Registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL) - Obligații și Modificări

Registrul general de evidență a salariaților este baza de date electronică în care fiecare angajator înregistrează, înainte de începerea activității, elementele contractelor individuale de muncă. Din 1 ianuarie 2026, evidența se ține exclusiv prin platforma online REGES-ONLINE (HG nr. 295/2025), care a înlocuit vechea aplicație REVISAL. Nerespectarea obligațiilor se sancționează cu amenzi de până la 20.000 lei.

Pe scurt

Registrul general de evidență a salariaților este baza de date electronică în care fiecare angajator este obligat să înregistreze, înainte de începerea activității, toate elementele contractelor individuale de muncă. Din 2025, vechea aplicație REVISAL (reglementată de HG nr. 905/2017) a fost înlocuită integral cu platforma online REGES-ONLINE (HG nr. 295/2025), disponibilă la reges.inspectiamuncii.ro. Cele două sisteme au funcționat în paralel până la 31 decembrie 2025, dată la care a fost abrogată HG nr. 905/2017; de la 1 ianuarie 2026 transmiterea se face exclusiv prin REGES-ONLINE. Nerespectarea obligațiilor se sancționează de inspectorii de muncă cu amenzi care ajung până la 20.000 lei.

Cadrul legal

Obligația de a ține evidența salariaților are ca temei general Codul muncii, iar regulile concrete de întocmire și transmitere sunt stabilite printr-o hotărâre de guvern, recent înlocuită.

Art. 34 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii — Fiecare angajator are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților și de a-l transmite inspectoratului teritorial de muncă. Registrul se completează și se transmite în ordinea încheierii, modificării, suspendării sau încetării contractelor individuale de muncă. Sursa: Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 34 (modificat prin Legea nr. 144/2022) — legislatie.just.ro (accesat 2026-07-28)

Cadrul de reglementare aplicabil astăzi este format din:

• HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților – REGES-ONLINE (Monitorul Oficial nr. 279 din 31 martie 2025), în vigoare de la 31 martie 2025. Acesta este actul actual. Sursa: legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995 (accesat 2026-07-28)
• Ordinul MMFTSS nr. 1.107/2025 care aprobă Procedura de acces în REGES-ONLINE (Monitorul Oficial nr. 430 din 9 mai 2025). Sursa: legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/297883 (accesat 2026-07-28)
• OUG nr. 46/2025 (Monitorul Oficial nr. 863 din 19 septembrie 2025), care, prin art. IV, a prelungit până la 31 decembrie 2025 (de la 30 septembrie 2025) termenele de la art. 11 alin. (1) și (2) și art. 15 din HG nr. 295/2025 — respectiv termenul de înscriere în platformă și de preluare a contractelor active, precum și termenul de abrogare a vechii reglementări. Sursa: legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/302378 (accesat 2026-07-28)

Important — modificarea de fond din 2025. Vechea reglementare, HG nr. 905/2017 (care a instituit aplicația REVISAL), a fost abrogată la 31 decembrie 2025, potrivit art. 15 din HG nr. 295/2025, în forma modificată prin art. IV din OUG nr. 46/2025 (termenul inițial de 6 luni — 30 septembrie 2025 — fiind astfel prelungit). Cele două sisteme au coexistat în paralel până la acea dată, iar de la 1 ianuarie 2026 REGES-ONLINE este singura platformă admisă. Referirile la „REVISAL" din contracte, proceduri interne sau contracte cu prestatori trebuie citite astăzi prin raportare la REGES-ONLINE. Sursa: HG nr. 295/2025, art. 15, astfel cum a fost modificat prin art. IV din OUG nr. 46/2025 — legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995 (accesat 2026-07-29)

Explicație detaliată

Ce este registrul și cine are obligația de a-l ține

Registrul general de evidență a salariaților (denumit istoric REVISAL, iar din 2025 gestionat prin platforma REGES-ONLINE) este evidența electronică oficială a raporturilor de muncă din România. El permite statului — în special Inspecției Muncii — să verifice în timp real dacă o persoană care prestează muncă are un contract individual de muncă (CIM) înregistrat legal.

Au obligația de a întocmi și transmite registrul, potrivit art. 1 din HG nr. 295/2025:

• persoanele fizice sau juridice de drept privat care angajează personal cu CIM;
• instituțiile și autoritățile publice, precum și alte entități juridice care angajează în baza unui CIM;
• misiunile diplomatice, oficiile consulare ale altor state în România și reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate în România, pentru personalul angajat local cetățean român sau străin cu drept de muncă în România.

Registrul se ține exclusiv electronic. Fiecare angajator îl completează și îl transmite prin portalul oficial reges.inspectiamuncii.ro sau printr-o aplicație proprie conectată la acest portal.

Regulă esențială: chiar dacă operarea efectivă este externalizată către un contabil sau un prestator de servicii de resurse umane, răspunderea pentru corectitudinea și transmiterea la termen a datelor rămâne exclusiv a angajatorului (art. 3 alin. (12) din HG nr. 295/2025).

Ce raporturi NU se înregistrează în registru

Registrul privește exclusiv contractele individuale de muncă (CIM) reglementate de Codul muncii. Confuzia frecventă „orice persoană care prestează muncă trebuie trecută în registru" este greșită. NU se înregistrează în REGES-ONLINE:

• Zilierii — Legea nr. 52/2011 privind activitățile ocazionale prestate de zilieri. Ei nu au CIM; beneficiarul ține un Registru de evidență a zilierilor separat, transmis la Inspecția Muncii. (Legea nr. 52/2011)
• Contractele de mandat, de administrare și de management ale administratorilor/directorilor numiți în temeiul Legii nr. 31/1990 — raporturi de drept civil/comercial, nu CIM. (Excepție: dacă persoana are, în paralel, un CIM efectiv, acel CIM se înregistrează.)
• Contractele de prestări servicii de drept civil (art. 1851 și urm. din Codul civil) — nu sunt raporturi de muncă.
• PFA și întreprinderea individuală fără salariați — nu au obligație; devin obligate doar dacă, la rândul lor, angajează personal cu CIM.
• Contractul de internship — Legea nr. 176/2018 — nu este un CIM; organizatorul ține un registru separat al contractelor de internship. (Legea nr. 176/2018)

Atenție la o excepție des confundată: contractul de ucenicie la locul de muncă (Legea nr. 279/2005) este un CIM de tip particular și, prin urmare, se înregistrează în REGES-ONLINE. (Legea nr. 279/2005)

Angajatori străini și situații transfrontaliere

• Angajator străin fără sediu/reprezentanță în România care angajează un rezident român (inclusiv telemuncă pentru un angajator digital din alt stat): dacă munca se prestează pe teritoriul României și, potrivit Regulamentului (CE) nr. 593/2008 (Roma I, art. 8), raportul este guvernat de un CIM de drept român, angajatorul intră în sfera art. 1 din HG nr. 295/2025. Accesul practic la platformă presupune însă o înregistrare fiscală în România (cont/CUI) ori un reprezentant desemnat. HG nr. 295/2025 și Ordinul nr. 1.107/2025 nu reglementează expres această ipoteză — este o lacună acoperită în practică prin desemnarea unui reprezentant/împuternicit în România.
• Detașarea transnațională CĂTRE România (Legea nr. 16/2017, care transpune Directivele 96/71/CE și 2014/67/UE): lucrătorul detașat rămâne sub contractul din statul de origine — nu există un CIM de drept român, deci raportul nu se înregistrează în REGES-ONLINE. Se aplică, în schimb, obligații separate de notificare la Inspecția Muncii și coordonarea securității sociale prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (documentul portabil A1). Registrul tratează așadar detașarea doar ca element intern al unui CIM românesc, nu ipoteza angajatorului fără sediu în România.

Surse: Legea nr. 16/2017 privind detașarea transnațională; Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (accesat 2026-07-28).

De la REVISAL la REGES-ONLINE — ce s-a schimbat în 2025

Până în 2025, evidența se ținea cu aplicația REVISAL, un program instalat pe calculatorul angajatorului, din care se genera un fișier transmis online sau la ghișeul inspectoratului teritorial de muncă (ITM). HG nr. 295/2025 a înlocuit acest model cu o platformă online centralizată (REGES-ONLINE), în care datele se introduc și se transmit direct.

Calendarul tranziției:

• 31 martie 2025 — intră în vigoare HG nr. 295/2025 și devine disponibilă platforma REGES-ONLINE.
• 31 martie – 31 decembrie 2025 — perioadă de tranziție: cele două sisteme au funcționat în paralel, putându-se folosi atât vechiul REVISAL, cât și REGES-ONLINE. Perioada paralelă, inițial prevăzută până la 30 septembrie 2025, a fost prelungită până la 31 decembrie 2025 prin art. IV din OUG nr. 46/2025. Angajatorii nou-înființați ori cei care nu aveau cont în vechiul REVISAL au fost direcționați exclusiv către REGES-ONLINE.
• 31 decembrie 2025 — termenul-limită (prelungit prin OUG nr. 46/2025, de la 30 septembrie 2025) până la care angajatorii trebuiau să finalizeze înscrierea în platformă și preluarea/completarea tuturor contractelor active care nu se regăseau în vechiul sistem. La aceeași dată, potrivit art. 15 din HG nr. 295/2025 (modificat prin art. IV din OUG nr. 46/2025), HG nr. 905/2017 a fost abrogată, iar aplicația REVISAL a încetat să mai fie disponibilă.
• 1 ianuarie 2026 — REGES-ONLINE devine singura platformă admisă; completarea și transmiterea datelor se fac exclusiv prin REGES-ONLINE. Autoritățile au anunțat că nu urmează o nouă prelungire. La data prezentei revizii (iulie 2026) termenul a expirat, iar obligația de a avea toate contractele active în REGES-ONLINE este deja exigibilă și sancționabilă.

Surse: OUG nr. 46/2025, art. IV (MO nr. 863/19.09.2025); HG nr. 295/2025, art. 15 (versiune consolidată) — legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995; comunicat Ministerul Muncii (accesat 2026-07-28).

În perioada de tranziție, angajatorii au avut obligația de a completa în REGES-ONLINE toate elementele contractelor individuale de muncă active care nu se regăseau deja în sistemul informatic anterior.

Relația cu Declarația 112 depusă la ANAF

Registrul nu se confundă cu Declarația 112 (declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a asiguraților), depusă lunar la ANAF în temeiul Codului fiscal (Legea nr. 227/2015). Sunt două sisteme distincte, cu operatori și scopuri diferite: REGES-ONLINE (Inspecția Muncii) urmărește evidența raporturilor de muncă și combaterea muncii nedeclarate, iar Declarația 112 (ANAF) alimentează evidența contribuțiilor și, prin ea, sistemul public de pensii.

Înregistrarea într-unul nu o substituie pe cealaltă — ambele obligații sunt independente și sancționate separat. Nu există un schimb automat de date care să exonereze angajatorul de vreuna dintre raportări; dubla declarare a acelorași elemente (salariu, funcție, timp de muncă) se justifică prin scopurile legale diferite, dar rămâne o critică de simplificare administrativă încă neîmplinită.

Ce date se înregistrează

În registru se înscriu, anterior începerii activității, elementele raportului de muncă, printre care:

• datele de identificare ale angajatorului și ale fiecărui salariat (inclusiv, după caz, date privind încadrarea în grad de handicap);
• data angajării și data încetării CIM;
• funcția/ocupația, conform Clasificării ocupațiilor din România (COR);
• tipul contractului (durată determinată/nedeterminată) și durata timpului de muncă (normă întreagă/timp parțial);
• locul muncii și, după caz, munca la domiciliu/telemunca;
• salariul de bază și sporurile;
• utilizatorul, în cazul muncii prin agent de muncă temporară;
• situațiile de transfer, detașare (internă sau transnațională), suspendare și încetare a contractului.

Cum accesează salariatul datele proprii

Ca urmare a modificării art. 34 din Codul muncii prin Legea nr. 144/2022, salariatul (și fostul salariat) are dreptul să își consulte online propriile date și să descarce un extras care poate dovedi vechimea în muncă și/sau în specialitate. În REGES-ONLINE acest lucru se face prin secțiunea „Registrul pentru Salariați", prin aplicația mobilă „Salariat", de la Info Kiosk-ul din sediul ITM, de la angajator sau, în lipsa oricărei posibilități tehnice, direct de la inspectoratul teritorial de muncă.

Aspecte practice

Termenele de transmitere — regula „ziua anterioară"

Cel mai important reflex practic este că majoritatea datelor trebuie transmise cel târziu în ziua lucrătoare anterioară producerii evenimentului. Concret, potrivit HG nr. 295/2025:

Sursa: HG nr. 295/2025 — legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995 (accesat 2026-07-28)

Autentificarea în platformă și indisponibilitatea tehnică

Accesul în REGES-ONLINE se face pe portalul reges.inspectiamuncii.ro, potrivit Procedurii de acces aprobate prin Ordinul MMFTSS nr. 1.107/2025, cu cont ROeID sau cu certificat digital calificat (semnătură electronică calificată). Un micro-angajator fără mijloace tehnice își poate crea gratuit un cont ROeID sau poate împuternici un prestator (contabil/HR) care deține certificat/ROeID — dar răspunderea îi rămâne (art. 3 alin. (12) din HG nr. 295/2025).

Atenție — nu există „ghișeu de rezervă". Spre deosebire de vechiul REVISAL, care permitea depunerea fișierului la ghișeul ITM, HG nr. 295/2025 și Ordinul nr. 1.107/2025 nu prevăd o clauză expresă de forță majoră sau o cale alternativă de transmitere pentru angajator dacă platforma este indisponibilă (mentenanță/cădere) chiar în ziua în care CIM-ul trebuie transmis înainte de începerea activității. Recomandarea practică: documentați incidentul (capturi de ecran cu ora și mesajul de eroare) și transmiteți imediat ce platforma revine, invocând imposibilitatea obiectivă — este o lacună a reglementării actuale.

Protecția datelor cu caracter personal (GDPR)

Registrul conține date sensibile — în special gradul de handicap al salariatului (categorie specială, art. 9 din GDPR) și salariul de bază cu sporurile. Prelucrarea lor de către Inspecția Muncii, ca operator, se întemeiază pe:

• art. 6 alin. (1) lit. (c) și (e) din GDPR — obligație legală (art. 34 Cod muncii, HG nr. 295/2025) și exercitarea unei sarcini de interes public;
• pentru gradul de handicap, art. 9 alin. (2) lit. (b) din GDPR — prelucrare necesară îndeplinirii obligațiilor în domeniul dreptului muncii și al securității sociale, cu garanțiile din Legea nr. 190/2018 de punere în aplicare a GDPR.

⚠️ HG nr. 295/2025 nu fixează un termen explicit de păstrare/arhivare a datelor din registru; în practică, datele se conservă pe durata raportului de muncă și ulterior, pentru dovada vechimii și a salariului (corelat cu termenele de arhivare a statelor de salarii). Proporționalitatea colectării salariului integral cu principiul minimizării (art. 5 GDPR) rămâne un punct de dezbatere. Surse: GDPR; Legea nr. 190/2018 (accesat 2026-07-28).

Perspectiva salariatului: remedii și dovada vechimii

Când angajatorul nu a înregistrat CIM ori a transmis date eronate (funcție, salariu, perioadă), salariatul are mai multe remedii concrete:

• Sesizarea angajatorului pentru corectarea datelor (angajatorul are obligația de a rectifica la data la care ia cunoștință de eroare).
• Sesizarea Inspecției Muncii (ITM) — Legea nr. 108/1999; ITM controlează, dispune măsuri și sancționează contravențional, dar nu acordă direct despăgubiri.
• Acțiune la instanța de jurisdicție a muncii — competent este tribunalul (art. 266–268 din Codul muncii). Salariatul poate cere constatarea/reconstituirea vechimii, plata drepturilor salariale și despăgubiri de la angajatorul culpabil (art. 253 din Codul muncii).

Când registrul este incomplet, vechimea în muncă și în specialitate se poate reconstitui și cu alte mijloace de probă: state de plată, Declarațiile 112 depuse la ANAF, carnetul de muncă (pentru perioade până la 31.12.2010), contracte, decizii și martori. Pentru pensie, drepturile se stabilesc potrivit Legii nr. 263/2010 și noii Legi nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (în vigoare din 1 septembrie 2024), cu contestație la casa de pensii și, ulterior, în instanță.

Cât valorează extrasul din registru ca probă? Extrasul REGES-ONLINE nu este o probă absolută/irefragabilă, ci o prezumție relativă, care poate fi combătută cu alte dovezi. Principiul de fond: potrivit art. 16 din Codul muncii, munca prestată în temeiul unui CIM constituie vechime în muncă — vechimea decurge din prestarea efectivă a muncii, nu doar din înregistrare. În caz de neconcordanță între datele din registru și realitatea raportului de muncă, instanța stabilește situația reală pe baza ansamblului probelor, iar extrasul poate fi înlăturat dacă este contrazis de probe mai puternice.

Surse: Codul muncii, art. 16, 34, 253, 266–268 — Legea nr. 53/2003; Legea nr. 108/1999 (accesat 2026-07-28).

Greșeli frecvente de evitat

• Înregistrarea în aceeași zi cu prima zi de muncă. Datele CIM trebuie transmise înainte de începerea activității — de regulă cel târziu în ziua anterioară. Un salariat prezent la lucru fără CIM transmis anterior înseamnă muncă nedeclarată.
• „Prestatorul răspunde". Nu. Delegarea operării către contabil/firmă de HR nu transferă răspunderea — angajatorul rămâne sancționat.
• Ignorarea termenului special de 20 de zile pentru salariu. Modificările salariale au termen mai relaxat decât restul, dar tot trebuie respectat.
• A rămâne blocat mental în „REVISAL". Aplicația desktop nu mai funcționează; orice operațiune se face în REGES-ONLINE, cu autentificare pe portalul Inspecției Muncii.
• Nepăstrarea dosarului personal. Registrul nu înlocuiește dosarul personal, care trebuie păstrat la sediu; lipsa lui este contravenție distinctă.

Sancțiuni (aplicate de inspectorii de muncă)

Contravențiile și amenzile prevăzute de HG nr. 295/2025 sunt:

• neînregistrarea angajatorului în Registru — 15.000–20.000 lei;
• netransmiterea în termen a elementelor CIM (când există dovada prestării muncii și a plății salariului, declarate la ANAF) — 3.000–5.000 lei pentru fiecare persoană neînregistrată;
• fiecare situație de detașare neînregistrată — 3.000–5.000 lei;
• fiecare situație de suspendare neînregistrată — 3.000–5.000 lei;
• netransmiterea modificărilor aduse datelor — 5.000–8.000 lei;
• completarea cu date eronate sau incomplete — 3.000–6.000 lei;
• nepăstrarea dosarului personal la sediu — 3.000–6.000 lei;
• refuzul/întârzierea eliberării adeverințelor de vechime/salariu ori a copiilor documentelor — 3.000–5.000 lei;
• (tranziție) netransmiterea la termen a elementelor CIM active — 5.000–10.000 lei.

Sursa: HG nr. 295/2025 — legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995 (accesat 2026-07-28)

Atenție — regim mai sever pentru muncă nedeclarată. Dincolo de contravențiile de mai sus, primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea CIM în registru anterior începerii activității intră sub incidența Codului muncii (art. 260), cu amenzi mult mai mari — de ordinul a 20.000 lei pentru fiecare persoană —, iar în cazuri grave poate atrage răspundere penală. Acest regim este distinct de contravențiile REGES-ONLINE.

Legislație europeană

Registrul general de evidență a salariaților este o cerință de drept intern: nicio directivă a Uniunii nu impune, ca atare, un registru electronic unic al angajaților. Dreptul UE stabilește însă două obligații conexe pe care registrul le sprijină — obligația de a informa lucrătorul asupra elementelor esențiale ale raportului de muncă și obligația de a ține evidența timpului de lucru — astfel încât datele înscrise în REGES-ONLINE se suprapun în mare parte cu cerințele europene.

Directive și regulamente aplicabile

Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană — art. 4 enumeră elementele esențiale despre care angajatorul trebuie să informeze lucrătorul: identitatea părților, locul de muncă, felul muncii/funcția, data începerii raportului, durata (la contractele pe durată determinată), perioada de probă, remunerația, durata normală a muncii și, la munca temporară, identitatea întreprinderii utilizatoare. Aceleași elemente sunt înregistrate în registrul general de evidență a salariaților. Sursa: Directiva (UE) 2019/1152 (CELEX 32019L1152, accesat 2026-07-28)

Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru — impune limita de 48 de ore pe săptămână și perioadele minime de repaus; efectivitatea acestor drepturi presupune ca angajatorul să țină o evidență a orelor prestate (vezi jurisprudența CJUE de mai jos). Sursa: Directiva 2003/88/CE (CELEX 32003L0088, accesat 2026-07-28)

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale salariaților din registru intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) — eur-lex.europa.eu — care se aplică direct, fără transpunere: temei legal al prelucrării, minimizarea datelor și securitatea acestora, atât pentru angajator, cât și pentru Inspecția Muncii ca operator al platformei.

Transpunerea în dreptul român

Obligația de informare din Directiva (UE) 2019/1152 a fost transpusă prin Legea nr. 283/2022 (Monitorul Oficial din 19 octombrie 2022, în vigoare de la 22 octombrie 2022), care a modificat art. 17 din Codul muncii — lista elementelor comunicate salariatului a fost extinsă și aliniată la art. 4 din directivă, iar informarea noilor angajați trebuie făcută în cel mult 7 zile lucrătoare de la prima zi de muncă.

Sursa: Legea nr. 283/2022 (accesat 2026-07-28)

Se observă o mică întârziere de transpunere: termenul european era 1 august 2022 (art. 21 din directivă), iar legea română a intrat în vigoare la 22 octombrie 2022. Nu există gold-plating semnificativ în privința registrului — datele înregistrate în REGES-ONLINE (HG nr. 295/2025) reflectă elementele impuse de directivă, fără cerințe suplimentare disproporționate. Evidența timpului de lucru rămâne o obligație separată, reglementată de art. 119 din Codul muncii (pontajul zilnic), distinctă de înregistrarea în registru.

Jurisprudență CJUE

Cauza C-55/18, CCOO (Federación de Servicios de Comisiones Obreras) c. Deutsche Bank SAE, hotărârea din 14 mai 2019 — art. 3, 5 și 6 din Directiva 2003/88/CE, citite în lumina art. 31 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale, obligă statele membre să impună angajatorilor un sistem obiectiv, fiabil și accesibil de măsurare a duratei timpului de lucru zilnic al fiecărui lucrător. Fără un asemenea sistem, respectarea duratei maxime a muncii și a repausului nu poate fi verificată. Sursa: CJUE, C-55/18 (accesat 2026-07-28)

Principiul a fost reafirmat și extins la angajatorii casnici în Cauza C-531/23, Loredas (2024). Această jurisprudență privește pontajul (art. 119 Cod muncii), nu registrul REGES-ONLINE, dar întărește logica europeană a trasabilității raportului de muncă din care face parte și registrul.

Aspecte practice din perspectivă europeană

• Muncă temporară. Pentru salariații puși la dispoziție prin agent de muncă temporară, Directiva 2008/104/CE — eur-lex.europa.eu — și art. 4 lit. (f) din Directiva 2019/1152 impun evidențierea întreprinderii utilizatoare; acest element se regăsește printre datele transmise în REGES-ONLINE.
• Detașare transfrontalieră. La detașarea lucrătorilor în alt stat membru se aplică regulile UE privind detașarea (Directivele 96/71/CE și 2014/67/UE); înregistrarea în REGES nu înlocuiește obligațiile de notificare din statul-gazdă.
• Protecția datelor. Interconectarea REGES-ONLINE cu alte sisteme și accesul salariatului la propriile date trebuie să respecte GDPR (dreptul de acces, exactitatea datelor).
• Uniformitate europeană. Directiva 2019/1152 stabilește un nivel minim de protecție; statele pot menține sau adopta dispoziții mai favorabile — registrul român este un mijloc național de a asigura acest standard, nu o cerință impusă uniform la nivelul UE.

Notă: registrul general de evidență a salariaților este o obligație de drept intern; dreptul UE nu impune un registru unic, ci obligațiile de informare (Directiva 2019/1152) și de evidență a timpului de lucru (Directiva 2003/88/CE), pe care registrul le sprijină.

Întrebări frecvente

1. Mai există REVISAL sau a fost eliminat? Aplicația desktop REVISAL nu mai este utilizată. Din 1 ianuarie 2026, evidența salariaților se ține exclusiv prin platforma online REGES-ONLINE (reges.inspectiamuncii.ro), în baza HG nr. 295/2025. HG nr. 905/2017, care reglementa REVISAL, a fost abrogată la 31 decembrie 2025 (art. 15 din HG nr. 295/2025, modificat prin art. IV din OUG nr. 46/2025); până la acea dată, cele două sisteme au funcționat în paralel.

2. Când trebuie înregistrat un nou salariat? Elementele contractului individual de muncă se transmit în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității. Salariatul nu poate începe munca înainte ca CIM să fie transmis.

3. Cine răspunde dacă operarea este făcută de contabil sau de o firmă externă? Angajatorul. Externalizarea nu transferă răspunderea; potrivit art. 3 alin. (12) din HG nr. 295/2025, răspunderea pentru corectitudinea și transmiterea la termen rămâne a angajatorului.

4. Cât timp am pentru a înregistra o mărire de salariu? Modificarea salariului se transmite în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii (10 zile lucrătoare dacă modificarea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească). Este un termen mai lung decât cel general.

5. Ce amenzi riscă un angajator care nu respectă obligațiile? Inspectorii de muncă pot aplica amenzi între 3.000 și 20.000 lei, în funcție de faptă (de la date eronate până la neînregistrarea angajatorului). Separat, munca nedeclarată se sancționează mult mai sever în baza art. 260 din Codul muncii.

6. Cum îmi pot dovedi vechimea în muncă din registru? Ca salariat sau fost salariat, poți accesa online datele proprii (secțiunea „Registrul pentru Salariați" din REGES-ONLINE sau aplicația mobilă „Salariat") și poți descărca un extras care, potrivit art. 34 din Codul muncii (modificat prin Legea nr. 144/2022), dovedește vechimea în muncă și/sau în specialitate.

7. Zilierii sau colaboratorii pe contract civil se trec în registru? Nu. REGES-ONLINE cuprinde exclusiv contractele individuale de muncă. Zilierii (Legea nr. 52/2011), contractele de mandat/administrare/management, prestările de servicii de drept civil și internshipul (Legea nr. 176/2018) nu se înregistrează. În schimb, contractul de ucenicie (Legea nr. 279/2005) este un CIM și se înregistrează.

8. Până când trebuiau migrate contractele active din REVISAL? Termenul, prelungit prin OUG nr. 46/2025, a fost 31 decembrie 2025 (inițial 30 septembrie 2025), atât pentru înscrierea în platformă, cât și pentru preluarea tuturor contractelor active. Nu a urmat o nouă prelungire; din 1 ianuarie 2026 vechiul mecanism nu mai este disponibil.

9. Extrasul din registru este o dovadă absolută a vechimii? Nu. Este o prezumție relativă: poate fi combătută cu alte probe (state de plată, Declarațiile 112 de la ANAF, carnetul de muncă până în 2010, martori). Potrivit art. 16 din Codul muncii, vechimea decurge din munca efectiv prestată în baza unui CIM; în caz de neconcordanță, instanța stabilește realitatea raportului de muncă.

Practică și opinii

Trecerea de la REVISAL la REGES-ONLINE a fost analizată pe larg de practicieni în dreptul muncii și de consultanți fiscali, atât ca schimbare tehnologică, cât și ca sursă de riscuri contravenționale în perioada de tranziție.

⚠️ Opinie specialistă — case de avocatură și consultanță (analize publice, 2025) Principala atenționare a specialiștilor vizează perioada de tranziție paralelă (aprilie–septembrie 2025): folosirea simultană a două sisteme a generat incertitudini practice, iar migrarea incompletă a contractelor active a putut atrage amenzi. Recomandarea comună a fost verificarea, în REGES-ONLINE, a faptului că toate contractele active au fost preluate corect, înainte de oprirea vechiului REVISAL. Sursă: analize de specialitate privind HG nr. 295/2025 (KPMG România — Tax Newsflash 01.04.2025; case de avocatură), 2025

⚠️ Opinie specialistă — consultanți în legislația muncii Un punct subliniat constant este că răspunderea nu poate fi externalizată: chiar dacă transmiterea este operată de un prestator, angajatorul rămâne cel sancționat de ITM. De aici, recomandarea de a prevedea în contractul cu prestatorul clauze clare privind termenele și confirmările de transmitere.

Aceste opinii au caracter orientativ; pentru situații concrete, sursele obligatorii rămân textul HG nr. 295/2025, Procedura aprobată prin Ordinul nr. 1.107/2025 și dispozițiile Codului muncii.

Referințe

1. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (republicată), art. 34 (modificat prin Legea nr. 144/2022) și art. 260 – obligația de registru, accesul salariatului la date, sancțiuni pentru muncă nedeclarată. legislatie.just.ro (accesat 2026-07-28)
2. HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților – REGES-ONLINE, Monitorul Oficial nr. 279 din 31 martie 2025. legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/295995 (accesat 2026-07-28)
3. Ordinul MMFTSS nr. 1.107/2025 – Procedura de acces în vederea completării, transmiterii și interogării datelor în/din REGES-ONLINE, Monitorul Oficial nr. 430 din 9 mai 2025. legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/297883 (accesat 2026-07-28)
4. OUG nr. 46/2025 – prelungirea unor termene privind REGES-ONLINE, Monitorul Oficial nr. 863 din 19 septembrie 2025. legislatie.just.ro/DetaliiDocumentAfis/302378 (accesat 2026-07-28)
5. HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților (abrogată), Monitorul Oficial nr. 1005 din 19 decembrie 2017 – reglementarea anterioară (REVISAL). legislatie.just.ro/DetaliiDocument/195770 (accesat 2026-07-28)
6. Analize de specialitate privind tranziția REVISAL → REGES-ONLINE: KPMG România – Tax Newsflash (01.04.2025); materiale ale caselor de avocatură și ale consultanților în legislația muncii, 2025.