Angajarea cetățenilor non-UE

Angajarea cetățenilor non-UE (resortisanți ai statelor terțe) în România este reglementată, din 27 aprilie 2026, de OUG nr. 32/2026, care a eliminat avizul de angajare și de detașare. Filtrul central devine Lista ocupațiilor deficitare, iar întreaga procedură se derulează electronic, prin platforma WorkinRomania.gov.ro. Angajatorul trebuie să se înregistreze în prealabil, să folosească modelul-cadru de contract și să plătească salariul în cont bancar.

Pe scurt

Începând cu 27 aprilie 2026, angajarea cetățenilor din afara UE/SEE/Elveției (state terțe) este reglementată de OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, care a abrogat vechiul regim (Titlul I al OG nr. 25/2014) și a eliminat avizul de angajare/detașare. Filtrul central devine acum Lista ocupațiilor deficitare, iar întreaga procedură (înregistrarea angajatorului, autorizarea agențiilor de plasare, depunerea cererilor de viză) se derulează prin platforma electronică WorkinRomania.gov.ro. Angajatorul trebuie să se înregistreze în prealabil, să încheie un contract individual de muncă conform modelului-cadru obligatoriu și să plătească salariul în cont bancar — sub sancțiunea unor amenzi de 5.000–10.000 lei pentru fiecare lucrător.

Cadrul legal

Angajarea cetățenilor din state terțe (non-UE/SEE/Elveția) este guvernată, de la 27 aprilie 2026, de un cadru legal nou:

• OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România — actul de bază, publicat în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026. Reglementează înregistrarea și obligațiile angajatorilor care încadrează străini, autorizarea agențiilor de plasare, precum și controlul acestei activități.
• OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (republicată) — reglementează viza de lungă ședere și dreptul de ședere temporară; a fost modificată și completată de OUG nr. 32/2026.
• Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (republicată) — se aplică integral raportului de muncă al străinului: contract individual de muncă (CIM), salariu minim, timp de muncă, concedii.
• Ordinul ministrului muncii nr. 655/2026 — stabilește modelul-cadru obligatoriu al CIM pentru anumite categorii de lucrători străini.
• HG nr. 602/2026 — reglementează platforma electronică WorkinRomania.gov.ro (MO nr. 658 din 7 august 2026).

Art. 1 din OUG nr. 32/2026 — „Prezenta ordonanță de urgență reglementează: a) condițiile de înregistrare, autorizare, drepturile și obligațiile angajatorilor care încadrează în muncă străini pe teritoriul României; b) procedura de autorizare a agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România (...); c) condițiile de funcționare, supraveghere și control ale activității agențiilor de plasare (...)." Sursa: OUG nr. 32/2026, MO nr. 335/27.04.2026 (accesat 2026-08-26)

Important — schimbarea de regim: OUG nr. 32/2026 a abrogat integral Titlul I al OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor. În consecință, avizul de angajare și avizul de detașare nu mai există ca documente distincte; locul lor este luat de mecanismul Listei ocupațiilor deficitare și de procedura electronică unică.

⚠️ Regim tranzitoriu. Deși OUG nr. 32/2026 a intrat în vigoare la 27 aprilie 2026, nucleul operațional al sistemului se aplică efectiv din 8 august 2026. În intervalul 27 aprilie – 7 august 2026, dispozițiile Titlului I s-au aplicat exclusiv pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea agențiilor de plasare și testarea platformei. Sursa: Calendarul reformei angajării străinilor – avocatnet.ro (accesat 2026-08-26)

Explicație detaliată

Cine este „cetățean non-UE" în sensul legii

Regulile din acest articol se aplică cetățenilor din state terțe — adică din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) și a Confederației Elvețiene. Cetățenii UE/SEE și cei elvețieni au liber acces pe piața muncii din România, în temeiul liberei circulații a lucrătorilor, și nu au nevoie de viză sau de o procedură specială de angajare.

Categorii de străini cu acces liber, exceptate de la procedură

Nu toți resortisanții de stat terț trec prin înregistrarea RAS, prin Lista ocupațiilor deficitare și prin contingent. Sunt exceptate de la această procedură categoriile care au deja un titlu de ședere ce le conferă acces la muncă în condiții asimilate cetățenilor români:

• Beneficiarii de protecție internațională — refugiații și beneficiarii de protecție subsidiară au acces pe piața muncii în aceleași condiții ca cetățenii români, în temeiul Legii nr. 122/2006 privind azilul în România; nu le sunt aplicabile avizul, Lista ocupațiilor deficitare sau contingentul.
• Beneficiarii de protecție temporară (de exemplu, cetățenii ucraineni, în cadrul mecanismului Directivei 2001/55/CE activat la nivel UE și implementat prin acte normative naționale) — au drept de acces la piața muncii pe durata protecției, fără procedura pentru state terțe.
• Solicitanții de azil — dobândesc drept de muncă după o perioadă de așteptare, dacă procedura nu s-a finalizat din motive care nu le sunt imputabile (Legea nr. 122/2006).
• Apatrizii cu drept de ședere și membrii de familie ai unui cetățean român sau ai unui cetățean UE/SEE (soț/soție, copii) — au acces liber în temeiul OUG nr. 194/2002 și al dreptului la reîntregirea familiei / liberei circulații.

OUG nr. 32/2026 vizează lucrătorii recrutați din state terțe și nu restrânge accesul liber al categoriilor de mai sus.

Surse: Legea nr. 122/2006 privind azilul; OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor (versiune consolidată de verificat pe legislatie.just.ro) (accesat 2026-08-26)

Noul mecanism: de la avizul de angajare la Lista ocupațiilor deficitare

Până în 2026, un angajator care voia să încadreze un lucrător non-UE trebuia să obțină în prealabil un aviz de angajare de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în limita unui contingent anual. OUG nr. 32/2026 a desființat acest aviz. În locul lui:

• Lista ocupațiilor deficitare, aprobată prin ordin al ministrului muncii și publicată în Monitorul Oficial, stabilește ocupațiile pentru care România permite recrutarea din afara UE. Ea protejează accesul prioritar al lucrătorilor români și europeni și funcționează ca filtru principal pentru fluxul vizei D/AM2 (lucrători permanenți, sezonieri, transfrontalieri).
• Contingentul anual de lucrători străini nou-admiși se menține și se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii. După ani în care a fost de 100.000 (2022–2025), pentru anul 2026 contingentul a fost stabilit la 90.000 de lucrători, prin HG nr. 1169/2025 (MO nr. 1221 din 31 decembrie 2025).

Sursa: Guvernul a decis: contingentul pentru 2026 este de 90.000 – avocatnet.ro (accesat 2026-08-26)

Platforma WorkinRomania.gov.ro și registrele noi

Întreaga procedură se digitalizează. Angajatorul trebuie să se înregistreze pe platforma WorkinRomania.gov.ro (dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția generală pentru comunicații și tehnologia informației; modulul pentru angajatori și agenții este operat de ANOFM). Prin înregistrare, angajatorul este înscris în Registrul angajatorilor străinilor (RAS). Agențiile de plasare autorizate sunt înscrise într-un registru separat (RAPS). Toate cererile — inclusiv cele de viză — se depun exclusiv electronic.

Vizele de lungă ședere în scop de muncă: D/AM1 și D/AM2

Vechea viză unică D/AM a fost înlocuită de două tipuri:

• D/AM2 — pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri, adică fluxul „clasic" de forță de muncă filtrat prin Lista ocupațiilor deficitare. Cererea se depune în platformă fie de agenția de plasare, fie de angajatorul autorizat, cu încărcarea contractului individual de muncă cu normă întreagă înregistrat în REGES-ONLINE (plus, în cazul agențiilor, contractul de plasare și contractul de prestări servicii).
• D/AM1 — pentru celelalte categorii, în special lucrătorii înalt calificați și situațiile în care se depune o cerere unică de către angajator.

Nu mai este necesară depunerea unui aviz de angajare sau de detașare la solicitarea vizei.

Categorii speciale și lucrătorii înalt calificați (Cartea albastră a UE)

OUG nr. 32/2026 menține și dezvoltă regimul Cărții albastre a UE pentru lucrătorii înalt calificați. Anumite categorii pot fi încadrate fără a mai fi necesar un aviz, între care:

• posesorii unei Cărți albastre a UE valabile, după 12 luni de muncă legală în România ca lucrător înalt calificat;
• titularii dreptului de ședere pe termen lung acordat de alt stat membru UE, care dețin un permis cu mențiunea „Fost posesor de Carte albastră a UE";
• membrii de familie ai unui străin, titulari ai unui permis de ședere pentru reîntregirea familiei.

Pentru domeniul IT (grupa minoră 133 „Conducători în servicii TIC" și subgrupa majoră 25 „Specialiști TIC"), competențele profesionale superioare pot fi dovedite prin cel puțin 3 ani de experiență relevantă în ultimii 7 ani anteriori cererii, ca alternativă la diploma de studii superioare.

Studenții străini

Străinii cu drept de ședere pentru studii pot lucra, dar numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, de maximum 6 ore pe zi, pentru a nu afecta scopul principal al șederii lor.

Contractul individual de muncă și obligațiile angajatorului

Raportul de muncă rămâne guvernat de Codul muncii, dar cu reguli suplimentare:

• CIM conform modelului-cadru stabilit prin Ordinul ministrului muncii nr. 655/2026. Contractele care nu includ elementele obligatorii sunt lovite de nulitate absolută.
• Normă întreagă și înregistrare în REGES-ONLINE (fostul Revisal).
• Plata salariului în cont bancar al lucrătorului străin, nu în numerar — obligație efectivă din 8 august 2026.
• Respectarea salariului minim și a celorlalte drepturi din Codul muncii, în condiții egale cu ale lucrătorilor români.

Rolul agențiilor de plasare

Un angajator poate recruta direct sau prin intermediul unei agenții de plasare a străinilor. Aceste agenții nu mai sunt simpli intermediari: trebuie autorizate de ANOFM, să constituie un depozit financiar de minimum 75.000 euro pentru până la 250 de străini (care acoperă repatrierea, sprijinul pentru lucrătorii în situații de risc și eventualele amenzi) și le este interzis să perceapă de la lucrători comisioane, taxe sau garanții — se aplică principiul „angajatorul plătește", aliniat standardelor OIM și OCDE.

Cele trei tipuri de „detașare" — să nu le confundăm

„Avizul de detașare" desființat de OUG nr. 32/2026 privea detașarea directă de către un angajator dintr-un stat terț. Trebuie însă distinse trei situații diferite, cu regimuri diferite:

1. Detașarea unui resortisant terț de o firmă dintr-un ALT stat membru UE. Firma stabilită legal în alt stat membru, care are deja angajați legal resortisanți terți, îi poate detașa în România pentru prestarea unui serviciu, fără un nou permis de muncă, pe temeiul liberei prestări a serviciilor (CJUE, C-43/93 Vander Elst). Se aplică Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale (condiții minime de muncă, declarație de detașare). Pentru șederi de peste 90 de zile, România poate cere totuși un permis de ședere (CJUE, C-540/22).
2. Transferul în cadrul aceleiași companii (ICT). Transferul intragrup al unor manageri, specialiști sau stagiari dintr-o entitate din afara UE către o entitate din grup situată în România are un regim propriu, în temeiul Directivei 2014/66/UE, care a preluat rolul fostului aviz pentru acest tip de mobilitate.
3. Detașarea directă de către un angajator dintr-un STAT TERȚ către România. Aici era necesar fostul aviz de detașare (Titlul I al OG nr. 25/2014), acum abrogat. Nu mai există un document „aviz de detașare"; accesul se realizează prin procedura de viză de lungă ședere în scop de muncă (D/AM1 sau D/AM2) depusă în platformă. Detaliile de aplicare pentru acest caz se regăsesc în normele OUG nr. 32/2026 — verificați versiunea consolidată la momentul depunerii.

Surse: Legea nr. 16/2017; Directiva 2014/66/UE; CJUE C-43/93 și C-540/22 (accesat 2026-08-26)

Profesiile reglementate: prezența pe listă nu înseamnă drept de exercitare

Pentru profesiile reglementate (medici, asistenți medicali, farmaciști, ingineri autorizați, arhitecți, profesii juridice etc.), simpla figurare a ocupației pe Lista ocupațiilor deficitare nu este suficientă. Înainte de încheierea CIM sunt necesare, suplimentar:

• recunoașterea diplomei/calificării — pentru resortisanții terți, prin CNRED (echivalarea studiilor); Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică în principal cetățenilor UE/SEE/Elveției, astfel că pentru state terțe se urmează procedura de echivalare și cerințele speciale ale fiecărei profesii;
• autorizarea de exercitare de către organismul profesional competent (Colegiul Medicilor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Colegiul Farmaciștilor, Ordinul Arhitecților, baroul etc.), care poate impune examene, stagiu de adaptare sau probă de limbă.

Practic, angajatorul trebuie să verifice recunoașterea și dreptul de exercitare înainte de a semna contractul; altfel CIM riscă să fie fără efect pentru o profesie pe care lucrătorul nu o poate presta legal.

Surse: Legea nr. 200/2004; reglementările organismelor profesionale (accesat 2026-08-26)

Din perspectiva lucrătorului: schimbarea angajatorului și protecții

Reforma nu privește doar angajatorul. Pentru lucrător:

• Schimbarea angajatorului. Directiva (UE) 2024/1233 privind permisul unic garantează dreptul de a schimba angajatorul; în practică, acesta se exercită printr-o cerere nouă în platformă, de regulă după o perioadă minimă la primul angajator (perioada exactă și condițiile se regăsesc în normele de aplicare — a se verifica versiunea consolidată).
• Dacă angajatorul își pierde înregistrarea RAS, dă faliment sau este radiat — ori dacă agenția de plasare eșuează — dreptul de ședere nu se stinge automat: lucrătorul beneficiază de o perioadă de grație pentru a găsi un nou angajator și a-și menține dreptul de ședere; depozitul financiar al agenției acoperă repatrierea și sprijinul în situații de risc.
• Protecții împotriva abuzurilor. Salariul se plătește obligatoriu în cont bancar (trasabilitate), se aplică salariul minim și drepturile din Codul muncii în condiții egale cu ale lucrătorilor români, iar agenției îi este interzis să perceapă taxe de la lucrător.

⚠️ Mecanismele exacte (durata perioadei de grație, procedura de schimbare a angajatorului în caz de abuz al angajatorului) depind de normele de aplicare a OUG nr. 32/2026 și trebuie verificate în textul consolidat.

Surse: Directiva (UE) 2024/1233; OUG nr. 32/2026 (accesat 2026-08-26)

Aspecte practice

Pașii angajatorului care vrea să încadreze un lucrător non-UE

1. Verifică ocupația — asigură-te că postul figurează pe Lista ocupațiilor deficitare și că mai există loc în contingentul anual (90.000 pentru 2026).
2. Înregistrează-te pe WorkinRomania.gov.ro — creezi contul de angajator și te înscrii în Registrul angajatorilor străinilor (RAS). Fără această înregistrare nu poți depune cereri.
3. Alege calea de recrutare — direct sau printr-o agenție de plasare autorizată (verifică autorizarea agenției în registru).
4. Încheie contractul individual de muncă conform modelului-cadru din Ordinul MM nr. 655/2026, cu normă întreagă, și înregistrează-l în REGES-ONLINE.
5. Depune cererea de viză (D/AM1 sau D/AM2, după categorie) în platformă, cu documentele cerute; lucrătorul obține viza de lungă ședere în scop de muncă.
6. La sosire, lucrătorul solicită IGI permisul de ședere; ulterior, dreptul de ședere temporară în scop de muncă se poate prelungi fără o nouă viză de lungă ședere.
7. Plătește salariul în cont bancar și respectă toate drepturile din Codul muncii.

Greșeli frecvente și riscuri

• Plata salariului în numerar după 8 august 2026 — amendă de 5.000–10.000 lei pentru fiecare lucrător.
• CIM fără elementele obligatorii din modelul-cadru — contractul este lovit de nulitate absolută, iar angajatorul (și agenția) riscă amenzi de 5.000–10.000 lei per lucrător.
• Încadrarea unui student cu normă întreagă — este permisă doar munca cu timp parțial, max. 6 ore/zi.
• Recrutarea printr-o agenție neautorizată sau care percepe taxe de la lucrător — semnal de neconformitate; agenția trebuie să fie în registrul ANOFM și să respecte principiul „angajatorul plătește".
• Începerea muncii înainte de obținerea dreptului de ședere — expune la sancțiunile pentru muncă nedeclarată/încadrarea ilegală a străinilor.

De reținut despre calendar

Deși legea este în vigoare din 27 aprilie 2026, procedurile operaționale complete funcționează de la 8 august 2026. Verifică întotdeauna versiunea consolidată a OUG nr. 32/2026 și ordinele de aplicare (inclusiv Lista ocupațiilor deficitare în vigoare la momentul depunerii cererii), pentru că este un cadru nou, în curs de aprobare parlamentară, susceptibil de ajustări.

Ce se întâmplă când se epuizează contingentul anual

Contingentul de lucrători străini nou-admiși (90.000 pentru 2026) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, și poate fi suplimentat tot prin hotărâre de Guvern în cursul anului dacă cererea de forță de muncă o justifică (așa cum s-a procedat în anii anteriori). În practică, până la o eventuală suplimentare, cererile care depășesc plafonul nu mai pot fi soluționate favorabil în anul respectiv.

Nu toate categoriile „consumă" contingentul: lucrătorii înalt calificați și titularii Cărții albastre a UE sunt, de regulă, excluși din contingent, iar unele categorii speciale (detașați, ICT, cerere unică pentru activități didactice/artistice) urmează reguli proprii. ⚠️ Mecanismul exact la epuizare (ordine de prioritate, listă de așteptare vs. respingere) nu este detaliat expres — verifică hotărârea de Guvern privind contingentul și normele de aplicare în vigoare.

Surse: OUG nr. 32/2026; HG privind stabilirea contingentului anual (accesat 2026-08-26)

Dacă platforma WorkinRomania.gov.ro este indisponibilă

Întreaga procedură este exclusiv electronică (înregistrare, cereri, inclusiv cereri de viză), operată tehnic de MAI (DGCTI), cu module gestionate de ANOFM, și cu IGI pentru vize/ședere și Ministerul Muncii pentru contingent și Lista ocupațiilor deficitare. ⚠️ OUG nr. 32/2026 nu prevede expres o procedură alternativă pe hârtie, un mecanism automat de suspendare a termenelor în perioadele de nefuncționare a platformei și nici o repartizare detaliată a răspunderii între instituții în caz de eroare de sistem — este o lacună de reglementare de urmărit în normele de aplicare. Practic, păstrează dovezi ale încercărilor de depunere (capturi, mesaje de eroare, ore) și urmărește comunicările oficiale ale operatorilor platformei; în lipsa unei reguli exprese, termenele riscă să curgă, așa că evită depunerile „pe ultima sută de metri".

Sursa: OUG nr. 32/2026; HG nr. 602/2026 (platforma WorkinRomania.gov.ro) (accesat 2026-08-26)

Fiscalitate și contribuții sociale

Angajarea unui lucrător non-UE nu se rezumă la imigrație și dreptul muncii — are și o dimensiune fiscală și de securitate socială de care angajatorul răspunde.

Rezidența fiscală și impozitul pe venit

Statutul fiscal al lucrătorului străin se stabilește după criteriile din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015): locuință permanentă în România, centrul intereselor vitale și, mai ales, prezența de peste 183 de zile în orice interval de 12 luni consecutive. La sosire, străinul depune la ANAF Chestionarul Z015 pentru stabilirea rezidenței. Un rezident fiscal român este impozitat pe venitul mondial; un nerezident, doar pe veniturile obținute din România. Salariul se impozitează cu cota de 10%, reținută la sursă de angajator.

Contribuții sociale (CAS și CASS)

Un străin angajat cu contract individual de muncă în România datorează, ca orice salariat, contribuția de asigurări sociale (CAS, 25%) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS, 10%), reținute și declarate de angajator. Aceste sume se scad din salariul brut, iar diferența netă se virează în contul bancar al lucrătorului, potrivit obligației introduse de OUG nr. 32/2026 — ceea ce asigură trasabilitatea plății.

Detașați din state terțe și acorduri bilaterale

Atenție la o confuzie frecventă: formularul portabil A1 (care atestă legislația de securitate socială aplicabilă și evită dubla contribuție) există doar în interiorul UE/SEE/Elveției, în temeiul regulamentelor de coordonare (Reg. (CE) nr. 883/2004). Pentru lucrătorii din state terțe, coordonarea depinde de existența unui acord bilateral de securitate socială între România și statul respectiv (România are astfel de acorduri cu mai multe state, de exemplu Turcia, Serbia, Coreea de Sud, Canada/Québec, Macedonia de Nord ș.a.). Aceste acorduri permit totalizarea perioadelor de asigurare și evitarea dublei contribuții. În lipsa unui acord, lucrătorul detașat dintr-un stat terț poate ajunge să datoreze contribuții în ambele state.

⚠️ Cotele și obligațiile specifice pentru detașații din state terțe (spre deosebire de angajarea directă cu CIM în România) depind de situația concretă și de eventualul acord bilateral aplicabil — verifică-le pentru fiecare caz cu un consultant fiscal.

Surse: Codul fiscal – Legea nr. 227/2015 (rezidența fiscală, impozit pe venit, CAS/CASS); Reg. (CE) nr. 883/2004; acordurile bilaterale de securitate socială ale României; ghidul ANAF privind rezidența fiscală (accesat 2026-08-26)

Legislație europeană

Deși intrarea și șederea resortisanților din state terțe rămân în competența fiecărui stat membru, România se mișcă în cadrul acquis-ului UE privind migrația legală a forței de muncă. Reforma din OUG nr. 32/2026 nu este întâmplătoare: ea se suprapune peste termenul de transpunere a directivei reformate privind permisul unic și consolidează transpunerile mai vechi (Cartea albastră, sancțiuni împotriva angajatorilor).

Directive și regulamente aplicabile

Directiva (UE) 2024/1233 (reformarea Directivei „permisul unic" 2011/98/UE) — instituie o procedură unică de solicitare a unui permis unic de ședere și de muncă, cu un termen de decizie de 90 de zile, posibilitatea de a depune cererea din străinătate sau din interiorul statului membru, dreptul de a schimba angajatorul și obligații de inspecție, plângere și sancționare pentru combaterea exploatării. Termenul de transpunere este 21 mai 2026, iar Directiva 2011/98/UE se abrogă de la 22 mai 2026. Sursa: Directiva (UE) 2024/1233 (accesat 2026-08-26)

Arhitectura OUG nr. 32/2026 — o singură fereastră electronică (WorkinRomania.gov.ro), depunere unică a cererii și eliminarea avizului separat — reflectă tocmai logica „permisului unic" din această directivă.

Directiva (UE) 2021/1883 privind Cartea albastră a UE (locuri de muncă înalt calificate; abrogă Directiva 2009/50/CE) — reduce pragurile salariale, permite ca experiența profesională relevantă să înlocuiască diploma și facilitează mobilitatea în alt stat membru (90 de zile într-un interval de 180). Criteriul din articol pentru IT („cel puțin 3 ani de experiență relevantă în ultimii 7 ani"), regula celor 12 luni și mențiunea „Fost posesor de Carte albastră a UE" derivă direct din această directivă. Sursa: Directiva (UE) 2021/1883 (accesat 2026-08-26)

Directiva 2009/52/CE — stabilește standarde minime privind sancțiunile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală, impunând și obligații de verificare prealabilă și de înregistrare. Este fundamentul UE al regimului de amenzi și al sancțiunilor pentru încadrarea ilegală/munca nedeclarată din dreptul român. Sursa: Directiva 2009/52/CE (accesat 2026-08-26)

Regimul se completează cu Directiva 2014/36/UE (lucrători sezonieri — fluxul „sezonieri" al vizei D/AM2), Directiva 2014/66/UE (transferul în cadrul aceleiași companii, ICT — ce a preluat rolul fostului „aviz de detașare" pentru transferurile intragrup), Directiva (UE) 2016/801 (studenți și cercetători — temeiul dreptului studenților de a lucra cu timp parțial) și Directiva 2003/109/CE (rezidenți pe termen lung).

Prin contrast, cetățenii UE/SEE/elvețieni au acces liber pe piața muncii în temeiul art. 45 TFUE și al Regulamentului (UE) nr. 492/2011 privind libera circulație a lucrătorilor — de aceea articolul îi exclude din procedura pentru state terțe.

Transpunerea în dreptul român

• Permisul unic (Directiva 2024/1233): OUG nr. 32/2026, cu platforma WorkinRomania.gov.ro, operaționalizează procedura unică electronică; calendarul intern (27 aprilie – 8 august 2026) se aliniază termenului de transpunere UE de 21 mai 2026.
• Cartea albastră (Directiva 2021/1883): transpusă anterior prin modificarea OUG nr. 194/2002 (în vigoare din 8 martie 2024, cu întârziere față de termenul UE de 18 noiembrie 2023) și menținută/dezvoltată de OUG nr. 32/2026.
• Sancțiuni angajatori (Directiva 2009/52/CE): transpusă în regimul de sancțiuni și de verificare din legislația privind străinii, reflectată azi în amenzile de 5.000–10.000 lei și în obligațiile de înregistrare din OUG nr. 32/2026.
• Gold-plating / specific național: obligația plății salariului în cont bancar, modelul-cadru obligatoriu de CIM (Ordinul MM nr. 655/2026) sub sancțiunea nulității, depozitul financiar al agențiilor și principiul „angajatorul plătește" depășesc cerințele minime ale directivelor — sunt opțiuni naționale de protecție a lucrătorului, compatibile cu marja lăsată statelor membre.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-43/93, Vander Elst — un prestator de servicii stabilit legal într-un stat membru, care angajează legal resortisanți terți, îi poate detașa în alt stat membru pentru a presta servicii fără un permis de muncă suplimentar în statul-gazdă. Temeiul mobilității transfrontaliere a lucrătorilor din state terțe. Sursa: CJUE, C-43/93 (accesat 2026-08-26)

Cauza C-540/22, SN și alții (20 iunie 2024) — pentru resortisanții terți detașați peste 90 de zile, statul-gazdă poate cere un permis de ședere: cerința este o restricție a liberei prestări a serviciilor, dar justificată. Libera prestare a serviciilor nu se opune reglementării naționale a intrării, șederii și accesului la muncă al resortisanților terți; taxele însă nu pot fi excesive. Sursa: CJUE, C-540/22 (accesat 2026-08-26)

Cauzele conexate C-302/19 și C-303/19, INPS (25 noiembrie 2020) — titularii unui permis unic beneficiază de tratament egal cu resortisanții naționali în privința prestațiilor de securitate socială (art. 12 din Directiva 2011/98/UE). Susține regula din articol privind drepturile egale cu ale lucrătorilor români. Sursa: CJUE, C-302/19 și C-303/19 (accesat 2026-08-26)

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Recrutare transfrontalieră prin detașare. O firmă dintr-un alt stat membru care are deja lucrători terți angajați legal îi poate detașa în România pe temeiul Vander Elst, fără un nou permis de muncă; însă, potrivit cauzei C-540/22, pentru șederi de peste 90 de zile România poate cere un permis de ședere, iar taxele trebuie să rămână rezonabile.
• Mobilitate în interiorul UE cu Cartea albastră. Un titular al Cărții albastre UE emise de alt stat membru poate desfășura activități de afaceri în România până la 90 de zile în orice interval de 180 fără autorizație suplimentară (Directiva 2021/1883).
• Convergență în curs. Odată cu aplicarea deplină a Directivei 2024/1233 (permisul unic) de la 22 mai 2026, procedura română trebuie să respecte termenul de decizie de 90 de zile, dreptul de a schimba angajatorul și garanțiile împotriva exploatării — verificați versiunea consolidată a OUG nr. 32/2026 și ordinele de aplicare la momentul depunerii cererii.

Transpune OUG nr. 32/2026 termenul de 90 de zile și dreptul de schimbare a angajatorului?

Arhitectura OUG nr. 32/2026 (fereastră electronică unică, cerere unică, eliminarea avizului separat) se aliniază logicii Directivei (UE) 2024/1233. Cele două garanții-cheie ale directivei trebuie însă verificate punctual:

• Termenul de decizie de 90 de zile. Directiva impune soluționarea cererii de permis unic în cel mult 90 de zile. ⚠️ Preluarea expresă, verbatim, a acestui termen în textul român nu poate fi confirmată din sursele secundare — dacă termenul nu este prevăzut expres, ar exista un deficit tehnic de transpunere, care ar putea expune România la o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement). A se verifica textul consolidat al OUG nr. 32/2026 și normele de aplicare.
• Dreptul de a schimba angajatorul. Este recunoscut și operaționalizat prin cererea depusă în platformă; condițiile concrete (perioada minimă la primul angajator, reducerea acesteia în caz de abuz al angajatorului) se regăsesc în normele de aplicare.

Concluzie: reforma pare substanțial conformă cu directiva la nivel de arhitectură, dar confirmarea deplină a garanțiilor procedurale (în special termenul expres de 90 de zile) rămâne de verificat pe textul consolidat.

Sursa: Directiva (UE) 2024/1233; OUG nr. 32/2026 (accesat 2026-08-26)

Întrebări frecvente

Mai am nevoie de aviz de angajare pentru un lucrător non-UE? Nu. Din 27 aprilie 2026, OUG nr. 32/2026 a eliminat avizul de angajare și de detașare. Rolul de filtru este preluat de Lista ocupațiilor deficitare și de procedura electronică prin platforma WorkinRomania.gov.ro.

Ce este contingentul de lucrători străini și cât este pentru 2026? Este numărul maxim de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii într-un an, stabilit prin hotărâre de Guvern. Pentru 2026 a fost fixat la 90.000 de lucrători (față de 100.000 în perioada 2022–2025).

Ce viză îi trebuie lucrătorului? O viză de lungă ședere în scop de muncă: D/AM2 pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri, respectiv D/AM1 pentru celelalte categorii (inclusiv înalt calificați și cazurile de cerere unică). Cererea se depune exclusiv electronic.

Cetățenii UE au nevoie de aceste formalități? Nu. Cetățenii UE/SEE și cei elvețieni au liber acces pe piața muncii din România și nu au nevoie de viză sau de o procedură specială de angajare.

Poate un student străin să lucreze? Da, dar numai cu contract cu timp parțial, de maximum 6 ore pe zi, cât timp deține drept de ședere pentru studii.

Ce riscă angajatorul dacă nu respectă noile reguli? Amenzi de 5.000–10.000 lei pentru fiecare lucrător în cazul plății salariului în numerar sau al unui CIM neconform modelului-cadru (care este, în plus, lovit de nulitate absolută), plus sancțiunile pentru încadrarea ilegală a străinilor.

Trebuie să lucrez neapărat cu o agenție de plasare? Nu este obligatoriu — angajatorul se poate înregistra și depune singur cererile. Dacă folosești o agenție, aceasta trebuie autorizată de ANOFM și nu are voie să perceapă taxe de la lucrător.

Un refugiat sau un cetățean ucrainean are nevoie de această procedură? Nu. Beneficiarii de protecție internațională (refugiați, protecție subsidiară) au acces pe piața muncii în aceleași condiții ca cetățenii români (Legea nr. 122/2006), iar beneficiarii de protecție temporară (de ex. cetățenii ucraineni) pot lucra pe durata protecției — fără Lista ocupațiilor deficitare și fără contingent. La fel, membrii de familie ai unui cetățean român sau UE au acces liber.

Ce impozite și contribuții datorează un lucrător non-UE angajat în România? Ca orice salariat: impozit pe venit 10%, CAS 25% și CASS 10%, reținute de angajator. Statutul de rezident fiscal se stabilește după criteriile Codului fiscal (inclusiv prezența de peste 183 de zile). Formularul A1 se aplică doar în UE/SEE/Elveția; pentru state terțe contează acordurile bilaterale de securitate socială.

O ocupație de pe Lista deficitară îmi dă dreptul să angajez un medic sau un inginer străin? Nu automat. Pentru profesiile reglementate este nevoie, în plus, de recunoașterea diplomei (prin CNRED) și de autorizarea de exercitare de la organismul profesional (Colegiul Medicilor etc.) — verificate înainte de semnarea contractului.

Ce se întâmplă dacă se epuizează contingentul de 90.000? Până la o eventuală suplimentare prin hotărâre de Guvern, cererile care depășesc plafonul nu mai pot fi soluționate favorabil în anul respectiv. Lucrătorii înalt calificați și titularii Cărții albastre a UE sunt, de regulă, excluși din contingent.

Practică și opinii

⚠️ Opinie specialistă — Universul Juridic (redacția juridică) Reforma din OUG nr. 32/2026 mută întreaga arhitectură a angajării străinilor de la logica avizului individual la un sistem digital, centrat pe Lista ocupațiilor deficitare și pe platforma WorkinRomania.gov.ro. Practicienii subliniază că marea schimbare de mentalitate pentru angajatori este trecerea de la un document de autorizare (avizul) la o procedură de conformare continuă, monitorizată electronic. Sursa: Accesul străinilor pe piața muncii din România (O.U.G. nr. 32/2026) – Universul Juridic (accesat 2026-08-26)

⚠️ Opinie specialistă — JURIDICE.ro Noul model de contract individual de muncă (Ordinul MM nr. 655/2026) aduce un risc concret: contractele care nu respectă elementele obligatorii sunt lovite de nulitate absolută, iar angajatorul și agenția de plasare pot fi amendați pentru fiecare lucrător. Recomandarea este ca angajatorii să își revizuiască modelele de CIM înainte de a depune cereri pentru lucrători non-UE. Sursa: Contractul de muncă pentru lucrătorii non-UE: noul model obligatoriu și riscurile pentru angajatori – JURIDICE.ro (accesat 2026-08-26)

⚠️ Notă privind evoluția legislativă. OUG nr. 32/2026 produce deja efecte, dar este în proces de aprobare parlamentară. Forma adoptată de Senat propune condiții suplimentare pentru angajatorii care depășesc numărul mediu de salariați din anul anterior (capacitate financiară demonstrată și o pondere minimă a salariaților cetățeni români). Verificați versiunea consolidată înainte de a vă baza pe aceste reguli. Sursa: avocatnet.ro – Calendarul reformei angajării străinilor (accesat 2026-08-26)

⚠️ Notă privind riscul constituțional și securitatea juridică. Reglementarea accesului pe piața muncii și a regimului sancționator prin ordonanță de urgență poate fi contestată prin prisma art. 115 din Constituție: OUG se poate adopta doar în „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată" (alin. 4), cu motivarea urgenței, iar alin. (6) interzice OUG-urile care afectează drepturi și libertăți fundamentale sau regimul instituțiilor fundamentale ale statului. Un control de constituționalitate la CCR nu este exclus. În privința efectelor unei eventuale respingeri sau modificări substanțiale de către Parlament: legea de respingere trebuie să reglementeze efectele juridice produse pe durata aplicării OUG (art. 115 alin. 8), iar actele emise legal sub imperiul ordonanței (vize, permise de ședere, contracte de muncă) sunt protejate de principiul neretroactivității legii (art. 15 alin. 2 din Constituție). În lipsa unor dispoziții tranzitorii clare, ar apărea însă insecuritate juridică — jurisprudența CCR (de exemplu Decizia nr. 761/2014) subliniază necesitatea reglementării exprese a efectelor deja produse. Surse: Constituția României, art. 115 și art. 15 alin. (2); jurisprudența CCR (ex. Dec. nr. 761/2014); Efectele respingerii OUG – Universul Juridic (accesat 2026-08-26)

Referințe

1. OUG nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative — Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026.
2. OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România (republicată) — cadrul privind viza de lungă ședere și dreptul de ședere temporară; modificată și completată de OUG nr. 32/2026.
3. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (republicată) — legislatie.just.ro.
4. Ordinul ministrului muncii nr. 655/2026 — modelul-cadru al contractului individual de muncă pentru anumite categorii de lucrători străini.
5. HG nr. 602/2026 — platforma electronică WorkinRomania.gov.ro (Monitorul Oficial nr. 658 din 7 august 2026).
6. HG nr. 1169/2025 — stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2026 (90.000); Monitorul Oficial nr. 1221 din 31 decembrie 2025.
7. OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României — Titlul I abrogat de OUG nr. 32/2026 (menționat doar ca regim anterior).
8. Universul Juridic — Accesul străinilor pe piața muncii din România (O.U.G. nr. 32/2026): universuljuridic.ro (accesat 2026-08-26).
9. JURIDICE.ro — Accesul străinilor pe piața muncii în România – reformă, mecanism nou și implicații practice: juridice.ro (accesat 2026-08-26).
10. JURIDICE.ro — Contractul de muncă pentru lucrătorii non-UE: noul model obligatoriu și riscurile pentru angajatori: juridice.ro (accesat 2026-08-26).
11. avocatnet.ro — Salariile lucrătorilor străini vor trebui plătite obligatoriu în conturi bancare: avocatnet.ro (accesat 2026-08-26).
12. avocatnet.ro — Agențiile de plasare a lucrătorilor străini: condiții de autorizare și funcționare, obligații specifice și pecuniare: avocatnet.ro (accesat 2026-08-26).
13. avocatnet.ro — Calendarul reformei angajării străinilor (regim tranzitoriu): avocatnet.ro (accesat 2026-08-26).
14. avocatnet.ro — Guvernul a decis: contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii în 2026 este de 90.000: avocatnet.ro (accesat 2026-08-26).
15. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România — accesul pe piața muncii al beneficiarilor de protecție internațională și al solicitanților de azil: legislatie.just.ro (accesat 2026-08-26).
16. Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale (accesat 2026-08-26).
17. Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal — rezidența fiscală, impozitul pe venit, CAS/CASS: legislatie.just.ro (accesat 2026-08-26).
18. Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate — legislatie.just.ro (accesat 2026-08-26).
19. Constituția României — art. 115 (delegarea legislativă) și art. 15 alin. (2) (neretroactivitatea legii); jurisprudența CCR (ex. Decizia nr. 761/2014).
20. Universul Juridic — Efectele respingerii ordonanțelor de urgență de către Parlamentul României: universuljuridic.ro (accesat 2026-08-26).
21. ANAF — ghid privind rezidența fiscală a persoanelor fizice (Chestionar Z015): anaf.ro (accesat 2026-08-26).