizului de angajare (conceput pentru încadrarea cu contract) cu munca zilieră fără contract este o zonă neclarificată expres de lege; în practică, un cetățean din stat terț nu poate lucra legal ca zilier fără un drept de ședere care să îi permită accesul la piața muncii. Recomandăm verificarea situației la Inspectoratul General pentru Imigrări înainte de începerea activității.

Accidentul de muncă al zilierului

Pentru zilieri nu se datorează CAM (contribuția asigurătorie de muncă), astfel încât zilierul NU este asigurat în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale reglementat de Legea nr. 346/2002 — aceasta acoperă „protecția socială a salariaților" și a persoanelor asigurate (art. 1–2). În consecință:

• zilierul nu primește indemnizații sau prestații din sistemul public de asigurare pentru accidente de muncă;
• beneficiarul răspunde de asigurarea securității și sănătății în muncă (Legea nr. 319/2006). Dacă accidentul se produce din cauza nerespectării obligațiilor de SSM, beneficiarul poate fi tras la răspundere civilă delictuală (despăgubiri, cheltuieli medicale, potrivit Codului civil) și, după caz, la răspundere penală;
• asistența medicală de urgență este acordată oricum prin sistemul de sănătate; costurile ulterioare și eventualele despăgubiri revin însă beneficiarului culpabil, în lipsa unei asigurări.

Sursa: Legea nr. 346/2002, republicată (accesat 2026-08-25); O.U.G. nr. 26/2019 – preambul (accesat 2026-08-25)

Ce poate face zilierul dacă nu este plătit sau înregistrat

Deși plata se face în numerar, zilierul dispune de remedii:

• Sesizarea Inspecției Muncii (ITM) — pentru neînregistrarea în Registrul electronic, neplata remunerației sub tariful minim ori alte încălcări; ITM poate aplica sancțiuni contravenționale.
• Acțiune în instanță pentru recuperarea remunerației (creanță), unde zilierul poate folosi orice mijloc de probă: martori (alți zilieri), mesaje/SMS cu beneficiarul, fotografii datate de la locul muncii.
• Un avantaj important: Registrul electronic se transmite Inspecției Muncii, deci evidența nu se află exclusiv în mâna beneficiarului — zilierul (sau ITM) poate obține confirmarea zilelor raportate.

Efectul asupra pensiei: stagiu de cotizare proporțional

Prin plata CAS de 25%, zilierul devine asigurat în sistemul public de pensii, însă efectul asupra stagiului de cotizare este limitat. Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (în vigoare din 1 septembrie 2024, succesoare a Legii nr. 263/2010), stagiul se determină prin raportarea venitului la baza minimă de calcul. Când remunerația zilieră lunară este sub un salariu minim brut, stagiul de cotizare se acordă proporțional, nu integral. Practic, zilele fragmentate de muncă zilieră generează un stagiu redus, iar accesul la pensie presupune acumularea, în timp, a stagiului minim legal.

Plata în numerar și disciplina financiară

Legea nr. 52/2011 prevede plata în numerar. Aceasta trebuie coroborată cu Legea nr. 70/2015, care plafonează plățile în numerar către persoane fizice la 10.000 lei/zi/persoană și interzice fragmentarea. În practică, tensiunea este teoretică: remunerația zilnică a unui zilier este cu mult sub acest plafon. Trasabilitatea este asigurată prin Registrul electronic (transmis Inspecției Muncii) și prin Declarația 112, care documentează sumele plătite, impozitul și CAS — astfel, controlul fiscal este posibil chiar și fără circuit bancar.

Absența altor drepturi sociale

Întrucât pentru zilieri se datorează doar CAS (pensii), activitatea de zilier nu conferă:

• concediu și indemnizație medicală (nefiind asigurat la sănătate — CASS);
• indemnizație de maternitate;
• asigurare și indemnizație de șomaj (nu se cotizează la fondul de șomaj).

De asemenea, veniturile din activitatea de zilier se iau în calcul la testarea mijloacelor pentru venitul minim de incluziune (Legea nr. 196/2016) și pot reduce sau suspenda astfel de prestații sociale.

Recalificarea în contract de muncă: unde este pragul

Există o tensiune între caracterul „ocazional, fără subordonare" al muncii zilierului și obligațiile beneficiarului (înregistrare, plata a minimum 8 ore, instruire SSM). Aceste elemente sunt însă cerințe legale ale regimului de zilier și nu dovedesc, prin ele însele, o subordonare de tip salarial. Pragul recalificării nu este un număr fix de zile, ci ține de fondul relației: dacă munca are caracter permanent, repetat și integrat în activitatea curentă a beneficiarului, sub un program și o disciplină de tip salarial, Inspecția Muncii poate constata muncă nedeclarată și recalifica raportul în contract individual de muncă, cu consecințe fiscale retroactive (art. 260 din Codul muncii). Dreptul zilierului de a refuza munca solicitată, prevăzut de lege, este el însuși un indiciu care distinge munca ocazională de subordonarea salarială.

Cumulul cu alte statute

Legea nr. 52/2011 nu interzice cumulul statutului de zilier cu alte statute: un salariat cu normă întreagă, un pensionar sau un student poate presta și activități ca zilier. Reținem că:

• plafoanele de zile se raportează la persoană: maximum 90 de zile la același beneficiar și maximum 120 de zile pe an în total (180 în agricultură și domeniile de excepție), indiferent de statutul de bază al persoanei;
• veniturile se impozitează separat (zilierul: 10% impozit + 25% CAS);
• pensia se cumulează cu venitul de zilier, fără suspendare;
• pentru beneficiarii de prestații sociale (venit minim de incluziune, alte ajutoare), venitul de zilier se declară și poate reduce sau suspenda prestația, potrivit regulilor de testare a mijloacelor.

Presiuni recente din dreptul UE

Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (termen de transpunere 2 decembrie 2026) introduce o prezumție legală, relativă, de raport de muncă pentru lucrătorii pe platforme digitale. Aceasta vizează munca prin platforme digitale (nu munca zilieră tradițională, directă între zilier și beneficiar) și nu se aplică zilierilor. La data actualizării (2026-08-25) nu au fost identificate modificări din perioada 2024–2026 ale Legii nr. 52/2011.

Sursa: Directiva (UE) 2024/2831 (CELEX 32024L2831) (accesat 2026-08-25)

Legislație europeană

Munca zilierilor este o formă de muncă ocazională reglementată exclusiv prin drept național, printr-un regim derogatoriu de la Codul muncii. Nu există o directivă UE dedicată „zilierilor". Totuși, mai multe acte europene privind securitatea și sănătatea în muncă, timpul de lucru, protecția tinerilor și condițiile de muncă transparente stabilesc standarde minime care se reflectă — direct sau prin transpunere — în regimul intern.

Directive și regulamente aplicabile

Directiva 89/391/CEE (directiva-cadru privind securitatea și sănătatea în muncă) — impune angajatorului/beneficiarului obligația generală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Sursa: Directiva 89/391/CEE (CELEX 31989L0391, accesat 2026-08-25)

Aceasta este transpusă în România prin Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă — temeiul obligațiilor de instruire și de protecție SSM ale beneficiarului față de zilier, chiar în absența unui contract individual de muncă.

Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru — stabilește un repaus zilnic minim (art. 3: 11 ore consecutive la fiecare 24 de ore), pauze și o durată maximă săptămânală, iar derogările (art. 17) se interpretează strict. Sursa: Directiva 2003/88/CE (CELEX 32003L0088, accesat 2026-08-25)

Standardele de timp de lucru se regăsesc în Codul muncii (Titlul III). Pentru zilieri, ele se reflectă în limita zilnică de 12 ore (respectiv 6 ore pentru minori) prevăzută de Legea nr. 52/2011.

Directiva 94/33/CE privind protecția tinerilor la locul de muncă — stabilește vârsta minimă de încadrare, limite de timp de lucru și interdicția muncii de noapte pentru minori. Sursa: Directiva 94/33/CE (CELEX 31994L0033, accesat 2026-08-25)

Transpusă prin H.G. nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă, aceasta se oglindește în regimul zilierilor minori: 15 ani numai cu acordul părinților, iar la 16–18 ani maximum 6 ore/zi și 30 ore/săptămână, fără muncă de noapte.

Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană — vizează un domeniu larg de forme de muncă, inclusiv cele atipice, „la cerere" și ocazionale, garantând informarea lucrătorului asupra condițiilor esențiale. Sursa: Directiva (UE) 2019/1152 (CELEX 32019L1152, accesat 2026-08-25)

Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară — relevantă pentru situația în care zilierul este intermediat de o agenție acreditată (caz în care plafonul urcă la 180 de zile/an la același beneficiar); transpusă prin Codul muncii (art. 88–102) și H.G. nr. 1256/2011. Sursa: Directiva 2008/104/CE (CELEX 32008L0104, accesat 2026-08-25)

Transpunerea în dreptul român

Regimul zilierilor rămâne o construcție pur națională, dar se sprijină pe transpunerea directivelor sociale de mai sus:

• SSM — Directiva 89/391/CEE → Legea nr. 319/2006 (obligațiile beneficiarului, deja citate în articol).
• Timp de lucru — Directiva 2003/88/CE → Codul muncii, Titlul III (reflectat în plafoanele orare din Legea nr. 52/2011).
• Tineri — Directiva 94/33/CE → H.G. nr. 600/2007 (reflectat în regimul zilierilor minori).
• Condiții transparente — Directiva (UE) 2019/1152 → Legea nr. 283/2022 (modifică Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).

⚠️ Posibil gap de transpunere (interpretare). Directiva (UE) 2019/1152 și Directiva 2003/88/CE folosesc o noțiune autonomă de „lucrător" (v. jurisprudența CJUE de mai jos), care nu depinde de calificarea din dreptul intern. Întrucât Legea nr. 52/2011 tratează expres relația zilier–beneficiar ca nefiind un raport de muncă, garanțiile de informare din Directiva 2019/1152 (transpuse prin Legea nr. 283/2022 doar pentru salariații cu CIM) nu se aplică formal zilierilor. Această construcție ar putea fi tensionată de dreptul UE, în măsura în care activitatea zilierului întrunește criteriile materiale ale noțiunii de „lucrător".

Jurisprudență CJUE

Cauza C-428/09, Union syndicale Solidaires Isère (Hot. 14 octombrie 2010) — Curtea a statuat că noțiunea de „lucrător" din Directiva 2003/88/CE are un înțeles autonom, propriu dreptului UE, și include lucrătorii ocazionali și sezonieri. Un simplu plafon anual de zile (în speță, 80 de zile/an) nu constituie automat o „protecție corespunzătoare" în sensul art. 17 din directivă dacă nu este însoțit de garanția repausului zilnic minim; derogările se interpretează strict. Sursa: CJUE, C-428/09 (CELEX 62009CJ0428, accesat 2026-08-25)

Cauza C-66/85, Lawrie-Blum (Hot. 3 iulie 1986) — Curtea a definit „lucrătorul" în dreptul UE prin trei criterii: prestarea unor servicii (i) pentru și sub îndrumarea altei persoane, (ii) în schimbul unei remunerații. Testul se aplică indiferent de calificarea din dreptul intern. Sursa: CJUE, C-66/85 (CELEX 61985CJ0066, accesat 2026-08-25)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Plafonul de zile nu suplinește garanțiile de timp de lucru. Din cauza C-428/09 rezultă că limitarea numărului de zile (90/120/180 la noi) nu înlocuiește repausul zilnic și limitele orare cerute de dreptul UE. Beneficiarul care folosește zilieri intens (până la 12 ore/zi) trebuie să respecte, în spiritul Directivei 2003/88/CE, perioadele de odihnă și pauzele.
• Riscul recalificării. Testul „lucrătorului" din cauza C-66/85 și doctrina noțiunii autonome atrag atenția că, dacă în fapt zilierul lucrează sub subordonare stabilă și repetată, calificarea de „muncă ocazională" poate fi contestată, cu consecințe privind aplicarea directivelor sociale (informare, SSM, timp de lucru).
• Mobilitate transfrontalieră. Regimul zilierilor este strict național; un cetățean UE poate lucra ca zilier în România în aceleași condiții ca un cetățean român (Legea nr. 52/2011 include expres cetățenii străini cu capacitate de muncă), în acord cu libera circulație a lucrătorilor (art. 45 TFUE). Nu există însă un „pașaport" european al muncii ocazionale — actul este recunoscut doar în ordinea juridică internă.
• Evoluții. Standardele UE privind munca atipică (Directiva 2019/1152) și inițiativele privind munca pe platforme extind treptat protecțiile către formele flexibile de muncă; pe termen mediu, regimul derogatoriu al zilierilor ar putea fi presat să integreze garanții minime de informare și de timp de lucru.

Surse (directive și hotărâri) verificate în baza de date juridică (jurisdiction EU) și pe eur-lex.europa.eu (accesat 2026-08-25).

Întrebări frecvente

Zilierul are contract de muncă? Nu. Munca zilieră derogă de la Codul muncii — nu se încheie contract individual de muncă. Raportul dintre zilier și beneficiar este unul special, reglementat de Legea nr. 52/2011, iar evidența se ține exclusiv prin Registrul electronic de evidență a zilierilor.

Câte zile poate lucra un zilier într-un an? Maximum 90 de zile cumulate la același beneficiar și maximum 120 de zile în total (la mai mulți beneficiari). În agricultură, creșterea animalelor în sistem extensiv, viticultură și alte domenii de excepție, limita urcă la 180 de zile.

Cât trebuie plătit un zilier? Remunerația se negociază, dar tariful brut orar nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului minim brut pe țară garantat în plată. Plata se face zilnic sau săptămânal, în numerar, cu semnătura zilierului ca dovadă.

Ce taxe se rețin din remunerația zilierului? Beneficiarul reține impozit pe venit de 10% și CAS de 25% (pensii), pe care le declară în Declarația 112 până pe 25 ale lunii următoare. Nu se datorează CASS (sănătate) și nici CAM — zilierul se poate asigura opțional la sănătate.

Poate un minor să lucreze ca zilier? Da, de la 16 ani. Un minor de 15 ani poate lucra doar cu acordul părinților, la activități potrivite dezvoltării sale, maximum 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, fără muncă de noapte.

Poate orice firmă folosi zilieri? Nu. Doar beneficiarii din domeniile expres permise de lege (agricultură, silvicultură, piscicultură, activități culturale etc.). Folosirea zilierilor în domenii nepermise este contravenție.

Ce se întâmplă dacă depășesc plafonul de zile? Colaborarea trebuie oprită sau, dacă munca are caracter permanent, transformată într-un contract individual de muncă. Menținerea zilierului peste limite expune beneficiarul la amenzi și la recalificarea raportului de către Inspecția Muncii.

Este zilierul asigurat dacă suferă un accident de muncă? Nu. Pentru zilieri nu se datorează CAM, deci ei nu sunt asigurați în sistemul de accidente de muncă și boli profesionale (Legea nr. 346/2002). Beneficiarul răspunde de securitatea muncii (Legea nr. 319/2006) și poate fi obligat la despăgubiri și cheltuieli medicale dacă accidentul se produce din culpa sa.

Are zilierul concediu medical, de maternitate sau șomaj? Nu. Zilierul datorează doar CAS (pensii), nu și contribuția de sănătate sau la fondul de șomaj. Prin urmare, activitatea de zilier nu conferă concediu medical, indemnizație de maternitate ori dreptul la indemnizație de șomaj.

Ce pot face dacă beneficiarul nu mă plătește? Poți sesiza Inspecția Muncii (ITM) și poți acționa beneficiarul în instanță pentru recuperarea remunerației, folosind orice mijloc de probă (martori, mesaje, fotografii). Registrul electronic se transmite Inspecției Muncii, deci evidența zilelor lucrate nu se află exclusiv la beneficiar.

Poate un salariat, un pensionar sau un student să fie și zilier? Da. Legea nu interzice cumulul. Plafoanele se raportează la persoană: maximum 90 de zile la același beneficiar și 120 de zile pe an în total (180 în agricultură). Pensia se cumulează cu venitul de zilier, dar veniturile pot afecta prestațiile sociale testate după mijloace.

Practică și opinii

Munca zilieră este privită în practică drept o soluție de flexibilitate pentru activitățile sezoniere, dar și ca o zonă cu risc de utilizare abuzivă — folosirea zilierilor pentru a masca raporturi de muncă permanente.

⚠️ Opinie specialistă — redacția avocatnet.ro Tariful orar al zilierilor se majorează automat odată cu salariul minim pe țară, întrucât legea leagă remunerația minimă de valoarea/oră a salariului de bază minim brut garantat în plată. Beneficiarii trebuie să recalculeze tariful la fiecare majorare a salariului minim. Sursa: Tariful orar al zilierilor se majorează odată cu salariul minim, avocatnet.ro (accesat 2026-08-25)

⚠️ Opinie specialistă — Universul Juridic O.U.G. nr. 26/2019 a marcat schimbarea de paradigmă a muncii zilierilor: introducerea Registrului electronic de evidență ca unică modalitate de raportare și datorarea CAS, prin care zilierul dobândește calitatea de asigurat în sistemul public de pensii — corectând critica anterioară potrivit căreia zilierul era „lipsit de drepturile conferite de sistemul public de asigurări sociale". Sursa: Legea nr. 52/2011 – modificări O.U.G. nr. 26/2019, Universul Juridic (accesat 2026-08-25)

În practica de control a Inspecției Muncii, cele mai frecvente nereguli constatate sunt neînregistrarea zilierilor în Registrul electronic la începutul zilei, utilizarea zilierilor în domenii nepermise și depășirea plafoanelor legale de zile.

Referințe

1. Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată în M. Of. nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare — legislatie.just.ro
2. O.U.G. nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative (Registrul electronic, legarea remunerației de salariul minim, datorarea CAS).
3. O.U.G. nr. 56/2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011, aprobată prin Legea nr. 72/2021.
4. Ordinul MMPS nr. 1140/2020 — Metodologia de întocmire și transmitere a Registrului electronic de evidență a zilierilor — legislatie.just.ro
5. Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal (impozit pe venit, CAS, CASS opțional – art. 180).
6. Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă.
7. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată (act de la care Legea nr. 52/2011 derogă).
8. ANAF — Regimul fiscal aplicabil veniturilor din activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri — static.anaf.ro
9. Universul Juridic — Legea nr. 52/2011 – modificări (O.U.G. nr. 26/2019) — universuljuridic.ro
10. Avocatnet.ro — Timpul de muncă în cazul zilierilor și Tariful orar al zilierilor se majorează odată cu salariul minim.
11. O.U.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României — legislatie.just.ro
12. Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată — legislatie.just.ro
13. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (în vigoare 1.09.2024; succesoare a Legii nr. 263/2010) — legislatie.just.ro
14. Legea nr. 70/2015 privind întărirea disciplinei financiare a operațiunilor cu numerar — legislatie.just.ro
15. Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune — legislatie.just.ro
16. Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme (CELEX 32024L2831) — eur-lex.europa.eu